update 7 Feb 2023

Planul Național Strategic, pe înțelesul tuturor fermierilor

Pentru agricultura românească urmează o perioadă în care cunoașterea Planului Național Strategic, PNS, este o necesitate. Pentru a afla ce trebuie să facă fermierii pentru a nu pierde bani europeni, la ce trebuie să fie atenți și care sunt dificultățile pe care le pot întâmpina am stat de vorbă cu doamna Cristina Cioga, director executiv APPR.

Reporter: În următorii ani, Planul Național Strategic va fi pe buzele tuturor celor angrenați în agricultură. Dacă ar fi să sintetizați în câteva fraze, pentru a fi pe înțelesul tuturor, ce înseamnă PNS-ul?

Cristina Cionga, director adjunct APPR: Este un nou exercițiu bugetar care se supune unor reguli, dar care a suferit niște transformări importate. Comisia spune așa: se mută accesul de pe conformitate pe performanță, adică va conta atingerea unor ținte de performanță economică și ecologică în fiecare fermă. Deci se pune accentul pe înverzire, pe măsuri din categoria adaptării la schimbările climatice și a combaterii lor, pe cât este posibil. Pe de altă parte, agricultura europeană va primi mai puțini bani decât în perioada anterioară. România are o ușoară creștere în Pilonul I și o oarecare constanță în Pilonul II, însă, dacă ar fi să rezum, aș spune așa: mai puțini bani, mai multe exigențe pentru fermieri.

Rep.: Înțeleg că este vorba despre 15,8 miliarde de euro ce vor putea fi accesați de fermierii români. S-au schimbat anumiți termeni, apare această denumire BISS. Multe noutăți, așadar. Care ar trebui să fie principalele griji pe care ar trebui să le aibă fermierii pentru a nu rata anumite plăți?

C.C.: Prin Pilonul I vorbim de acordarea a aproximativ 2 miliarde/an, iar o parte dintre plățile directe sunt comune. BISS-ul înlocuiește acel SAPS, plata simplificată pentru care a optat România alături de alte state, fiind o plată ce asigură existența și perpetuarea afacerii. Va fi de 96 euro/ha în 2023, urmând să crească până la finalul perioadei de finanțare, astfel încât România să ajungă la media subvenției de bază a Uniunii Europene. Simularea a fost făcută pentru suprafața arabilă a țării, aproximativ 9,3 milioane ha, presupunând că fermierii vor putea îndeplini criteriile de eligibilitate. Mai vorbim și despre plata redistributivă, o știm din exercițiul precedent, dar s-a schimbat ca principiu și vine să ajute la dezvoltarea fermelor mici și mijlocii, deci va putea fi accesată de fermele până la 50 ha și cuantumul/ha estimat este de 50 euro. Mai apoi este vorba și despre plata pentru tinerii fermieri, adică cei de până la 40 de ani care devin cap al exploatației pentru prima dată. Ei vor primi 46 euro/ha pentru primele 50 ha. Trebuie să amintim și de sprijinul cuplat, pentru că primele trei forme de sprijin sunt forme decuplate de producție, iar acesta vine în sprijinul sectoarelor a căror producție ar trebui sprijinită, iar unul dintre ele este proteina vegetală. Știm că UE este un mare importator de proteină vegetală, importăm soia, mazăre, fasole șamd. Toate aceste sectoare vor avea parte de ajutor suplimentar între 100 și până la mii de euro dacă ne referim la producția de legume și fructe, cartoful de sămânță, orezul, adică sectoare care se confruntă cu dificultăți. Deci fermierii vor putea diversifica culturile și pot introduce specii care poate până acum erau neatractive, dar cu introducerea acest sprijin pot stârni interes. În final aș aminti despre cea mai spinoasă componentă, o plată nouă, numită ecoschema, este vorba despre patru astfel de ecoscheme definite de România; vom vorbi despre cea pentru cultură mare. 

Rep.: Și cum este definită această ecoschemă pentru sectorul vegetal?

C.C.: Ecoschema a fost concepută de MADR cumva ca un pas mai ambițios, dincolo de cerința de bază, dincolo de GAEC-uri, despre care aș vrea să și detaliez pentru că sunt foarte importante. Respectarea acestor GAEC-uri va condiționa acordarea de plăți europene. Cele mai problematice sunt GAEC 6,7 și 8. Începe cu GAEC 6, care se referă la acoperirea terenului arabil în perioada cea mai sensibilă. România a considerat această perioadă sensibilă ca fiind între 15 iunie și 30 septembrie, o perioadă lungă în care fermierul, pentru a fi eligibil la orice fel de plată, trebuie să aibă terenul acoperit în proporție de 80%. Această acoperire poate fi într-o variantă sau alta deoarece acoperirea poate fi cultura principală, cu o cultură secundară, un strat verde sau chiar cu miriștea. În urma analizelor interne, cea mai viabilă soluție pare să fie miriștea; în același timp, am solicitat MADR-ului să aprobe ca fermierul să poată efectua o lucrare minimă a solului care să împiedice pierderea umidității, iar mulciul rămas constituie o acoperire corespunzătoare pentru scopul în care a fost conceput acest GAEC. Al doilea GAEC dificil este cel privind rotația culturilor la nivelul parcelei. Și, chiar dacă fermierii aplică rotația culturilor, ea nu este posibilă în fiecare an, la nivelul fiecărei parcele. De ce? Pentru că se poate întâmpla, așa cum a fost în 2020, să fie și iarna, și primăvara extrem de secetoase și să constatăm că nu putem face grâu, deci să întoarcem suprafața, și trebuie să înființăm o altă cultură cum ar fi porumbul și să fie atunci porumb după porumb. Mai sunt și producătorii de sămânță care au investit foarte mult în irigații și au nevoie de un număr de ani de stabilitate, iar atunci e nevoie de o soluție pentru a face monocultură 2-3 ani. Această soluție a fost prevăzută de MADR pentru că există un tip de excepție acceptată și se poate înființa aceeași cultură în 3 ani consecutivi, condiția fiind ca pe perioada iernii ori pe perioada între recoltat și însămânțat să înființeze o cultură secundară, cu anumite specii. Există și situații în care nu răsare această cultură ori nu a fost timp pentru a o înființa deoarece a fost recoltat foarte târziu și se poate practica în condiții excepționale monocultură timp de 2 ani. În final, GAEC 8, care prevede elementele neproductive, adică acordarea a 4% din suprafața arabilă acestor elemente, poate să scadă la 3% dacă fermierul practică culturi fixatoare de azot, dar fără a aplica tratamente fitosanitare, ceea ce poate fi foarte dificil.

Rep.: Așadar, condiții destul de greu de îndeplinit și spuneați că ecoschema prevede și alte elemente problematice. Despre ce este vorba?

C.C.: Da, este un pas mai ambițios în ceea ce privește îndeplinirea condițiilor de mediu. Nu este rău pentru că, dacă sunt respectate aceste condiții, fermierii ar putea beneficia de o sumă suplimentară de 56-57 euro. Dar nu este simplă pentru că trebuie îndeplinite 3 condiții obligatorii, plus încă una dintr-un set de 3 condiții pe care le poate alege fermierul. Condițiile generale pleacă de la GAEC-uri și i se cere fermierului să acorde elementelor neproductive 5% din suprafață, deci încă 1% față de GAEC. A doua cerință obligatorie este alocarea a cel puțin 5% din terenul arabil al exploatației pentru culturile fixatoare de azot, aceste procente sunt destinate producției, deci pot fi tratate fitosanitar, ceea ce este o veste bună. Iar ultima cerință, greu de îndeplinit din ceea ce am vorbit cu practicienii, este acoperirea terenului în perioada aceasta sensibilă, 15 iunie – 30 septembrie, amintită la GAEC 6, la care se adaugă alte 2 săptămâni până pe 15 octombrie, dintre care doar 2 săptămâni terenul poate fi neacoperit și ar trebui pregătit pentru semănat. Este o perioadă lungă, iar terenul ar trebui acoperit pe 85% din suprafața arabilă. Dacă ne referim la cerințele specifice, cele 3 din care fermierul poate alege, prima dintre ele ar fi diversificarea, care presupune să ai mai mult de 3 culturi la o suprafață de minimum 30 ha și acestea în anumite proporții, adică cultura care ocupă suprafața cea mai mică nu poate fi mai puțin de 15%, iar cea predominantă nu poate ocupa mai mult de 70%, deci fermierii trebuie să fie atenți la calcule. A doua condiție înseamnă practicarea unui sistem de lucrări minime pe cel puțin 50% din exploatație, iar a treia condiție ce poate fi aleasă presupune plantarea a cel puțin 2 arbori/ha, dintr-o anumită listă de specii. Cam asta ar trebui să știe fermierii despre ecoschemă, dar mai există și o precizare importantă de făcut: Comisia ne-a făcut viața în acest an și mai grea și a acceptat o derogare de la GAEC 7, rotația obligatorie, și de la GAEC 8, elemente neproductive obligatorii. Adică, din rațiuni de producție, în contextul geopolitic fermierii pot cultiva cele 4% prevăzute de GAEC 8, dar nu cu soia și porumb. De aceea am solicitat modificarea ecoschemei în 2023 și soluția constă în semănarea culturilor fixatoare de azot pe 5% din suprafața, plus încă 5% suprafață alocată terenului neproductiv.

Rep.: Există soluții pe termen lung, dar probabil există fermieri pentru care 2023 va fi dificil pentru că nu mai au această suprafață de 10%. Anul agricol a început în toamnă, ei ar putea pierde acești bani, nu?

C.C.: Exact asta este problema pentru că situațiile diferă de la fermă la fermă, pentru că unii fermieri fie nu mai au suprafața de 10%, din care doar jumătate poate fi semănată cu soia, fie nu au de unde lua sămânță deoarece și cererea este foarte mare și există un deficit de sămânță. Este cumva târziu și trebuie să ne adaptăm din mers, dar căutând soluții pentru ca fermierii să poată beneficia de ecoschemă. 56 euro/ha nu sunt bani puțini, din contră, e o sumă considerabilă pentru orice fermier.

Larissa DINU

APPR, moment de bilanț și planuri

Pentru orice entitate, instituție și chiar persoană, finalul unui an înseamnă, pe de o parte, un bilanț al evenimentelor și al reușitelor și, pe de altă parte, o listă cu priorități pentru noul an. În cadrul ultimului eveniment organizat de Asociația Producătorilor de Porumb din România, APPR, au fost prezentate cele mai importante activități din 2022: conferințe, evenimente în câmp, Campionatul de Fotbal al Fermierilor, Târgul Agriculturii Românești și multe alte activități ce au presupus întâlniri cu reprezentanți ai diferitelor instituții cu scopul de a ajuta fermierii din România, dar și schimbările ce vor veni în acest an.

Un nou nume

Multitudinea de evenimente și conferințe, precum implicarea tot mai amplă în informarea fermierilor, a condus la mărirea echipei APPR, adică din 2023 15 persoane, împărțite pe 4 domenii de activitate. Nu este singura schimbare pentru noul an deoarece în cadrul întâlnirii Consiliului Director s-a propus și schimbarea numelui întrucât preocupările asociației au depășit demult cultura porumbului. „Oficial, în data de 23 februarie, atunci când va avea loc Adunarea Generală a asociației, se va valida sau nu noul nume: Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România. În acest moment, asociația este într-un alt punct, am împlinit 10 ani de la înființare, iar numele ar arăta mai concret ceea ce noi facem. Suntem o asociație importantă la nivel național, care reprezintă interesele întregului domeniu și activităților conexe, care a devenit în timp o voce tot mai puternică“, a declarat Cristina Cionga, director adjunct APPR.

Legat de noul nume, Nicolae Sitaru, președinte și fondator al APPR, a precizat în cadrul comunicatului de presă: „După zece ani de existență, facem bilanțul și constatăm că am evoluat imens și suntem într-o cu totul altă etapă de dezvoltare. Este momentul să ne găsim un nume care să reflecte cu adevărat ceea ce facem și ceea ce a devenit APPR: o organizație puternică, articulată, prezentă în toată România, o voce reprezentativă pentru întreg sectorul vegetal, dar și pentru alte domenii conexe. S-a propus astăzi, în ședința de consiliu director lărgit, schimbarea numelui asociației noastre în Forumul APPR, adică Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România. Vom vedea în februarie dacă Adunarea Generală a membrilor va rezona cu această propunere.“

Cum a fost în 2022

Pentru APPR, 2022 a însemnat numeroase proiecte noi, precum ambițiosul FarmConect Romania – Târgul Agriculturii Românești de la Slobozia, dar și continuarea și consolidarea deja tradiționalelor evenimente în câmp Ziua Grâului și a Rapiței Caracal, Ziua Grâului Bărăgan, Ziua Porumbului din localitatea Orezu, Ialomița. La acestea s-a adăugat Ziua Culturilor Fixatoare de Azot, organizată la Chirnogi, Călărași, pe fondul preocupărilor APPR de a contribui la relansarea acestor plante esențiale în agricultura durabilă și în strategia UE privind aprovizionarea cu proteine. Odată cu apropierea implementării noii PAC, testarea și promovarea practicilor sustenabile au făcut din ce în ce mai mult obiectul unor studii efectuate în cadrul departamentului tehnic al APPR, fie că este vorba despre digitalizare (prin proiectul european DEMETER) sau de agricultură regenerativă: culturi verzi, lucrări minime ale solului (prin programele locale de cercetare agricolă sau al unor parteneriate cu companii private). Tot 2022 a adus rezultate comparative pentru soiurile și hibrizii testați în rețeaua RITAC, precum și concluziile încă unui sezon de cercetări, în colaborare cu specialiști de la Institutul Fundulea, asupra alternativelor de combatere a dăunătorilor de sol endemici pentru sudul României.

Legat de Târgul Agriculturii Românești, directorul executiv Alina Crețu a anunțat faptul că cea de-a doua ediție va fi organizată la o altă dată decât cea inițială: „Acest eveniment se va desfășura la o altă dată și ne-am orientat cum ar fi mai bine pentru fermierii din România și atunci am ales perioada 31 august – 3 septembrie. Să nu uităm că este un eveniment dedicat fermierilor și specialiștilor în agricultură, dar care este la primele ediții, ceea ce înseamnă că vom veni cu modificări pentru a ajunge la un eveniment consacrat și stabil. De aceea vrem să vedem cât de bună ar fi pentru fermieri această perioadă deoarece este începutul recoltării la porumb, este toamnă, deci un moment de bilanț și am văzut că în acea perioadă au loc și târgurile mari de agricultură din SUA, acolo unde culturile de primăvară sunt la fel de importante ca în România, față de alte țări din nordul Europei, de exemplu.“

Cea mai mare provocare, PNS-ul

Poate cea mai mare provocare de pe tot parcursul anului trecut a fost realizarea Planului Național Strategic, PNS, și, implicit, întâlnirile ce au avut loc pentru definitivarea acestuia, iar implicarea APPR-ului a fost una intensă și care nu se oprește aici.

„Este clar că toate preocupările fermierilor s-au reflectat în activitatea APPR-ului și atunci am fost angrenați în dialog cu MADR-ul, în dialogul civil cu cei de la Bruxelles, implicit în ceea ce privește acordarea despăgubirilor de secetă, dar și în ceea ce înseamnă definirea Politicii Agricole Comune pentru 2023, însă printre cele mai importante activități au fost cele de informare în ceea ce privește PNS-ul și atunci am mers în teritoriu și am avut numeroase discuții despre cum ar trebui să arate astfel încât să fie bine pentru fermieri. Ce-i drept, sunt lucruri care nu ne mulțumesc în întregime deoarece, cel puțin din punct de vedere tehnic, par greu de aplicat, dar să sperăm că, atunci când vor fi discutate ghidurile, vom obține flexibilitatea necesară pentru a nu pierde subvențiile europene“, a mai precizat directorul adjunct APPR, Cristina Cionga.

Un alt aspect pe care l-au punctat reprezentanții APPR este acela că din acest an va exista o permanență la Bruxelles, ceea ce înseamnă organizarea unui birou. Momentan acest lucru presupune ca persoanele ce se vor deplasa acolo să aibă unde să-și desfășoare activitatea, mai ales atunci când deplasarea este de mai multe zile. Pe viitor se are în vedere și stabilirea unui colaborator care să aibă o prezență permanentă la Bruxelles și care să participe la toate ședințele de interes care au loc fie la Parlamentul European, fie la grupurile de dialog civil sau la Copa-Cogeca.

Larissa DINU

APPR devine Forumul APPR

Ultima ședința de consiliu director din 2022 a Asociației APPR – Mândru că sunt fermier a avut loc loc marți, 19 decembrie 2022, la București.

Întâlnirea a avut pe agendă pregătirea adunării generale a membrilor APPR și a congresului internațional anual   “De la fermieri  pentru fermieri”, programate pentru data de 23 februarie 2023, precum și retrospectiva activității anului care se încheie și stabilirea priorităților perioadei următoare.

Deosebit de intens, 2022 a însemnat numeroase proiecte noi, precum ambițiosul FarmConect Romania – Târgul Agriculturii Românești de la Slobozia, dar și continuarea și consolidarea deja tradiționalelor evenimente în câmp Ziua Grâului și a Rapiței Caracal, Ziua Grâului Bărăgan, Ziua Porumbului din localitatea Orezu, Ialomița. La acestea s-a adăugat Ziua Culturilor Fixatoare de Azot, organizată la Chirnogi, Călărași, pe fondul preocupărilor APPR de a contribui la relansarea acestor plante esențiale în agricultura durabilă și în strategia UE privind aprovizionarea cu proteine.

Odată cu apropierea implementării noii PAC, testarea și promovarea practicilor sustenabile au făcut din ce în ce mai mult obiectul unor studii efectuate în cadrul departamentului tehnic al APPR, fie că vorbim de digitalizare (prin proiectul european DEMETER) sau de agricultură regenerativă : culturi verzi, lucrări minime ale solului (prin programele locale de cercetare agricola sau al unor parteneriate cu companii private). Tot 2022 a adus cel de-al zecelea rând de rezultate comparative pentru soiurile și hibrizii testați în rețeaua RITAC, precum și concluziile încă unui sezon de cercetări, în colaborare cu specialiști de la Institutul Fundulea, asupra alternativelor de combatere a dăunătorilor de sol endemici pentru sudul României.

Toate aceste rezultate au constituit argumente furnizate de APPR în dialogul cu autoritățile, într-o perioadă esențială pentru definitivarea Planului Național Strategic (PNS). Asociația a participat permanent la consultările organizate de MADR, la dezbaterile privind proiecte legislative aflate pe masa Parlamentului României, la grupurile de lucru din cadrul Copa-Cogeca, CEPM sau platformei europene Agricultură și Progres, la structurile de dialog civil de la Comisia Europeană, la întâlniri cu eurodeputați români și din alte state membre, pledând cauza fermierilor români ale căror afaceri au fost pradă, din nou, secetei devastatoare și au întâmpinat dificultăți logistice și perturbări ale piețelor ca urmare a războiului din Ucraina. APPR a argumentat peremptoriu că, într-un an în care stocurile agricole la nivel mondial au continuat să scadă, este vital să continuăm să producem și să ne protejăm culturile agricole de care populația are atâta nevoie. Tot astfel, în lipsa unui instrument de gestionare sustenabilă a riscurilor climatice la care este supusă România, APPR s-a adresat autorităților în mod repetat și a contribuit la identificarea soluțiilor pentru acordarea de despăgubiri pentru pagubele produse de secetă.

Toate aceste demersuri s-au reflectat și în efortul de comunicare asumat în mod constant de APPR, fie prin intermediul platformelor sale digitale, fie prin numeroase întâlniri regionale, precum caravana de informare asupra PNS,

conferințele tehnice, întâlniri cu studenții și elevii din învățământul cu profil agricol, conferințe internaționale în colaborare cu Ambasada SUA, cu alte structuri profesionale asociative și cu alți parteneri instituționali. A doua ediție a Campionatului Național de Fotbal al Fermierilor, cu sprijinul partenerului principal, compania Corteva, a fost cel mai așteptat proiect de responsabilitate socială organizat de APPR în 2022.

“După zece ani de existență, facem bilanțul și constatăm că am evoluat imens și suntem într-o cu totul altă etapă de dezvoltare, a arătat Nicolae Sitaru, președinte și fondator al APPR. „Este momentul să ne găsim un nume care să reflecte cu adevărat ceea ce facem și cu ceea ce a devenit APPR: o organizație puternică, articulată, prezentă în toată România, o voce reprezentativă pentru întreg sectorul vegetal, dar si pentru domenii conexe. S-a propus astăzi, în ședința de consiliu director lărgit, schimbarea numelui asociației noastre în Forumul APPR, adică Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România. Vom vedea în februarie dacă Adunarea Generală a membrilor va rezona cu această propunere.”

„Sunt extrem de bucuroasă că efortul și entuziasmul echipei noastre și susținerea puternică a membrilor APPR, a organizațiilor noastre regionale, a partenerilor, ne-au propulsat atât de departe”, a spus Alina Crețu, director executiv.  „Sunt mândră să fac cunoscut că, de la 1 ianuarie 2023, echipa executivă pe care am bucuria să o conduc va  fi structurată pe patru departamente: tehnic (coordonat de Cristina Radu), marketing&comunicare (coordonat de Veronica Radu) și administrativ (coordonat de Anca Hurjui); împreună cu directorul adjunct al APPR, Cristina Cionga, vom coordona și directoratul de politici, structură special dedicată dialogului cu autoritățile și armonizării legislative. Pentru a fi mai aproape de forurile unde se iau deciziile majore pentru agricultura statelor membre, APPR va avea o prezență permanentă la Bruxelles. Așteptăm noul an cu speranța că lucrurile vor intra pe un făgaș normal în lume, că ne vom întoarce la vremuri mai bune, mai liniștite, mai prospere”, a concluzionat Alina Crețu.

Pentru informații suplimentare:

Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

„Deși 2022 a fost complicat, este un an peste care se poate trece...“

Există această nuanță uneori foarte subtilă, alteori foarte evidentă de a dramatiza lucrurile. Aproape totul ne este prezentat cu caracter apocaliptic, nimic nu funcționează cum trebuie, vremurile pe care le traversăm sunt imposibile, peste limita normalului. Agricultura nu este nici ea pusă la adăpost de exagerările celor care văd doar jumătatea goală a paharului. Însă, cel puțin în acest domeniu, există oameni raționali care admit că, deși agricultura a trecut în 2022 o perioadă foarte dificilă, nu a fost totul compromis. Nicolae Sitaru, președintele Asociației Producătorilor de Porumb din România și fermier cu grad de excelență în județul Ialomița, spune că 2022 a venit cu presiuni suplimentare pentru fermieri, dar că au mai fost ani dificili peste care agricultorii din România au trecut.

„Trebuie găsite măsuri de gestionare a riscului“

Președintele APPR spune că prima parte a anului a fost bunicică.

„Am recoltat 6,5 tone de grâu și 2.800 kg de rapiță. Cu producțiile acestea vom trece bine anul din punctul de vedere al culturilor înființate în toamnă, iar în primăvară floarea-soarelui a avut o evoluție aproape normală, dar porumbul a avut de suferit și am avut o producție cu mai puțin de jumătate decât făceam în mod obișnuit. Având în vedere toate culturile, cred că este un an aproape normal. Ne vom descurca fără ajutor extern, să spunem. Peste tot se întâmplă să fie ani cu secetă și fără secetă. În 2020 am avut mari probleme în sudul și sud-estul țării cu seceta. Anul acesta, spre exemplu, cea mai afectată de secetă a fost zona Moldovei. De asta, din când în când, trebuie găsite soluții de gestionare a riscului și să nu mai  ajungem în situații de a fi mereu cu mâna întinsă la Guvern ca să ne ajute să trecem peste ani ca aceștia. Atunci când nu faci niciun fel de producție și toți banii dintr-un an agricol i-ai investit, dar nu scoți nimic, trebuie să te ajute cineva să treci peste un astfel de obstacol. Și acel cineva nu poate fi decât statul care în fiecare an îți cere impozite și taxe pentru activitatea pe care o desfășori. Ca să te poată taxa în continuare trebuie să facă și un efort uneori pentru că și unei vaci care nu îți mai dă lapte tot trebuie să îi mai dai să mănânce. Din păcate, soluțiile se iau mereu pompieristic și nu cu bătaie lungă. Poate, dacă se găseau soluții de gestionare corectă a riscurilor, nu ajungeam în situația asta de a întinde mâna și de a primi, de regulă, foarte puțin. Niciodată nu am fost despăgubiți la nivelul producției nefăcute, dar orice ajutor cât de mic este important să te ajute să treci peste un an complicat.“

„Nimănui nu-i place să piardă, dar se întâmplă acest lucru și în agricultură“

Fiecare an este diferit, iar 2022 a fost diferit prin faptul că a existat acest război la granița noastră. Acum trăim o altă realitate, spune Nicolae Sitaru. „Din cauza războiului prețurile au crescut foarte mult în iarnă, au explodat prețurile la inputuri, iar îngrășămintele pe bază de azot au fost cu 500% mai mari decât de obicei. După terminarea campaniei, din cauza faptului că au s-au afluit din ce în ce mai multe cantități din Ucraina, prețul cerealelor a început să scadă. Dacă în campanie grâul se cumpăra cu 1.800 de lei tona, la câteva luni de la campanie prețul în fermă este de 1.400-1.500 de lei, adică cu 20% mai puțin decât în campanie. Prețul sigur că este mare pentru consumator și acum, dar este mic pentru producători pentru că unii dintre noi nu ne scoatem cheltuielile cu prețul ăsta. Încet-încet lucrurile se vor regla, așa se întâmplă întotdeauna. Uneori, după trecerea unor ani, au loc niște reașezări de prețuri, adică se duc în jos. Nu știu dacă vom trece printr-o astfel de perioadă, dar se întâmplă ca, uneori, prețurile să scadă la jumătate sau chiar mai mult. Piața este foarte imprevizibilă și cel mai aspru judecător atât al producătorului, cât și al consumatorului. Costurile de producție s-au majorat cu diferite procente în funcție de tehnologiile folosite de fermieri, dar cert este că pentru fiecare dintre noi au crescut cu cel puțin 30%. Creșterile în cazul celor care fac agricultură cu tehnologii mai complete este de 50-60%. Deși 2022 a fost complicat, este un an peste care se poate trece, cel puțin în condițiile din ferma noastră. Având în vedere că am avut niște acumulări care să servească trecerii peste astfel de momente, cred că nu voi simți prea tare lipsurile din producție. Sigur, nimănui nu-i place să piardă, dar se întâmplă acest lucru și în agricultură, și în alte activități.“


  • „Întrebarea mea cea mai importantă este de ce nimeni nu vrea să se facă o reformă a proprietății. De ce nu vrea nimeni o reașezare a pământurilor, împărțite foarte prost cu Legea 18/1991? Am făcut o treabă foarte proastă atunci, trebuie cumva remediată, dar nimeni nu vrea să audă lucrul ăsta. După părerea mea, o reașezare a terenurilor așa cum este acum, după două rânduri de succesiuni, ar restarta agricultura din România fără altfel de măsuri. Numai simpla recomasare a terenurilor ar face bine României, agriculturii mari și agriculturii mici. Noi, agriculturii mari, am comasat terenurile prin înțelegeri verbale, dar, din punct de vedere legal, nu suntem în regulă.“
  • „Agricultura este o activitate frumoasă și cu multă adrenalină.“

Laura ZMARANDA

Alianța pentru Agricultură și Cooperare prezentă la Congersul European al Fermierilor

Delegația Alianței pentru Agricultură și Cooperare a participat la cea de-a zecea ediție a Congresului Agricultorilor Europeni organizat de COPA-COGECA, în perioada 12-14 octombrie, în Sibenik, Croația, cu tematica: O agricultură europeană rezilientă și provocările mondiale.

Evenimentul a avut peste 40 de vorbitori și au fost prezenți peste 350 de producători, reprezentanți de cooperative și organizații ale acestora din Europa.

Detalii privind acesta se găsesc aici: http://europeanfarmerscongress.eu/; #FarmersCongress22@COPACOGECA.

4

Printre aspectele de interes pentru fermierii și cooperativele din România s-a discutat de:

- Necesitatea urgentării aprobării utilizării tehnicilor de ameliorare moderne;

- Propunerea de regulament privind utilizarea sustenabilă a produselor de protecția plantelor;

- Prețurile foarte crescute la inputuri;

- Necesitatea oferirii de alternative înainte de a interzice substanțe de protecția plantelor;

- Nevoia de actualizare a legislației privind animalele carnivore mari;

- Criza cauzată de Războiul din Ucraina;

- Seceta pedologică și arșița atmosferică;

- Instrumente de managementul riscurilor în Agricultură flexibile și adaptate la specificitățile fiecărui stat;

- Planurile Naționale Strategice și strategiile dezbătute;

- Promovarea agriculturii ca o soluție pentru asigurarea hranei, securității alimentare a globului și un contributor important la biodiversitate și mediu, nu un dușman așa cum lasă de înțeles directiva privind poluarea industrială că este zootehnia sau Pactul Ecologic European, Strategia de la Fermă la Consumator și Strategia Biodiversitate.

2

Delegația română a ridicat problemele cele mai stringente cu care se confruntă fermierii și cooperativele din țara noastră. AAC a susținut public ca instrumentele pe care le are astăzi fermierul european sunt insuficiente pentru a rămâne sustenabil iar problemele provocate de criza actuala trebuie să își găsească răspuns și susținere europeană nu doar locală.

La categoria provocărilor din agricultură, fără menționarea celor evidente, create de criza sanitară, de conflictul prelungit din Ucraina și consecințele sale multivalente pe care întreaga lume le resimte, Comisia Europeană merge mai departe, în același ritm, cu implementarea Pactului Verde iar strategia ”De la fermă la consumator”, așa cum a fost lansată este o adevărată provocare, care însă devine impediment în noile contexte.

Exemplul elocvent este cel al unui Regulament care se dorește a fi instrument al acestei Strategii: Regulamentul privind utilizarea sustenabilă a pesticidelor. Fără a menționa că reducerea sub forma unor procente nete nu are nicio justificare iar dacă forma actuală va fi aprobată, producția României va suferi o scădere de 40%, conform estimărilor AAC.

Prețurile inputurilor cresc și există o reală problemă cu capacitatea de autosusținere a fermierilor, dublată de o criză a fertilizanților. În România, foarte mulți fermieri nu mai pot susține COSTURILE de producție , iar aceasta este o problemă generală a fermierului European. Dublate de o interdicție de a utiliza suficiente pesticide, cei care vor mai reusi să producă vor produce cu costuri foarte mare, ceea ce va impacta prețul final și jumătate de miliard de consumatori europeni. 

1

Este clar ca fermierii și cooperativele au nevoie de mai multe instrumente pentru a-și putea continua activitatea în aceste condiții și să nu se ajungă la o problemă socială. Pentru acești oameni, dacă se vor afla în imposibilitatea de a mai face agricultură, șansele să se reprofileze sau să își găsească alte locuri de muncă sunt mici. Se va ajunge la o problemă socială care ne va costa pe noi toți mai mult. Pentru a avea acces mai facil la instrumente este necesar ca actele delegate ale regulamentului PAC să cuprindă flexibilizări pentru a permite asigurarea cofinanțării instrumentelor de managementul riscurilor adaptate la nevoile specifice ale fiecărui stat.

Una dintre soluții este ca autoritățile europene, să introducă în același pachet, alături de proiectul de regulament privind utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor, proiectul de directiva/regulament pentru utilizarea inovării și a tehnicilor de ameliorare moderne.

Conflictul din Ucraina se prelungește, din păcate. Se pare că nu va exista consens prea repede, în ciuda tuturor eforturilor. Poporul ucrainian va trebui susținut în tot acest timp și chiar o bună perioadă după încheierea conflictului, fiindcă violența atacurilor este de neimaginat. Ajutorul va trebui să vină de la fiecare dintre noi, iar Uniunea Europeană trebuie să fie, în continuare, solidară. România și celelalte state vecine au susținut acest ajutor, uneori chiar prin sacrificarea unor interese proprii. Cerealele din Ucraina au prețuri mult mai mici și au fost importate în cantități mari iar acest lucru nu este posibil să nu creeze dezechilibre ale prețurilor și ale capacităților logistice, dar NU putem fi de acord cu importul de floarea soarelui, porumb tratate cu substanțe interzise în U.E. sau cu rapiță modificată genetică care ajunge pe teritoriul european, din moment ce producătorilor noștri li se aplică reguli mult mai stricte.

Îngrijorările delegației române au fost confirmate și în concluziile președinților Copa și Cogeca care atras atenția asupra situației noi, cu provocări inedite și extrem de complicată în care se află sectorul agro-alimentar european.

Cea de-a 11-a ediție a Congresului Fermierilor Europeni, va avea loc în anul 2024, în România, în București iar acesta va fi un nou prilej prin care vom putea arăta colegilor  europeni care sunt provocările majore ale fermierilor și cooperativelor noastre.

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de fermieri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului agroalimentar românesc.

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Rolul noilor tehnici genomice în securitatea alimentară globală

Alianța Industriei Semințelor din România – AISR, împreună cu Asociația Producătorilor de Porumb din România – APPR, AgroBioTechRom și Ambasada Statelor Unite ale Americii au organizat la București o conferință intitulată „Inovații în ameliorarea plantelor – Rolul noilor tehnici genomice în securitatea alimentară globală“. Subiectul noilor tehnici de ameliorare este în dezbatere în cadrul Uniunii Europene de mai bine de 15 ani și a revenit în atenție odată cu prezentarea de către Comisia Europeană a studiului privind reglementarea noilor tehnici genomice de ameliorare a plantelor. Astfel, specialiștii români vin cu noi tehnici genomice în știință, reglementare și informare pentru viitorul agriculturii europene.

Peste 500 de aplicații de editare a genomului în culturi

Oana Dima, PhD, Science Policy Manager VIB-Universitatea Ghent, Centrul pentru Biologia Plantelor, director executiv EU-SAGE, Belgia, a explicat: „Știați că există deja peste 500 de aplicații diferite de editare a genomului în culturi, publicate în studii de cercetare care au parcurs revizuirea colegială? Tehnicile inovatoare privind biotehnologia și dezvoltarea de produse pe bază bio ar putea juca un rol în creșterea sustenabilității, cu condiția ca acestea să fie sigure pentru consumatori și pentru mediu și, în același timp, să genereze beneficii pentru societate ca întreg. De asemenea, acestea pot accelera procesul de reducere a dependenței de pesticide. Ca răspuns la cererea statelor membre, comisia efectuează un studiu care va analiza potențialul noilor tehnici genomice de a îmbunătăți sustenabilitatea de-a lungul întregului lanț de furnizare a alimentelor. Eusage – European Sustenable Agriculture Through Genome Editing (Agricultura europeană durabilă prin editarea genomului), prin care să reprezinte oamenii de știință din Europa care lucrează la editarea genomului. De asemenea, să susțină potențialul pe care îl are editarea genomică pentru agricultură și să faciliteze elaborarea de politici pe baze științifice. Iar, în urma rezultatelor studiului de până acum, s-au identificat aplicații ale editării genomice în 62 de culturi diferite, marea majoritate fiind în culturi de orez, tomate, porumb, soia și grâu. Trăsăturile culturilor sunt diverse și relevante pentru fermieri (de exemplu, valoare agronomică) și pentru consumatori (de exemplu, nutriție). Cele mai multe dintre aplicațiile de editare genomică sunt culturi cu modificări genetice mici, țintite. Aplicațiile din baza de date demonstrează că editarea genomică poate să contribuie la Pactul Verde European și la strategia „De la fermă direct în farfurie“.

appr

„Ameliorarea plantelor trebuie accelerată“

Un alt invitat, dr. Petra Jorasch, Manager Plant Breeding Innovation Advocacy, a susținut: „Ameliorarea plantelor este responsabilă pentru aproximativ 66% din creșterea anuală a productivității. Începând cu anul 2000, ameliorarea plantelor a avut un impact semnificativ asupra creșterii randamentului culturilor din UE, reprezentând o creștere anuală de 1.16%. Fără 20 de ani de ameliorarea a plantelor în UE ar fi nevoie de 22 de milioane de hectare de teren suplimentar. În cazul în care strategiile UE vor fi puse în aplicare până în 2030, se pot preconiza pierderi de producție de peste 23%. În medie, pierderile de producție ponderate la hectar sunt de peste 23% și ar putea reprezenta pentru UE în total, până în 2030, 10% din terenurile neproductive și 13% din randamente mai mici din cauza modificării factorilor de producție. În ritmul actual, ameliorarea plantelor până în 2040 nu va putea compensa decât parțial pierderile de pe piață, de aceea trebuie accelerată“.

Dr. Iulian GABUR, expert în ameliorarea plantelor, biotehnologii și inginerie genetică, a declarat: „Eu cred foarte mult în rezultatele științifice și ar fi extrem de important pentru cercetători să iasă din «bula» proprie și să-și arate rezultatele publicului larg. Știm că și populația are încredere în rezultatele științifice, de aceea în contextul siguranței alimentare este important să arătăm date corecte în care să demonstrăm beneficiile ameliorării genetice. Astfel vom reuși să rezolvăm probleme alimentare cu care ne putem confrunta și putem obține rezultate pozitive în acest sens“.

Liliana POSTICA

APPR: Scrisoare deschisă - Nevoia de continuitate în politicile agricole

SCRISOARE DESCHISĂ - Asociația Producătorilor de Porumb din România

  • Domnului Klaus IOHANNIS, Președintele României
  • Domnului Nicolae CIUCĂ, Prim-ministrul României

Stimate Domnule Președinte

Stimate Domnule Prim-ministru,

Pe această cale dorim să atragem atenția că, în contextul regional și european actual extrem de tensionat și de complicat pentru toate domeniile, avem nevoie de stabilitate și de predictibilitate, avem nevoie ca agricultura să poată continua să fie un furnizor credibil de securitate alimentară, devenită dimensiune esențială a securității! Din acest motiv, ne exprimăm încrederea că coaliția de guvernare și noul deținător al portofoliului agriculturii își vor asuma politic continuarea proiectelor începute de domnul Adrian Chesnoiu, pe care le considerăm de importanță vitală pentru lanțul valoric agricol și, în general, pentru economia românească, fie că vorbim despre renegocierea PNRR-ului în vederea introducerii investițiilor în sistemul național de irigații, de definitivarea planului strategic pentru Politica Agricolă Comună (PAC), de reglementarea legii salarizării în agricultură și sectoare conexe, de soluții pentru gestionarea durabilă a riscurilor agricole, etc.

Subliniem încă o dată că proximitatea față de zona de conflict (cu toate efectele asociate, de la presiunea exercitată asupra prețurilor și tarifelor și până la perturbări în aprovizionarea cu combustibil), seceta severă și lipsa sistemelor de irigații, infrastructura rutieră și feroviară deficitare,   constituie provocări majore pentru producătorii agricoli, asupra cărora decidenții politici ar trebui să se aplece cu prioritate. De asemenea, atragem atenția că în acest moment ar trebui intensificat dialogul cu Comisia Europeană pentru lămurirea și finalizarea opțiunilor de politici și instrumente de sprijin pentru perioada de programare 2023-2027 ale României, pentru că orice tergiversare poate avea consecințe grave în alocarea bugetului PAC – iar în acest context, sperăm că vom putea contribui la forma finală a PNS ca parteneri ai MADR în cadrul grupelor de dialog civil.

Avem nevoie de voință și de coerență politică, de un calendar ferm, cu obiective clare și responsabili delegați!  Avem nevoie de opțiuni înțelepte, care să asigure continuitate și stabilitate și să ducă la rezolvarea problemelor grave cu care se confruntă sectorul agricol românesc.

Sursa: Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR).

 

Cooperativele agricole sunt ale fermierilor și așa trebuie să rămână!

Marți, 14 iunie 2022 Senatul a respins cu 71 voturi pentru, 1 împotriva și 24 de abțineri Proiectul de modificare a Legii 566/2004 privind Cooperația Agricole.

Asociațiile de ramură și reprezentații cooperativelor din România nu pot decât să salute acest pas în spate al legiuitorului, având în vedere conținutul și mai ales direcția pe care această modificare o dădea Legii Cooperației agricole.

În urma analizei efectuate pe propunerea legislativă pentru modificarea și  completarea Legii Cooperației Agricole nr. 566/2004, înregistrată la Senat cu nr. B143/2022, reprezentanții a 61 de cooperative și 800 de fermieri au transmis în luna aprilie o Adresă Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Comisiei de Agricultură din Senat prin care își exprima îngrijorarea față de direcția pe care acest proiect de modificare o dă formei actuale a legii.

Propunerea de modificare a articolului 3 din Lege creează posibilitatea legală să devină membri cooperatori, cu părți sociale, drept de vot și implicare în guvernanța cooperativelor AGRICOLE persoane juridice care au ponderea majoritară a veniturilor din alte sectoare (NON-AGRICOLE) decât cele ale producției agricole și prelucrării producției agricole. Persoanele juridice care au coduri CAEN în secțiunile G, I, Q cu diviziunile propuse pot fi, fără obiecții, furnizori sau clienți ai cooperativelor agricole și pot colabora cu acestea fără nici un fel de piedică, dar fără a se implica în managementul și guvernanța cooperativelor AGRICOLE, întrucât nu au niciun fel de experiență în acest domeniu.

Subliniem, încă o dată, că modificările sunt o reală amenințare la stabilitatea și performanțele cooperativelor agricole, alcătuite, așa cum este firesc, din fermieri, adică oameni care trăiesc din agricultură și pentru care cultivarea terenurilor și prelucrarea produselor agricole constituie principala și singura activitate.

Cooperativele agricole sunt ale fermierilor, iar rolul lor nu trebuie deturnat de către clienții sau furnizorii lor; investițiile cu valoare adăugată trebuie să fie realizate de cooperativele fermierilor și nu de cooperative agricole ale unor entități cu activități diverse, dar care nu au nimic în comun cu agricultura, cum ar fi HORECA, RETAIL, IT sau SĂNĂTATE și ASISTENȚĂ SOCIALĂ.  Iar acest proiect legislativ deschide larg accesul la fonduri destinate agriculturii unor societăți care activează în cu totul alte domenii.

Din toate aceste motive, decizia de respingere a propunerii de modificare de către Senat este pasul firesc, iar acest pas trebuie să fie făcut și de către Camera Deputaților, când își va exprima ultimul cuvânt legat de soarta acestui proiect cel puțin bizar.

  • UNCSV - Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal
  • BOVICOOP - Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Taurin
  • HORTINTEGRA - Uniunii de Ramură Națională a Cooperativelor Horticole din România
  • Federația Națională PRO AGRO - Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România
  • LAPAR - Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România
  • APPR - Asociația Producătorilor de Porumb din România
  • Federația LEADER

Alianța pentru Agricultură și Cooperare face un apel la fermierii calamitați să se mobilizeze și depună cererea de înștiințarea de daune la culturile agricole înființate în toamna anului 2021

Din păcate culturile agricole semănate în toamna anului 2021 sunt afectate în diferite grade de secetă cruntă pe o suprafață foarte mare a României. Din cauza lipsei de precipitații, culturile de toamnă au îmbătrânit prematur și au ajuns la maturitate mult mai devreme sau chiar s-au uscat în unele zone calamitate. Sunt foarte multe zone unde recoltarea culturilor nu va fi rentabilă, prin urmare vor fi introduse pe tarlale animale pentru păscut sau plantele vor fi tocate pentru zootehnie sau încorporare în sol.

În acest sens facem un apel la toți fermierii să analizeze toate culturile înființate în toamnă și dacă sunt calamitate într-o proporție mai mare de 30%, să completeze și să depună în regim de urgență la Primărie înștiințarea de daune la culturile agricole înființate în toamna anului 2021, daune cauzate de seceta severă pedologică și atmosferică, folosind modelul din link-ul de mai jos, preluat din ordin.

wordDRAFT MODEL INSTIINTARE CALAMITATI SECETA

Facem acest apel pentru că autoritățile condiționează demararea constituirea/actualizarea comisiilor de numărul de cereri înregistrate și de aceea sunt necesare solicitările Dumneavoastră.

Este foarte important să existe o mobilizare a tuturor fermierilor afectați pentru a exista o singură deplasare a Comisiei pentru evaluarea și constatarea pabubelor pe raza U.A.T. și putea să fie finalizat procesul de realizare, validare, centralizare și comunicare către Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Reamintim că aceste procese verbale sunt foarte importante atât pentru a informa APIA și ANAF pentru înregistrarea drept cheltuieli eligibile în contabilitate și TVA deductibil, cât și pentru acordarea unor despăgubiri în funcție de cât de gravă și de mare va fi amplitudinea la nivel național. Ne așteptăm ca efectele secetei pedologice severe să se resimtă în majoritatea județelor din țară la culturile de primăvară.

Pentru a veni în sprijinul fermierilor care au culturile afectate de secetă, Alianța a insistat la conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale să solicite oficial la Ministerul Afacerilor Interne, către toate prefecturile, consiliile județene, U.A.T.-urile din țară și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, constituirea/actualizarea în regim de urgență a comitetelor și să se deplaseze acolo unde sunt solicitări pentru a avea timp să evalueze toate suprafețele afectate pentru care sunt cereri, având în vedere că se va devansa perioada recoltatului și că se pot utiliza încă din acest moment pentru Zootehnie. 

Totodată am insistat să întreprindă toate demersurile legale necesare pentru actualizarea sau emiterea unui nou ordin și publicarea acestuia cu celeritate în Monitorul Oficial, care să țină cont de specificitățile existente în 2022 și noile termene care se impun.

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Sursa: uncsv.ro

Alianța pentru Agricultură și Cooperare luptă pentru fermierii din Romania, siguranța alimentară europeană și ajustarea cerințelor Pactului Verde în contexul actual

În ultimii ani, sectorul agricol românesc a fost și continuă să fie sub un real asediu. Alinierea la noile condiții ale Politicii Agricole Comune și strategiile europene de implementare a Green Deal-ului au pus o presiune enormă pe fermierul român, dar și pe cel european. În calitate de reprezentant al României la Copa – Cogeca, Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) este în permanent contact cu realitățile agriculturii europene, dar și cu impactul pe care îl au pachetele legislative emise de Comisie din dorința de a trece la o agricultură verde până în 2030.

Lupta pe care o ducem cu organismele europene continuă, mai ales când în joc este siguranța alimentară europeană și națională.

Criza provocată de COVID-19 ne-a pus în situația de a ne reorganiza și de a găsi soluții pentru a adapta practicile agricole.

O nouă criză se întrevede prin prisma conflictului ruso-ucrainean. Invazia Ucrainei riscă să perturbe piețele globale pentru produsele agricole și mărfurile necesare producției agricole, cum ar fi energia, îngrășămintele și cerealele-oleaginoasele. Rusia este cel mai mare furnizor de combustibil al UE (18 % din importurile UE provin din Rusia); exporturile rusești de îngrășăminte către UE reprezintă 3 miliarde EUR sau aproximativ 30 % din importurile de îngrășăminte la nivelul Uniunii, iar în cazul României ajung și până la 40%, aceste lucruri nu pot rămâne fără ecou la nivelul agricultorului român.

În fața acestor noi provocări Alianța pentru Agricultură și Cooperare nu rămâne fără o reacție fermă. Cele  4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, având în vedere contextul actual dificil, au solicitat, prin prezența și activitățile desfășurate prin intermediul Copa-Cogeca, o serie de acțiuni și măsuri pentru adoptarea în regim de urgență a pașilor următori scopul evitării colapsului sectorului agro-alimentar autohton:

  • Derogarea de la prevederile Strategiei Farm to Fork cu privire la suprafețele necultivate pentru conservarea biodiversității (fără suprafețe pârloagă, orice suprafață agricolă este esențială acum!);
  • Derogare de la limitările privind reducerea la 50% a fertilizanților și pesticidelor.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare recunoaște în continuare nevoia de o dezvoltare durabilă, adaptarea politicii agricole pentru prezent și viitor și este un adevărat susținător. PAC nu include însă numai protecția mediului și a climei, ci în primul rând un sector agricol eficient din punct de vedere economic și al securității agroalimentare.

Obiectivele PAC sunt foarte importante pentru fermierii și cooperativele agricole din România și se vor aproba doar prin implicarea directă și concertată a Copa-Cogeca și a autorităților din statele membre. Acum este nevoie de unitate și reprezentarea activă a sectorului agroalimentar românesc în toate forumurile existente la nivel european, de către toate organizațiile fondate și conduse de producători agroalimentari.

În actualul context de criză este mult mai importantă construcția, unitatea, prezența activă la nivelul tuturor forurilor, decât acțiuni divergente care tind să dezbine și să afecteze profund interesele fermierilor și cooperativelor.

Reprezentativitatea AAC este o certitudine și nu poate fi contestată. Aceasta se poate dovedi oricând cu actele constitutive, membrii fondatori, participarea acestora în organele de conducere și luarea deciziilor, aspecte validate de instanță și considerăm normal, ca orice entitate/persoană, înainte să conteste să se asigure că din actele constitutive ale așa-ziselor ,,organizații de fermieri’’ pe care le reprezintă reiese că sunt formate din producători, că aceștia au drept de decizie și se reprezintă într-un mod transparent prin organele de conducere.  

Alianța pentru Agricultură și Cooperare își manifestă în continuare deschiderea pentru colaborare în cadrul grupurilor de dialog civil naționale cu toate organizațiile producătorilor, pentru o prezență proactivă a sectorului agroalimentar la nivelul autorităților naționale și europene.

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de fermieri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului agroalimentar românesc.

 

Congresul „De la fermieri pentru fermieri“, ediția a VII-a

Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) organizează în fiecare an congresul „De la fermieri pentru fermieri“, un eveniment tot mai complex de la o ediție la alta. Astfel, în 15 și 16 februarie a avut loc un adevărat maraton de informații ce au vizat cele mai importante probleme ale agriculturii românești, dar și performanțele asociației și ale membrilor acesteia.

Raport de activitate

Prima zi a evenimentului a fost dedicată membrilor APPR pentru că a avut loc Adunarea Generală, dar și reprezentanților presei care au aflat în cadrul unei conferințe inclusiv raportul de activitate pentru 2021. Raportul financiar-contabil, prezentat de directorul executiv, Alina Crețu, a arătat expansiunea rapidă și diversificarea ariei acoperite de APPR, care se apropie tot mai mult de dezideratul său de a deveni un Institut al Fermierului. Activitatea de testare a crescut de 10 ori în ultimii doi ani, astfel că Rețeaua Independentă (RITAC) a ajuns să numere 31 de locaţii, cu 850 de parcele de testare, adică un total de peste 5.300 de microparcele la cele 6 culturi de câmp de importanță majoră pentru România (porumb, păioase, floarea-soarelui, rapiță, soia și sorg). APPR și-a extins parteneriatele de cercetare europene și naționale în proiecte privind digitalizarea agriculturii și practicile de agricultură regenerativă (pentru stocarea carbonului), cu finanțare din programul sectorial al MADR, din Programul European Horizon 2020, precum și cu suportul unor companii multinaționale furnizoare de soluții bazate pe știință.

În ceea ce privește implicarea în dialogul social cu autoritățile de la București și Bruxelles, Cristina Cionga, director pentru afaceri europene, a arătat că reprezentanții APPR au participat activ la toate consultările prilejuite de creionarea Planului Național Strategic, la propunerile avansate de fermieri în cadrul PNRR la grupurile de lucru specializate ale organizației europene Copa-Cogeca, ale Confederației Europene a Porumbului, ale Platformei Agriculture&Progress, ca și la grupurile de dialog civil organizate de Comisia Europeană. Adunarea Generală a primit prin în rândurile sale asociația locală a fermierilor vrânceni, ACCPT Vrancea. Organizarea alegerilor pentru noua structură de conducere a APPR a constituit punctul culminant al Adunării Generale a APPR din acest an. Conform statutului, consiliul director numără șapte membri titulari și doi supleanți. În urma votului celor prezenți, mandatul președintelui Nicolae Sitaru a fost prelungit cu încă doi ani. Funcția de vicepreședinte a fost încredințată de cei prezenți lui Theodor Ichim, reprezentantul grupului agricultorilor dobrogeni – APAD. Din consiliul director fac parte și reprezentanții organizațiilor teritoriale ale APPR, respectiv Silviu Mihai – ACCPT Ialomița, Tiberiu Stan – ACCPT Iași și Teofil Dascălu – ACCPT Vrancea.

4

„Mă bucur mai ales pentru că astăzi colegii din Țara Vrancei au hotărât să pășească alături de noi și ne-au creditat cu încrederea lor. Întotdeauna, am pledat pentru unirea vocilor tuturor organizațiilor profesionale din producția vegetală pentru a putea stabili strategii coerente. Împreună vom fi mai puternici, mai convingători și mai înțelepți, pledând în interesul agricultorilor și a ceea ce furnizează ei, într-o perioadă cu tot mai multe constrângeri: hrana și pacea socială. Felicit membrii nou-aleși în consiliul director al APPR și-mi doresc să funcționăm ca o echipă. Cred că România are nevoie să rezolve câteva probleme esențiale în perioada următoare pentru a restarta agricultura: comasarea terenurilor, irigațiile, măsuri fezabile și realiste în cadrul noii PAC“, a conchis președintele Nicolae Sitaru.

Invitați de seamă, conferințe tematice

Cea de-a doua zi a evenimentului a fost plină de informații și dezbateri. Printre invitați   s-a numărat și ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, care a subliniat principalele priorități ale MADR-ului pentru perioada imediat următoare tocmai pentru ca fiecare sector să devină mai prosper. Pe rând au luat cuvântul numeroși reprezentanți fie ai companiilor distribuitoare de inputuri, fie ai mediului academic și, bineînțeles, reprezentanții APPR. Aceștia din urmă au anunțat lansarea celui mai nou proiect FarmConect România, Târgul Agriculturii Românești, care va avea loc la Slobozia în perioada 9-11 iunie. La eveniment a participat și edilul orașului Slobozia care i-a asigurat pe organizatori de tot sprijinul pentru buna desfășurare a evenimentului și inclusiv sprijin în ceea ce privește bugetul pentru promovare.

De asemenea, a fost lansată și o nouă ediție a Campionatului Național de Fotbal al Fermierilor, un program ce are în acest an parte de susținerea companiei Corteva Agriscience în calitate de partener oficial.

Câștigătorii Porumbului de Aur

Unul dintre momentele mult așteptate ale evenimentului a fost decernarea trofeelor Porumbului de Aur. După cum se întâmplă în fiecare an, membrii APPR s-au înscris în cadrul competiției unde sunt premiate cele mai mari producții de porumb obținute în irigat și neirigat.

La categoria irigat, câștigător a fost desemnat domnul Mihai Solomei, director general al Al-Dahra Agricost – Insula Mare a Brăilei, care a semănat hibridul P1535 și a obținut o producție ce a depășit 23 t/ha. La categoria neirigat trofeul i-a revenit domnului Marius Scarlat care a semănat hibridul DKC4943 și a obținut o producție de peste 14 t/ha.

„Vorbim despre o suprafață irigată 100%, unde cultură premergătoare am fost tot porumb. Sămânța a fost tratată, am semănat pe 19 aprilie 80.000 b.g/ha. Concomitent am aplicat 250 kg/ha de îngrășământ 14.28.14. În stadiul de 2 frunze am fertirigat cu azot lichid 46 kg s.a/ha, iar la 3-4 frunze am erbicidat pentru a combate buruienile dicotiledonate. Apoi, în stadiul de 6-8 frunze, a urmat o nouă trecere pentru combaterea buruienilor monocotiledonate și pentru Ostrinia, de aceea am aplicat Principal, Inazuma și un biostimulator, plus adjuvant. Apoi a urmat o nouă fertirigare cu azot lichid și am mai aplicat un tratament pentru Helicoverpa. În ceea ce privește apa, trebuie spus că, de la finalul lunii mai și începutul lunii iunie, cultura a primit precipitații în cantitate de 200 ml/mp, iar din irigat 180 ml/mp, în 4 udări“, a specificat Mihai Solomei.

În ceea ce privește tehnologia aplicată la categoria neirigat, domnul Scarlat a intrat în competiție cu o suprafață de 10 hectare. A semănat hibridul DKC4943-FAO 350-390, iar densitatea la recoltat a fost de 65.000 de plante pe hectar. În ceea ce privește fertilizarea, s-au folosit 80 kg/ha de substanţă activă azot, fosfor şi a utilizat, de asemenea, Adengo (0.4 l/ha) în cadrul erbicidării preemergente şi Mustang (0.4 l/ha) pentru cea postemergentă. Cantitatea de precipitaţii în perioada ianuarie-august a fost de 525 mm, iar umiditatea la recoltare de 17%.

Ziua a continuat cu două conferințe tematice, una dedicată producătorilor de sămânță – Embryo, iar cea de-a doua, AgroPolicy, care a avut ca temă centrală politicile agricole.

A consemnat Larissa DINU

Cristina Cionga, APPR: Sorgul, cultura-cheie a viitorului

Deși la nivel mondial există peste 40 de milioane de hectare cultivate cu sorg, în România avem doar 9.000 de hectare. Nici la nivelul Europei nu se bucură încă de atenție, deși beneficiile sunt mari atât ca hrană pentru animale, cât și pentru oameni. Sorgul este o cultură puțin pretențioasă și rezistentă la secetă. Este, așadar, o cultură potrivită pentru România, o țară unde seceta pedologică crește invers proporțional cu dezvoltarea sistemului de irigații.

De ce este sorgul o cultură-cheie a viitorului și care sunt avantajele cultivării acestei cereale puțin pretențioase ne-a explicat Cristina Cionga, Director Relații Europene în cadrul Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR). Potrivit Cristinei Cionga, dintre principalele motive pentru cultivarea sorgului sunt „efortul agricultorilor de a deveni mai sustenabili, de a se conforma cerințelor consumatorilor, a societății, iar asta înseamnă creșterea biodiversității, reducerea pesticidelor. Iată, așadar, că se vorbește tot timpul despre aceste exigențe, practici agricole sustenabile pe care fermierii doresc să le adopte cu siguranță.“

Modificarea practicilor agricole are nevoie de timp

În această ordine de idei, trebuie specificat de la bun început că fermierii europeni, români și, mai specific, membrii Alianței pentru Agricultură și Cooperare nu se opun modificării practicilor agricole, agronomice, dar doresc să o facă într-un ritm rezonabil și să fie recompensați pentru eforturile lor. „Pentru că toate eforturile de sustenabilitate presupun costuri mai mari de producție și atunci pentru a nu ieși din zona de profitabilitate, de competitivitate, trebuie să fie cumva recompensați. Iar Comisia Europeană vorbește de instrumente prin care să sprijine această trecere, unul dintre instrumente fiind ecoschemele, de pildă, care vizează inclusiv introducerea și adoptarea de culturi mai multe, de rotații lungi, de creșterea biodiversității“, a explicat Cristina Cionga.

Sorgul este, așadar, o astfel de cultură, este mai puțin pretențios decât porumbul, necesită mai puține tratamente fitosanitare, fiind destul de puțin prezent în Europa și în România, căci vorbim de o cultură de numai 9.000 de hectare. „Este o cultură ce poate fi ușor introdusă în hrana animalelor ca substitut pentru porumb și desigur că vom lucra cu FNC-urile, cu Asociația Producătorilor de Furaje, pentru a introduce în rețetele lor de furajare acest produs. În mod special APPR este interesată de promovarea sorgului și pentru că suntem membri ai Confederației Porumbului și Sorgului“, a mai spus Cristina Cionga.

Care este ciclul sorgului

Plantă anuală autogamă, sorgul are un randament fotosintetic bun, ceea ce îi conferă o eficiență mai bună în condiții de căldură și secetă. Dacă vorbim de provocări pentru această cultură, ei bine, una dintre acestea ar fi susținerea unei structuri bune a solului și o atenție sporită la pregătirea patului germinativ. Succesul culturii este legat de calitatea încolțirii, în mare parte. Distanța dintre rânduri poate varia de la 30 la 80 de cm, distanța optimă fiind de 40-60 de cm pentru a permite o mai bună distribuire a plantelor. Pentru varietățile timpurii, se recomandă o distanță redusă între rânduri și este bine să se aleagă o semănătoare de precizie.

Cum se combat buruienile

Cultură sensibilă la concurența precoce a buruienilor, sorgul trebuie plivit, fiind importantă eliminarea ierburilor în curs de creștere și care nu depășesc stadiul de 2-3 frunze. Metoda se poate utiliza și pentru combaterea buruienilor dicotiledonate clasice. Mai mult, umiditatea de la suprafața solului în momentul tratării și în zilele ce urmează este esențială pentru reușita plivirii.

Fertilizare

Sorgul este o specie puțin pretențioasă în ceea ce privește fosforul și potasiul, dar se recomandă un aport din aceste minerale în cazul în care se cultivă în soluri mai sărace în fosfor și potasiu.

Puțin expus bolilor și dăunătorilor

Sorgul este o cultură puțin atacată; prezența bolilor și a dăunătorilor fiind redusă, intervențiile sunt nejustificate. Totuși, principalele boli care pot afecta sorgul în vegetație sunt legate de ciupercile de tipul Fusarium sau Macrophomina. Se poate reduce riscul prin diminuarea densității însămânțării.

Recoltare

Sorgul se recoltează din luna septembrie dacă umiditatea este mai mică de 20%, pentru recoltare nefiind nevoie de echipamente speciale în afara unei combine agricole dotate pentru recoltarea de cereale păioase. Această plantă atinge maturitatea fiziologică atunci când conținutul de apă din boabe este de aproape 35%; recoltarea se poate face de la 30% umiditate, în general, boabele deshidratându-se rapid, astfel că recoltarea se poate face la o umiditate de 18-25%.

Piața de desfacere a sorgului

Utilizat atât ca hrană animală dar și umană, sorgul are o compoziție chimică similară porumbului, dar cu un nivel de proteine ușor superior. Sorgul este o alegere bună pentru a fi integrată în hrana păsărilor, porcilor, rumegătoarelor. În hrana umană se gătește ca orezul, quinoa etc. și poate intra chiar în compoziția berii sau a altor băuturi alcoolice. Bogat în antioxidanți, energizant, fără gluten, sorgul este și sursă de proteine, fier, vitamina B6, fibre alimentare și potasiu.

Peste 40 de milioane de hectare la nivel mondial

Sorgul ocupă locul 5 în topul celor mai cultivate cereale din lume, cu peste 40 de milioane de hectare, primii exportatori fiind SUA, Argentina și Australia. La polul opus, primii importatori sunt China, Japonia și Mexic. Sorgul se cultivă cel mai mult în zonele tropicale și temperate; puțin peste 40% din această producție fiind destinată alimentației umane, în special în Africa și Asia, unde este consumat bobul întreg. La nivel mondial, sorgul este destinat hranei pentru animale, în proporție de 40-45%. În Europa, principalele țări producătoare de sorg sunt: Rusia (peste 225.000 de hectare), Ucraina (peste 70.000 de hectare), Franța (53.000 de hectare), Italia (46.000). După cum se vede, în România suprafața cultivată de sorg este încă foarte mică, doar 9.000 de hectare. La nivelul Europei se mai cultivă sorg în: Austria, Spania, Ungaria, Bulgaria.

Simona-Nicole DAVID

DIRECTIVA PRACTICILOR COMERCIALE NELOIALE - ultima ocazie reală a fermierilor din România să obțină o relație comercială corectă cu hypermarketurile

Alegem să dăm această dimensiune, de ultimă ocazie pentru un act de comerț echitabil, în condițiile actuale din două considerente: unul este că, dacă previziunea documentarului (anexat prezentei) se materializează, marile hypermarketuri vor fi scoase din piață, sau vor fi preluate de alți jucători care s-au impus deja pe alte piețe precum SUA și China, care schimbă radical regulile jocului, dar și din considerentul că dacă amenințarea cu infringement a României nu convinge legiuitorul român asupra necesității legiferării în favoarea fermierilor, nimic nu o va face în următorii ani.

În acest context, publicăm prezenta analiză în atenția deputaților și senatorilor din Parlamentul României - comisiile de agricultură, a reprezentanților marilor magazine din România, a comisarilor Consiliului Concurenței, dar mai ales a mediului asociativ din Agricultură și a membrilor acestora, analiză bazată pe materiale relevante la nivelul Uniunii Europene și al României, dar și pe interpretarea acestora.

Începem prin a arăta că, în conformitate cu un studiu relevant la nivel național, realizat de Insights PulseZ și publicat de Agerpres, în rândul generației Z (tinerii din România), se manifestă o preocupare semnificativ mai mare decât a altor segmente de vârstă cu privire la protejarea mediului, a risipei alimentare dar și a deciziei de cumpărare la raftul de produse alimentare. Astfel 61% dintre respondenți au declarat că este destul de important și foarte important ca un brand să fie sustenabil și doar pentru 3% din respondenți acest aspect nu contează deloc. Este o prezentare parțială, deși vedem și alte procente îmbucurătoare privind responsabilitatea civică a noii generații, însă această majoritate ne dă ocazia să arătăm că viitorul României va petrece mai mult timp citind etichetele, va alege și după alte criterii decât cel mai mic preț și, sperăm noi, va alege să nu cumpere marca proprie (private label) a magazinului, dacă ea va mai exista în viitorul apropiat. Referirea la marca proprie a magazinului este relevantă în contextul  derulării procedurilor parlamentare asupra propunerii legislative Plx 178/2021, unde am arătat că această practică face ca furnizorii să își canibalizeze brandul propriu atunci când livrează ambele produse, identice, dar etichetate diferit și la prețuri diferite. Credem noi că am arătat și una din motivațiile pentru care societatea are și ea nevoie de transparență, are nevoie de branduri responsabile, care nu aleg să distrugă mici afaceri în agricultură doar pentru un profit exportat în țara de proveniență a retailerului.

De asemenea, cu titlu de noutate și motiv al prezentei scrisori deschise, am constatat apariția în spațiul public (rulat pe televiziunile din Germania și Franța), a documentarului Arte TV difuzat în 12 Octombrie a.c., documentar care analizează pe parcursul a mai multor ani practicile comerciale neloiale ale marilor retaileri la nivel european, care pot fi catalogate ca scandaloase (chiar  șocante), de către  consumatorul care nu este implicat în acest tip de raport. Pentru cursivitate, am ales ca analiza să facă obiectul anexei la prezenta, cu mențiunea că realitățile expuse și demonstrate din prisma legiuitorului francez în ancheta finalizată cu amendă de către autoritatea cu rol de control din Franța, dar și cu informațiile cuprinse în înregistrări cu camera ascunsă, sunt relevante pentru oricare dintre țările Uniunii Europene, cu precădere în Sud-Estul Europei, unde dezvoltarea și nivelul de capitalizare al fermierilor îi face cu mult mai vulnerabili.

În tot acest context, raportându-ne la lucrările Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, unde susținerile mediului asociativ relevant din Agricultură sunt pe deplin confirmate de acest documentar, înțelegem să formulăm următoarele solicitări referitoare la conținutul Plx 178/2021, imperios necesar a fi conținute de actul de transpunere care se află în dezbatere și urmează a intra în vigoare.

Pe lângă pozițiile avute atât în scris cât și în dezbateri, este necesar să întărim necesitatea ca dispozițiile din actul normativ de transpunere al Directivei, cât și din Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, să prevadă, dacă este cazul, că anumite servicii prestate de cumpărător în favoarea furnizorului, precum servicii de marketing sau logistică, să fie prestate în baza unui contract separat contractului de furnizare. De asemenea, în cazul produselor ce compun coșul zilnic, cele menționate în Anexa la L321/2009, toate taxele și serviciile, risturnele și remizele să fie – complet interzise, cu unica excepție pentru servicii de logistică, în cazul în care tipul de organizare al hypermarketului presupune livrarea produselor la platformă. Așa cum reiese și din documentar, reprezentanți ai marilor magazine au recunoscut în unele contexte că aceste servicii sunt fictive, așa cum și noi am susținut în toți acești ani, reprezentând doar o modalitate de a scădea prețul produselor ulterior vânzării.

Actul de transpunere al Directivei trebuie să conțină posibilitatea producătorilor și a organizațiilor profesionale de a reclama prezența la raft a unor alimente identice, provenite din comerț intra sau extra comunitar, dar cu un preț semnificativ mai mic. Este una dintre practicile comerciale neloiale practicate de marii retaileri, de a achiziționa produse vândute la preț de dumping, care în cele mai multe cazuri sunt doar fraude alimentare, respectiv codul de producător aplicat pe ambalajul unui produs care nu îndeplinește nici standardele nici siguranța alimentară obligatorie în Uniunea Europeană.

De asemenea, ca și măsură complementară la capitolul sancțiuni susținem, urmând a justifica în fapt și în drept de o manieră suficientă în discuțiile pe Plx 178/2021 din Camera Deputaților, că este imperios necesar ca autoritatea cu rol de control să posteze pe siteul propriu atât sancțiunile emise în baza noii legi, cât și operatorii sancționați, dar mai ales motivul sancțiunii.

Modificarea Legii 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare trebuie să prevadă pe de o parte abrogarea Legii modificatoare nr 28/2020, lege intens criticată pentru că a agravat semnificativ condiția producătorului agroalimentar primar, iar pe de altă parte interdicția facturării de taxe și servicii pentru produsele menționate în Anexă la Lege dar și includerea animalelor vii în această Anexă pentru aplicarea termenului de plată de 7 zile de la livrare. Proiectul de act normativ va fi depus de mediul asociativ în Camera Deputaților la data difuzării prezentei și considerăm că doar intrarea în vigoare simultană a celor două acte normative – Legea de transpunere a Directivei PCN și Legea de modificare a  Legii 321/2009 - poate fi considerată conduită responsabilă a membrilor comisiei.

Stimați domni deputați și senatori, documentarul difuzat de Arte TV nu face altceva decât să dovedească toate susținerile mediului asociativ cu privire la conduita marilor retaileri și, mai mult, aduce dovezi incontestabile acolo unde noi, îngrădiți de necesitatea de a proteja identitatea furnizorilor, poate nu am reușit să producem suficiente dovezi. Legiferați acum, stimați domni, în cunoștință de cauză, nu mai poate susține nimeni că există vreo urmă de bună credință în practicile marilor magazine, există doar o cursă isterică pentru profit în așa fel încât să existe fonduri pentru lupta cu marii jucători ce vor schimba în curând regulile jocului. O cursă care doar se intensifică spre absurd de ceva ani, acum, reușind să vedem întregul context, înțelegem că marii retaileri au nevoie de fonduri ridicol de mari și au nevoie de aceste fonduri urgent.

Stimați reprezentanți ai Consiliului Concurenței, instituția  pe care o reprezentați este desemnată, în Plx 178/2021 să ancheteze cazurile de practici comerciale neloiale în raportul comercial dintre furnizor și cumpărător și considerăm că sunteți singura instituție din România care are premise să îndeplinească acest rol. Chiar și așa, observând că în multe cazuri există tendința reprezentanților la discuții să susțină că această Lege trebuie să țină cont de libertatea contractuală a ambelor părți,  trebuie să aveți în vedere că oricine care a avut de a face profesional cu acest segment de piață cunoaște că nu există, în atâția ani, niciun exemplu de contract modificat la solicitarea furnizorului. În fapt aceste contracte sunt de adeziune în condițiile art. 1.175 din Codul Civil și nu previzionăm în mod realist că acest aspect se va schimba ca și consecință a actului național de transpunere. În aceste condiții, dar observând și modus operandi al marilor magazine la nivel european, cu mutări de activități și conturi în Elveția, pentru a evita jurisdicția europeană, cu abuzuri și încălcări de legi la ordinea zilei, cu juriști angajați doar să țină ilegalitățile ascunse de opinia publică, considerați în mod real că instituția pe care o reprezentați poate aduce o schimbare benefică furnizorilor din România? Considerați că și în acest context în care practicile comerciale neloiale s-au dovedit a fi săvârșite prin modalități, absolut în afara Legii, de o manieră care nu s-a mai întâlnit până acum, autoritățile din România vor putea să exercite un control efectiv?

Apreciem că este important să ne adresăm și membrilor societății, respectiv consumatorilor produselor furnizate de producători agroalimentari pe care îi reprezentăm. Stimați clienți, documentarul la care facem referire și al cărui transcript parțial îl regăsiți în anexa la această scrisoare face lumină în spatele raftului. Acolo unde asupra producătorilor de alimente se aplică metode și presiuni pe care niciodată un crescător de găini nu le-ar aplica pentru a primi mai repede un ou, nici un crescător de vaci nu le-ar practica pentru a primi mai repede laptele. Cu mențiunea că tertipurile din material nu sunt singurele, puteți observa că un furnizor este primit la negocieri într-o cameră mult subdimensionată, lăsat să aștepte acolo o oră sau mai mult, vara camera este încălzită suplimentar, iarna este răcită suplimentar, scaunul pe care se poate așeza are un picior sau mai multe slăbite, în așa fel încât în acest tip de așteptare să nu poată sta confortabil. După acest timp de așteptare negocierea constă strict în scăderea prețului de vânzare, fără vreun alt beneficiu pentru această scădere de preț. Cu toate acestea producătorul agroalimentar din România face eforturi extreme, inclusiv din fondurile proprii ale familiei pentru a nu scădea calitatea produsului oferit. Calitatea produsului pus pe piață este ultima redută în apărarea unui furnizor față de agresiunea cumpărătorului, pentru că știe că făcând acel compromis, dumneavoastră vă veți îndrepta spre un alt produs similar. Sunteți cel mai important argument și poate cel mai relevant pe care producătorii români îl pot aduce în fața marilor retaileri, decizia dumneavoastră de cumpărare este poate singura posibilitate reală ca producătorii români să aibă venituri decente din Agricultură și să poată să furnizeze alimente de o calitate net superioară celor aruncate de alți producători pe piața din Sud Estul Europei.

Dragi producători agroalimentari din România, membri în organizații profesionale, sau nu, vă invităm pe toți să urmăriți siteul Camerei Deputaților Comisia pentru Agricultură, vă rugăm să urmăriți înregistrările dezbaterilor, dar mai ales vă rugăm să comunicați fie electronic, fie direct în discuții, poziția dumneavoastră în raport cu dispozițiile Directivei PCN și a celor dezbătute. Veți observa că juriști ai marilor magazine susțin că este imposibil ca legiuitorul să stabilească un termen de plată de 7 zile de la livrarea produselor alimentare proaspete, pentru că în multe cazuri primesc facturile de la furnizori prin Poșta Română (?!?), deși noi știam că factura trebuie să însoțească marfa. Veți observa cum reprezentanții marilor magazine susțin că acestea (marile magazine) sunt parte din soluție, nu din problemă, astfel că vă rugăm să transmiteți tuturor celor din ședințe la câte probleme din producția adaptată pentru a respecta solicitările marelui retailer ați găsit soluții în "negocieri". Asta deși în codurile de conduită și de etică pe care le semnați, confirmând că marele retailer le respectă sunt menționate atâtea clauze ce ar trebui să suțină sustenabilitatea lanțului de aprovizionare, deși dumneavoastră de multe ori vindeți sub costul de producție din cauza presiunii și a practicilor comerciale neloiale.

Suntem obișnuiți ca astfel de mesaje să intre în zona puțin frecventabilă a presei, ba mai mult să fie de multe ori total ignorate, cunoaștem că un trust de presă nu va alege să expună adevărata față a celor mai potenți contributori la bugetul redacției prin contractele de reclamă. Ba mai mult, observăm că acest mod de "barter" non combat pentru contracte de publicitate, sponsorizări sau organizări de evenimente a atins și mediul Organizațiilor Non Guvernamentale din România, activând în acest domeniu nu putem să nu observăm cum cei mai mari poluatori susțin financiar prin contractele de publicitate chiar ONG-urile care declară că luptă pentru protecția mediului. Denunțăm astfel de metehne și le considerăm la fel de indezirabile precum repercusiunile practicate de sistem, sau de retail, atunci când unul dintre producătorii români alege să facă pasul în față și să își susțină drepturile. Practicanții unor astfel de coerciții aparțin unui trecut întunecat, vom susține mereu că practica Uniunii Europene, unde la lucrările comisiei pentru Agricultură se prezintă frecvent fermieri care spun răspicat și denunță birocrații sau reguli care îi stânjenesc activitatea, poziția sa generând modificări de legislație, fiind cea mai corectă formă de deschidere a administrației față de mediul antreprenorial. Poziția mediului asociativ din Agricultură este și va rămâne în sensul de combatere a acestor practici, de expunere a lor și de a solicita sancționare celor abuzează de o poziție la un operator privat potent financiar, sau o poziție din aparatul administrativ care îi permite săvârșirea de astfel de abuzuri.

Suntem convinși că transcriptul din Anexă este suficient, răspuns, inclusiv la întrebările retorice de mai sus.

ANALIZĂ A DOCUMENTARULUI

Practici Comerciale Neloiale - difuzat de Arte TV raportat la specificul pieței din România

Puteți urmări documentarul pe siteul ARTE cu traducere în limbile Germană, Spaniolă, Engleză, Poloneză și Italiană.

Prezenta analiză are rol de transcript ale unor aspecte relevate de anchetă jurnalistică, aspecte care vizează informații prețioase pentru a forma o  opinie limpede, documentată, tuturor actorilor implicați în dezbaterile legislative din Camera Deputaților atât pe marginea Plx178/2021, cât și pe marginea unui nou proiect de modificare a Legii 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare. De asemenea, pe lângă informațiile relevante din documentar am adăugat percepția mediului asociativ relevant din Agricultură, care constată că toate dintre practicile comerciale neloiale analizate și demonstrate în documentar se regăsesc sunt practicate în România, ba chiar la un nivel mai josnic.

Este evident că în relația furnizor - cumpărător pe lanțul de aprovizionare agricol și alimentar există grave abateri de la etica morală în afaceri, de la propriile sisteme de certificare și calitate pe care marii retaileri suțin că le respectă în achiziția produselor alimentare, dar mai ales abateri de la legislația în vigoare la nivelul Uniunii Europene și a fiecărui stat membru în parte.

Tehnicile de "negociere" reclamate de furnizori în toți acești ani cuprind atât acțiuni directe de scoatere din zona de confort a fiecărui individ care este chemat la negocieri prin tehnici care aduc aminte mai repede de practici ale organelor represive din era comunistă, încălzirea sau răcirea unei camere minuscule și lăsarea furnizorului să aștepte pe un scaun care nici nu conferă o poziție corectă nu fac decât să confirme că sectorul de retail este profund dezumanizat. Salariați cu rol de specialist juridic, care funcționează în baza unei legislații speciale ce impune o anumită conduită de probitate morală, au rol de facilitare a infracțiunilor economice în fapt, precum și de "acoperire a urmelor".

Observăm din material că principii precum "cheia este să îi rupem picioarele furnizorului și să începem negocierea când el este la pământ" sunt recunoscute și apreciate ca utile în zona de achiziții a unui mare retailer. De asemenea dat fiind că achizitorii sunt încurajați să folosească replici denigratoare în așa fel încât furnizorul să pară un incompetent, nu putem să nu ne întrebăm cum de un achizitor a cărui poziție nu presupune nici studii superioare, nici competențe deosebite se poate raporta la un producător care a reușit și reușește să conducă o afacere în agricutură ca la un incompetent, însă probabil nivelul de persuasiune a multinaționalei a afectat și minima logică, bunul simț fiind în mod evident iremediabil afectat.

Toate aceste tehnici și tertipuri nu au decât menirea să ducă prețul de vânzare în jos, fără vreun motiv real de scădere și pe seama exclusivă a furnizorului, chiar și când acesta ajunge sub costul de producție, forțând practic furnizorul să acorde cele mai mici salarii din industrie, ba mai mult, să practice munca la negru, în așa fel încât prin neplata taxelor pe muncă să susțină profitul marelui magazin. Așa cum se poate observa din material dar și din practica din România, un furnizor adesea nu poate ieși din contract, singura scăpare fiind propriul faliment.

Putem observa că, la nivelul marelui magazin, coerciția față de furnizorii care îndrăznesc să își solicite drepturile este extrem de clar stabilită, probabil de aceeași "redutabili" juriști, și se aplică etapizat, calculat, până la sacrificare totală economică a furnizorului. Deși din poziție de forță aceste practici calculate și perfecționate în timp nu rezistă totuși unui control al autorităților cu prerogative în anticoncurență, după 5 ani de anchetă primul brand de retail modern din istoria Franței, prezent și pe piața din România printre primii sosiți, a fost amendat în Februarie 2021 cu 1,75 de milioane de euro, amendă care nu a fost contestată.

Cu titlu de noutate pentru mediul asociativ din Agricultură, observăm că amploarea acestor retaileri și influența negativă asupra furnizorilor la nivel european este imposibil de contracarat. Pentru a concentra puterea, în mod vădit ilegal din punct de vedere anticoncurențial, au format Alianța Retailului, alianță formată din 4 grupuri care gestionează 67.500 de hypermarketuri la nivelul Uniunii Europene, mutând însă operațiunile și conturile în Elveția, ca orice alt grup infracțional care se respectă am spune noi, evitând legislația comunitară, precum și eventuale anchete asupra fondurilor încasate ca urmare a derulării practicilor comerciale neloiale și anticoncurențiale.

În Alianța Retailului se impun servicii contracost marilor jucători care doresc relevanță comercială la raft în întregul spațiu comunitar, pentru o întâlnire între executivii de rang înalt ai retailului și cei ai furnizorului, acesta din urmă trebuie să achite costuri imense. În schimbul unui preț de 2,16 milioane de euro pe an, furnizorul interesat primește, total inutil aflăm din documentar, date și informații dar și o presupusă coordonare între retaileri la nivelul diferitelor state membre, împărțirea pieței pe alte criterii decât cele concurențiale, putem deduce.

Unul dintre reprezentanții aparatului legislativ din Franța apreciază că la nivelul uniunii europene practicile comerciale neloiale generează un venit injust, în conturile Alianței Retailului de aproximativ 5 miliarde de euro pe an. Atragem atenția că această sumă nu reprezintă nici cifra de afaceri, nici profitul, doar incasări pe taxe și servicii, remize și risturne, de multe ori serviciile fiind fictive și cu siguranță fără nicio legătură directă și justă în raport cu actul de comerț, în dauna furnizorului și a consumatorului.

Se prezintă, cu date, inclusiv relația dintre marele retailer și propriul francizat, acele magazine de proximitate sub brandul marelui retailer. Făcând o trimitere către toți reprezentanții administrației locale, putem să îi rugăm să discearnă foarte clar pentru ce tip de afacere aleg să dea autorizație de construcție sau autorizație de funcționare și să nu valideze continuarea și extinderea unor astfel de capcane atât pentru antreprenorii interesați de franciză cât și pentru consumatori. Contractul tipic care este în vigoare în Franța, presupune o durată obligatorie de 99 de ani din care francizatul nu poate alege să iasă întrucât a fost nevoit să cesioneze 26% din părțile sociale către marele retailer, iar pentru a putea înceta colaborarea are nevoie de voturi care să reprezinte 76% din totalul propriei societăți comerciale. Magazinul francizat supus analizei prezintă unele cifre și niște practici comerciale care îl duc pe ceea ce ar trebui să se numească partenerul de afaceri al marelui retailer într-o zonă falimentară aproape similară furnizorilor. În cazul unor produse, marele magazin al marelui retailer practică prețuri mai mici decât prețul la care îi furnizează, din același depozit, exact același produs francizatului. Practic, francizatul ar câstiga o mai bună marjă dacă ar cumpăra ca și persoană fizică acele produse și dacă le-ar pune în magazinul francizat, evident, această posibilitate fiind interzisă și sever sancționată în contractul principal. O astfel de afacere are o cifră de 2,2 milioane de euro, dar un profit de 17.000 de euro într-un an, în condițiile în care francizatul își acordă un salariu de 2.800 de euro pe lună, iar celorlalți salariați salariul minim pe economie.

În mod evident, nu am suprins și transcris toate datele și cifrele prezentate în documentarul celor de la Arte, unele dintre ele fiind însă extrem de relevante pentru a dezvălui furnizorilor locali, legiuitorilor, dar și reprezentanților actorilor implicați, că acest sistem de retail, care a pătruns în România mai târziu decât în statele din Vestul Europei din simplul motiv că România a fost acceptată în Uniunea Europeană mult mai târziu, este un sistem profund ilegal, abuziv, dezumanizat la nivel de interacțiune al reprezentanților, profund dăunător atât mediului antreprenorial din Agricultură dar și consumatorului, un sistem care totuși își trăiește ultimii ani la nivel european, aspect care îl face mult mai feroce pe această cursă a îmbogățirii fără justă cauză.

Sperăm că prezenta scrisoare să vă convingă să urmăriți materialul documentar și să constatați că în relația furnizor - cumpărător, în înțelesul Directivei PCN, există un agresor dovedit, marele retailer dar și o victimă certă, respectiv producătorul agroalimentar.

Sursa:


    • Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România - ,,PRO AGRO”
    • Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – ,,LAPAR”
    • Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – ,,UNCSV”
    • Asociația Producătorilor de Porumb din România - ,,APPR”

S.O.S. Fermierii români au nevoie de suportul europarlamentarilor români pentru votul în Parlamentul European pe F2F

SCRISOARE DESCHISĂ A ALIANȚEI PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE către politicieni privind raportul voluntar al Parlamentului European asupra Strategiei „FARM TO FORK”

Către,

PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL
Domnului Președinte Florin CÂȚU

PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT
Domnului Președinte Marcel CIOLACU,

ALIANȚA USR-PLUS
Domnului Președinte Dacian CIOLOȘ,

PARTIDUL PRO ROMÂNIA
Domnului Președinte Victor PONTA,

PARTIDUL MIȘCAREA POPULARĂ
Domnului Președinte Cristian DIACONESCU,

PARTIDUL UNIUNII DEMOCRATE MAGHIARE DIN ROMÂNIA
Domnului Președinte Hunor KELEMEN,

GRUPUL PARLAMENTAR AL MINORITĂȚILOR NAȚIONALE
Domnului Președinte Varujan PAMBUCCIAN,

CC: Europarlamentarii României

Stimați Domni Președinți,

Stimate Doamne/Domni Europarlamentari

Luni, 18.10.2021 în Parlamentul European, se votează raportul voluntar al Parlamentului European asupra Strategiei „FARM TO FORK”.

Apreciem că F2F dăunează sectorului agricol românesc. Acesta nu ține cont de realitățile noastre naționale comparativ cu țintele  propuse politicianist la nivel european.

Considerăm că strategia nu este o oportunitate așa cum se susține/prezintă, ci o vedem ca o amenințare pentru fermierii români din foarte multe puncte de vedere.

Strategia F2F putea fi o oportunitate dacă în prealabil existau :

- studii de impact realizate la nivelul fiecărui stat membru cu specificitățile fiecărui stat, nivelul de capitalizare al fermierilor, de productivitate, de consum de inputuri agricole, gradul de fărâmițare a suprafețelor exploatate, gradul mic de asociere și cota de piață redusă a produselor autohtone;

- consultări reale nu disimulare și impunere a unor puncte de vedere transmise de la Bruxelles din partea unor persoane care nu cunosc realitățile și evoluțiile activității fermierilor, în mod practic.

Vă asigurăm că fermierii români și europeni, sunt responsabili, își doresc și fac tot ceea ce ține de capacitatea și capitalizarea lor pentru a se adapta la schimbările climatice urmărind creare unui sector agroalimentar sustenabil și rezilient.  Fermierii români în parteneriat cu organizațiile profesionale și MADR lucrează la înființarea și operaționalizarea unui Sistem Național de Gestionare și Control Integrat al Riscurilor în Agricultură, inclusiv pentru a urmări sporirea rezistenței fermierilor în fața schimbărilor climatice, inclusiv prin acțiuni și investiții în prevenția și combaterea acestora.

Prin această strategie se pune pe spatele și în sarcina fermierilor români și europeni cea mai mare responsabilitate pentru atingerea țintelor urmărite arbitrar, nerealist pentru 2030 sau 2050. 

Este total incorect să punem în sarcina fermierilor cea mai mare responsabilitate, restricții, constrângeri, care impun efectuarea unor costuri și investiții pe care nu pot fi cuantificate, nu au fost analizate si prezentate in mod transparent. Tot acest context ne îndreptățește sa credem ceea ce v-am expus și să vă cerem să fiți de partea fermierilor romani si a tuturor romanilor, iar orice decizie trebuie bazată pe studii de impact economic, de mediu și social pentru a avea o oarecare imagine a tuturor efectelor pe termen mediu și lung.

Se vorbește de alternative, dar Care sunt acele alternative mai sigure, eficace și eficiente ?

Nu au fost identificate si prezentate aceste alternative.

Exemplu : Prin interzicerea unui tratament la semințe cu insectofungicide fără a avea alternative suntem într-o situație de 3 deficiente :

-Impactul negativ asupra mediul este mult mai mare tradus prin faptul ca se înlocuiește un tratament la semințe incorporate în sol, cu efectuarea a încă 2-3 tratamente în vegetație în perioada de coincidență a zborului tuturor polenizatorilor, plus sarcina birocratica de a face anunțuri de fiecare data când se efectuează tratamente ;

-Posibilele substanțe alternative nu au nici macat jumătate din eficacitatea în combaterea dăunătorilor

-Costurile sunt de câteva ori mai ridicate, deci eficiența este aproape inexistentă.

Consideram că mecanisme adecvate de sprijin financiar pentru a susține și încuraja fermierii trebuiau prezentate atașat strategiei F2F, ceea ce nu s-a întâmplat, fermierii fiind deja impactați negativ inclusiv de pandemia COVID 2019 pentru care nu s-au găsit instrumente financiare adecvate pentru susținere.

Majoritatea fermierilor români nu sunt capitalizați din mai multe considerente, începând cu diferențe între subvenția de 157 Euro/ha față de media europeană de cca. 243 euro/ha, acest lucru continuând prin neaprobarea la nivel european a convergenței totale până în 2026.

Costurile de finanțare a creditelor și accesul la finanțări înregistrează decalaje foarte mari intre fermierii europeni și cei romani care au costuri mult mai mari de finanțare.

Considerăm ca evaluarea integrală a impactului trebuia realizat înainte de prezentarea inițiativelor legislative, în prezent acest aspect este deja tardiv. Evaluarea impactului a fost realizată prin mai multe studii europene sau internaționale, toate prezentând un final dramatic pentru fermieri.

Studiile europene au fost întârziate, fiind ascunse de opinia publică, astfel încât continuăm să susținem respingerea raportul în forma prezentată.

Fermierii au fost și rămân în continuare responsabili de impactul sistemic economic, social și de mediu al activităților desfășurate de aceștia prin respectarea bunelor practici agricole, noi având primul interes de a menține un sol curat și sănătos, bine conservat pentru a fi transmis generațiilor viitoare.

Riscul că obiectivele strategiei conduc la relocalizarea unor părți din producția agricolă comunitară în regiuni din afara Europei, unde standardele sunt mai scăzute, devine o certitudine în condițiile aprobării raportului în forma prezentată. Standardele europene de până acum conducând la obținerea unor alimente sănătoase și accesibile pentru populație. În schimb prin alternativa propusă prin strategia F2F necunoscutele sunt intratat de multe iar concluziile exprimate în public indică relocalizări certe de producții agricole în tari terțe, fără constrângeri unor interdicții în tehnologii care afecta în mod diferit producătorii agricoli și consumatorii europeni. România și fermierii săi vor fi cel mai grav afectați de F2F, mai ales prin prisma faptului că suntem în directa competiție și concurentă de producție, costuri și piețe cu țările riverane bazinului Marii Negre care nu sunt supuse acestor restricții.

Totodată sunt prezente și recunoscute standardele duble de calitate între statele membre, iar prin această strategie nu facem altceva decât să adâncim diferențele deja existente.

România din punct de vedere al producției medii la nivel național pe ha, la nivel național, a înregistrat creșteri în ultimii ani, dar rămâne mult sub media europeană, iar promovarea unor strategii de acest gen vor avea ca rezultat reîntoarcerea în trecut la producții medii de subzistență sau aliment.

Este total inechitabil ca Romania să își reducă consumul de pesticide de 700 gr/ha s.a. cu 50%, când media UE este 2,4 kg și să fie competitivă cu un alt stat membru care are un consum mediu de 7 kg/ha s.a. și reduce consumul tot cu 50%.

Fermierul din alt stat membru va reuși sa aibe o producție decentă cu 3.5 kg/ha s.a., dar nu putem accepta și spune același lucru de un fermier din Romania, cu 350 gr/ha s.a.

Același lucru este valabil si la fertilizanți.

De aceea raportul si strategia lovesc mult mai mult Romania, deși nu poluează atât de mult precum alte state.

Pentru echitate este primordial ca reducerea sa fie aplicata doar la acele state care sunt peste media UE la data aprobării strategiei.

Deși Parlamentul European subliniază în raport că produsele agroalimentare din țările terțe trebuie să fie supuse acelorași cerințe, inclusiv o toleranță zero în ceea ce privește reziduurile de substanțe care nu îndeplinesc criteriile-limită sunt doar vorbe frumoase, dar concret nu exista și puțin probabil să apară în perioada următoare legislația și măsurile care sa fie aplicabile pentru statele terțe.

Cine va controla ? Cum va controla ?

Am solicitat repetitiv și insistent să fie realizate rapoarte si studii pentru toate masurile din cadrul strategiilor, pentru toate statele membre si sa fie analizate si luate in calcul înainte de a se discuta de aprobarea raportul, strategiei, etc.

Propunem o situație de  compromis la acest moment al votului, sa se susțină eliminarea țintelor cantitative unilaterale la nivel european si sa fie lăsate la latitudinea statelor membre in funcție de condițiile specifice ale fiecărui stat.  Susținem F2F, dar cu aplicare rezonabila si echitabila in toate statele membre. În acest moment, din informațiile pe care le avem, pentru minimizarea efectelor negative preconizate prin studiile de impact este votarea amendamentelor propuse de dna. Europarlamentar Mazaly AGUILAR  și dnii. Europarlamentari  Hazekamp și Dorfmann.

Stimați Domni Președinți ai Partidelor din România, vă rugăm să binevoiți a discuta cu toți europarlamentarii partidelor pe care le conduceți pentru a fi vigilenți în a susține amendamentele propuse mai sus, anexate la prezenta scrisoare și respinge amendamentele problemă.

Acțiunile sau inacțiunile dvs politice în astfel de momente importante pentru români și România vor face diferența între cei care doar vorbesc și cei care fac pentru țara noastră.

VĂ SOLICITĂM, IMPERATIV ȘI RESPONSABIL SĂ NU SUSȚINEȚI AMENDAMENTELE DE COMPROMIS: CA4, CA18, CA25, CA27, CA28, CA33 !

Cel mai problematic amendament de compromis este CA4 - țintele cantitative ale F2F. Fermierii nu pot fi de acord cu obiectivele de reducere a utilizării pesticidelor și îngrășămintelor stabilite de strategia Farm to Fork și mai ales, cu introducerea lor în legislație, care le-ar face obligatorii.

Cu titlu de exemplu, în România consumul mediu pe unitatea de suprafață la substanțe fito-sanitare și la îngrășăminte reprezintă 1/3 din consumul mediu la nivelul UE. Cum ar putea continua să producă eficient  și să-și protejeze culturile fermierii din țara noastră dacă vor fi obligați să reducă cu 50% utilizarea pesticidelor până în 2030?

SURSA: ALIANȚA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE

Rezistența porumbului la schimbările climatice, testată și în fitotron

Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) a ales Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași (USV, fosta USAMV) pentru testarea potențialului genetic al hibrizilor de porumb pentru că instituția ieșeană deține singurul fitotron din țară cu 11 camere climatice de tip „walking room“ unde se pot simula diverse condiții de temperatură, lumină și umiditate atmosferică.

Infrastructura de cercetare a USV Iași, unică la nivel național, se regăsește în cadrul Institutului de Cercetări pentru Agricultură și Mediu (ICAM) – rezultatul unui proiect european în valoare de 10 milioane euro – care este dotat cu echipamente de cercetare ultramoderne pentru analize fizice și chimice ale solului, plantelor, apei și aerului.

În cadrul ICAM lucrează cercetători, cadre didactice, studenți, doctoranzi și este, de asemenea, pus la dispoziția fermierilor pentru diverse cercetări. Spre exemplificare, APPR derulează în parteneriat cu USV Iași proiectul de cercetare intitulat „Transfer de Cunoștințe între ICAM și APPR în Domeniul Consultanței Tehnice și al Testărilor Specializate pentru Fermieri“. „Scopul proiectului este de fundamentare a potențialului genetic al hibrizilor de porumb testați în câmp și în fitotron de către echipa de cercetare a USV Iași și de identificare a influenței condițiilor climatice asupra randamentului productiv al hibrizilor testați. Prin acest proiect ne propunem să obținem mai multe informații cu privire la potențialul hibrizilor de porumb, astfel încât să facem fermierilor recomandări fondate legate de alegerea celor mai performante soluții. Astfel, în cadrul proiectului se testează anual peste 80 de hibrizi de porumb în câmpurile experimentale amplasate în Ferma Ezăreni a Universității și în camerele climatice din fitotronul existent la nivelul ICAM“, a precizat conf. univ. dr. Denis Țopa, decanul Facultății de Agricultură.

În acest mod, proiectul va avea impact asupra creșterii capacității de inovare a întreprinderilor din mediul de afaceri agricol, contribuind la îmbunătățirea performanței acestora. Informațiile și experiența obținute vor fi transferate către fermierii din întreaga țară și către sistemul de cercetare și educație din domeniul agricol.

Beatrice Alexandra MODIGA

România are nevoie de soluții care să asigure stabilitatea veniturilor agricultorilor

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a transmis Reprezentanței Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană și europarlamentarilor români o adresă în care și-a manifestat aprecierea pentru progresul făcut în cadrul negocierilor pentru Politica Agricola Comuna (PAC) și îndemnul de a se insista, în cadrul discuțiilor din Trialog, pe soluții eficiente, livrate în timp util pentru fermierii europeni și cooperativele acestora.

PAC trebuie să continue să ofere sprijin de venit fermierilor pentru ca aceștia să-și poate continua activitatea și să furnizeze hrană la prețuri rezonabile către consumatori, după cum stipulează Art. 39 al Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). În plus, trebuie să ofere suportul necesar pentru a ajuta fermierii să facă față schimbărilor climatice și să producă sustenabil (din punct de vedere ecologic, economic și social), prin promovarea progresului tehnic. În perioada de tranziție pe care o traversăm, decidenții politici ar trebui să se asigure că fermierii și cooperativele acestora vor rămâne sustenabile din perspectivă economică.   

Având în vedere că în România nu există un instrument integrat pentru managementul riscului în sectorul agricol, lucru resimțit foarte dur, în special prin prisma secetei pedologice severe din anul agricol 2019-2020,  Alianța pentru Agricultură și Cooperare și-a manifestat îngrijorarea privind impactul major al schimbărilor climatice și nevoia implementării unor măsuri urgente de gestionare a riscurilor.

Dezideratul Alianței pentru Agricultură și Cooperare este ca eurodeputații români să susțină amendamentele aduse definiției instrumentelor de gestionare a riscurilor, care ar trebui să fie suficient de flexibilă astfel încât statele membre, pe baza evaluării necesităților și a analizei SWOT,  să poată acorda sprijin fermierilor, permițând configurarea și contribuția financiară (inclusiv costul administrativ al înființării) pentru orice sistem public, privat sau public-privat, în concordanță cu legislația națională. Aceasta se referă la orice tip de instrumente de gestionare a riscurilor, inclusiv scheme de (re)asigurare și fonduri mutuale, care ar trebui să fie permise și suficient de flexibile pentru a se potrivi realității din fiecare țară.

Această solicitare vine în întâmpinarea nevoii producătorilor agricoli din România, pentru a putea beneficia cât mai rapid cu putință de o soluție integrată de management al riscului, specific condițiilor țării noastre.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare se implică activ la definirea se implementarea unui astfel de proiect de interes strategic național pentru sectorul agro-alimentar și România.

Protestul fermierilor din zona Moldovei

Miercuri, 7.04.2021, fermierii Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice “ GRÂNARII” – “ DĂ-TE PE BRAZDĂ” IAȘI, membră în organizația interprofesională APPR – Mândru că sunt fermier au trecut la următorul pas, organizând un marș cu utilaje agricole în Municipiile Iași și Botoșani. Protestul exprimă strigătul de disperare privind tergiversarea acordării despăgubirilor pentru calamitățile culturilor de primăvara anului 2020 și întârzierea plății procentului rămas de plată pentru culturile de toamnă din anul 2019. Fermierii cer imperativ, printr-o scrisoare deschisă către prim-ministrul României, domnul Florin-Vasile Cîțu, SĂ SE PLĂTEASCĂ DESPĂGUBIRILE PENTRU CULTURILE CALAMITATE DIN SUME IDENTIFICATE LA PROPUNEREA ALIANȚEI PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE.

Această manifestare a fost organizat în condițiile legii nr. 60 din 1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice, fiind autorizat de către autoritățile competente. Fermierii ieșeni au mobilizat 70 de tractoare. Punctul de plecare în județul Iași a fost Valea Lupului și s-a continuat marșul pe bulevardul Pacurari – Bulevardul Independenței- Anastasie Panu. Punctul de staționare a fost în fața instituției prefecturii județului Iași. În județul Botoșani, itinerariul a fost Calea Națională – Strada Arhimandrit Marchidan – Strada Cuza Vodă – Calea Națională.

În semn de solidaritate, Asociația Producătorilor Agricoli din Dobrogea (APAD) s-a alăturat colegilor agricultori din zona Moldovei prin organizarea unor mișcări de protest în fața mai multor primării din Dobrogea, printre care primăriile din localitățile Chirnogeni, Comana, Mereni, Cobadin. Fermierii dobrogeni continua să solicite susținerea unei strategii de dezvoltare durabilă cu soluții specifice și cu alocări financiare consistente pentru amenajarea stațiilor de pompare și a canalelor de irigații. Să nu uităm că Dobrogea a fost și este cea mai calamitată zonă la nivelul României, este zona care se confruntă cu un grad mare de ariditate, cu un risc extrem de ridicat de deșertificare. Agricultorii dobrogeni au avut mesaje clare precum: “ VREM IRIGAȚII” , “ VREM APĂ” ,“ ALOCAȚI BANII PROMIȘI”.

Domnul Emil Balteanu, președintele ACCPT declară “ Am fost peste 70 de utilaje agricole, majoritatea tractoare, impactul zonal fiind unul foarte bun. Ne-am mobilizat, am avut o delegație în prefecturile Iași și Botoșani și am cerut prefecților o întrevedere cu prim-ministrul României pentru a discuta situația extrem de gravă a agriculturii din zonele de EST, SUD-EST și SUD a țării, zone grav afectate de seceta din anul agricol 2019-2020. Dacă această problemă nu se va rezolva, vom ajunge să organizăm o asemenea manifestare și în București”

“Ne “certau” colegii că nu ne liniștim cu protestele nici după vizita ministrului- simpla prezență a unui ministru nu ne încălzește cu nimic! Nu înseamnă că ni s-au rezolvat problemele, deși s-au făcut pași importanți în această direcție. FAPTELE NE LINIȘTESC! Așteptăm implementarea soluțiilor menținând o presiune constantă și corectă asupra factorilor de decizie. #nu ne oprim, suntem prezenți!” – declară președintele APAD, Theodor Ichim.

Sursa:  „APPR (Asociația Producătorilor de Porumb din România) este o asociație profesională formată din producători agricoli care dețin suprafețe de lucru cuprinse între 50 și 50.000 ha, dar si reprezentanți ai lanțului profesional de porumb din România. APPR face parte din Confederația Europeană a Producătorilor de porumb (CEPM), care reprezintă cele mai mari țări producătoare de porumb din Europa și furnizează asistență tehnică, economică și legislativă pentru membrii și organizațiile profesionale ale fermierilor din România.”

Soluțiile propuse de Alianța pentru Agricultură și Cooperare cu privire la acordarea despăgubirilor fermierilor calamitați de seceta severă din 2020

ALIANȚA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE

Stimați membri ai Guvernului,

Despăgubirile pentru seceta pedologică severă care a afectat producătorii agricoli în anul 2020 se notifică și instituie ca schemă de ajutor de stat în conformitate cu Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale, conform pct. (352) al capitolului 1.2.1.2 Ajutoarele pentru compensarea pagubelor provocate de un fenomen meteorologic nefavorabil care poate fi asimilat calamităților naturale.

Sunt inventariate și centralizate suprafețele afectate, se cunoaște numărul de beneficiari și impactul bugetar. Schema de ajutor de stat este în continuarea (similară) celei aprobate pentru culturile de toamnă.

Soluțiile propuse de Alianța pentru Agricultură și Cooperare GUVERNULUI, sunt:

I. PLATA DIN CREDITE BUGETARE

Completarea proiectului Legii bugetului de stat aferent Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2021, astfel încât să fie cuprinse, așa cum au fost promise fermierilor, în mod public și pe toate canalele media, sumele necesare pentru acordarea despăgubirilor pentru culturile de primăvară afectate de seceta pedologică severă 2020, precum și sumele rămase restante pentru despăgubirile aferente culturilor de toamnă.

În acest sens propunem ca:

Anexa 2 - SINTEZA cheltuielilor pe surse de finanțare, capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli, articole, alineate după caz, pe anii 2019-2024, să se modifice astfel:

MADR, Cap 8301, gr.59 – Despăgubiri acordate producătorilor agricoli în caz de calamități naturale în agricultura:  (mii lei ) 

Specificație:

2020 

2021

%

Credite Bugetare

930.000

1.093.000

117,53

Dată fiind gravitatea situației și urgența efectuării plăților către fermieri considerăm că despăgubirile pot să ajungă în conturile fermierilor până la sfârșitul lunii martie.

II. SCONTARE ÎN BAZA PROTOCOLULUI APIA/BĂNCI

Implementarea prin APIA și băncile comerciale a unui sistem de scontare de adeverințe eliberate fermierilor calamitați, pornind de la valoarea sprijinului pe ha acordat ca sprijin forfetar, care nu depășește 40% din cheltuielile efectuate, conform schemei de ajutor de stat notificate.

Considerăm că aceasta ar putea fi cea mai rapidă soluție prin care fermierii pot merge la bănci cu aceste adeverințe pe care le pot sconta și pot obține un credit pentru 85-90% din suma înscrisă în adeverință drept creanță, pentru a-și acoperi o parte din datorii și/sau achiziționa inputuri pentru însămânțarea și întreținerea culturilor agricole din acest an. Sumele înscrise pe adeverințe vor cuprinde inclusiv despăgubirile restante aferente culturilor de toamnă. Suma scontată va fi acordată pe o durată de maximum 12 luni, iar rambursarea integrală va fi prevăzută după data încasării de către fermieri a  ajutoarelor reprezentând despăgubiri pentru culturile calamitate.

Dată fiind gravitatea situației și urgența efectuării plăților către fermieri considerăm că adeverințele pot să ajungă la fermieri până la mijlocul lunii martie.

III. COMPENSAREA SUMELOR REPREZENTÂND DESPĂGUBIRI ACORDATE FERMIERILOR CU SUMELE REPREZENTÂND CREANȚE BUGETARE (IMPOZIT PE VENIT/SALARII, CAS, CASS).

Fermierii care dețin procese verbale de constatare și evaluare sunt de fapt, în posesia unor înscrisuri prin care li se atestă că sunt deținătorii unor creanțe (suprafața x cuantumul ajutorului de stat pe ha = creanța), iar autoritățile statului pot recunoaște acest lucru printr-o OUG, urmând ca aceste sume să fie utilizate pentru plata/compensarea obligațiilor de plată către bugetul de stat (creanțe bugetare, impozit pe venit, CAS, CASS, etc).   

Apreciem că printr-un astfel de mecanism de compensare la nivelul bugetelor s-ar ușura sarcina fiscală și birocratică a fermierilor în relația cu autoritățile statului, putând fi implementată începând cu creanțele bugetare aferente lunii martie 2021.

IV. ACCESAREA UNOR CREDITE CAPITAL DE LUCRU CU GARANȚII DE STAT SIMILAR IMM INVEST

Fermierii care dețin procese verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole pot fi considerați ca fiind titularii unei creanțe asupra bugetului de stat prin MADR în cuantumul stabilit prin cererea de despăgubire (creanța = suprafață x cuantumul ajutorului de stat pe ha).

Printr-un mecanism de creditare și garantare similar programului IMM INVEST, dar printr-o procedură mult simplificată, fermierii afectați de calamități pot accesa de la bănci credite pentru capital de lucru, în limita sumelor cuvenite drept ajutor de stat pentru despăgubiri. Un astfel de mecanism poate fi implementat pe o perioadă de 8-12 luni.

Estimăm că fermierii pot avea sumele la dispoziție până la sfârșitul lunii martie 2021.

Aceste soluții sunt instrumente prin care suma de cca. 1.093.000 mii lei cheltuită/investită într-un termen scurt are perspectiva economică de a se întoarce, până la sfârșitul anului, în bugetul de stat, prin efectul de multiplicare, sub formă de impozite și taxe, precum și datorită impactului economico-social care ar contribui la salvarea activității celor 85.000 de fermieri afectați.

Stimate Domnule Premier, Stimate Domnule Ministru al Finanțelor Publice, Stimate Domnule Ministru al Agriculturii,  vă solicităm aprobarea Legii bugetului de stat pe anul 2021 prin includerea la plată a sumei reprezentând despăgubiri acordate producătorilor agricoli în caz de calamități naturale în agricultura prin intermediul a cel puțin uneia din cele 4 soluții prezentate mai sus.

În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale celor 4 organizații.

PRO AGRO - Ionel ARION

LAPAR - Nicolae VASILE

UNCSV - Mircea BĂLUȚĂ

APPR -  Nicolae SITARU

Alianța pentru Agricultură și Cooperare protestează împotriva proiectului de lege privind bugetul consolidat

ALIANȚA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE

PROTESTĂM

În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale Alianței

Stimați membri ai Guvernului,

Agricultura României în anul 2021 traversează o perioadă dificilă, generată de pandemia COVID – 19 și seceta pedologică extremă din anul 2020.

Urmare a publicării în dezbatere publică a proiectului de buget aferent anului 2021 pentru Agricultură, urmarea a numeroaselor întâlniri ale Alianței cu reprezentanții ministerului și ai guvernului, unde ne-ați asigurat de luarea unor măsuri de sprijinire în continuare a fermierilor, după un an agricol foarte greu, ne manifestăm profunda dezamăgire și protestăm pe această cale pentru:

  • nealocarea bugetară de sume pentru plata despăgubirilor acordate producătorilor agricoli în caz de calamități naturale în agricultură - pentru culturile de primăvară 2020 afectate de secetă;
  • desconsiderarea sectorului economic numit AGRICULTURĂ;
  • încurajarea falimentului sectorului zootehnic prin lipsa producției vegetale;
  • posibila închidere a activității exploatațiilor agricole care va duce la:
    • preluarea exploatațiilor de fonduri de investiții;
    • grad mai mare de sărăcie în rândul populației;
    • nivel ridicat al SOMAJ-ului;
    • creșterea sarcinii fiscale a statului pentru plata ajutoarelor sociale!

Sumele propuse a fi acordate sub forma despăgubirilor, deși sunt maximum 35% din cheltuielile efectuate, intră în circuitul economic, având efect benefic asupra întregii economii. Ne aflăm în mijlocul unei crize globale, iar pe lângă sănătate, hrana trebuie să reprezinte o prioritate, la fel de importantă.

În timp ce alte state membre subvenționează suplimentar și cer simplificare pentru acordarea banilor europeni, România își penalizează fermierii pentru că nu au acces la APA și la INFRASTRUCTURĂ PUBLICĂ nici după 30 de ani de la Revoluție. Considerați decizia de nealocare bugetară și pe cale de consecință, de neacoradare a acestor sume ca fiind în interesul economic al României?

Veniturile și salariile din agricultură au crescut în ultimii ani, și ca urmare a accesării de către fermieri a fondurilor europene pentru agricultură. Tinerii și profesioniștii își fac curaj să investească în Agricultura României încercând să asigure co-finațarea proiectelor ori fac credite furnizor pentru derularea activității, însă un an agricol ca 2020 poate falimenta orice profesionist! Pe cale de consecință, unde este stimularea investițiilor și susținerea tinerilor fermieri?

CEREM RESPECTAREA și ÎNCURAJAREA ANTREPRENORILOR inclusiv în sectorul agricol!

AGRICULTURA ESTE UN SECTOR STRATEGIC, Fără Hrană, omul moare!

Din situațiile financiare aferente lunii decembrie 2020 și transmise către ANAF de către contribuabilii având cod CAEN 0111, rezultă o scădere a cifrei de afaceri cu peste 70% comparativ cu perioada similară anului 2019, pentru exploatațiile aflate în zonele afectate de seceta pedologică.

Deși au fost precipitații în ultimele luni, în zonele calamitate abia s-a refăcut 20-30% din deficitul hidric creat în ultimul an. Este foarte puțin probabil ca acesta să se refacă și să se ajungă către un an aproape de normal. Cunoaștem cu toții că, pentru ca fermierii afectați de seceta 2020 să intre pe profit, este nevoie de circa. 3 ani agricoli normali din punct de vedere agroclimatic și ca recolte/venituri obținute.

Din motive neimputabile fermierilor, au ajuns să plătească penalități exagerate cuprinse între 200-700 lei/tonă, suplimentar cheltuielilor efectuate pe unitatea de suprafață realizate deja, care se puteau preveni dacă era aprobată OUG privind declararea stării de calamitate.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a purtat în permanență un dialog cu autoritățile și v-a solicitat prin nenumărate adrese oficiale și publice începând cu luna iulie 2020 următoarele:

  • aprobarea OUG privind declararea stării de calamitate pentru fermierii cu procese verbale de constatare și evaluare a daunelor provocate de seceta pedologică severă în conformitate cu gradul de dăunare;
  • aprobarea OUG privind amânarea ratelor de credit/leasing pentru fermierii afectați de seceta pedologică

Constatăm azi că Guvernul României nu a îndeplinit nimic din cele de mai sus.

S-a promis că fermierii vor depăși dificultățile generate de seceta pedologică prin promovarea unei OUG sau prin includerea în bugetul MADR pentru 2021 a sumelor necesare pentru plata despăgubirilor acordate producătorilor agricoli care au avut culturile de primăvară 2020 calamitate. Din parcurgerea proiectului de Buget al MADR aferent anului 2021, constatăm cu consternare că nici ultima promisiune nu s-a îndeplinit, respectiv NU este cuprinsă suma de 1.000.000 mii lei, necesară plății despăgubirilor acordate producătorilor agricoli pentru culturile de primăvară calamitate.

Sumele prevăzute pentru despăgubiri reprezintă cca 30-35% din cheltuielile efectuate pentru a preveni situațiile drastice menționate mai sus, ar asigura continuarea activității pe întreg lanțul agricola cu efecte pozitive pentru întreaga economie națională.

Suntem adepții dialogului și v-am demonstrat acest lucru, însă răbdarea membrilor noștri producători agricoli afectați de secetă, a ajuns într-un punct nevralgic iar situațiile catastrofale în care au ajuns din motive independente de ei, îi vor împinge către măsuri extreme, ducând inclusiv la proteste și blocarea drumurilor din zonele calamitate, ori alte situații care pot deveni incontrolabile.

Stimate Domnule Premier, Stimate Domnule Ministru al Agriculturii, vă rugăm, în ultimul ceas, să vă respectați promisiunile făcute Alianței, exprimate în întâlnirile cu fermierii și în mass-media.

Nu vă jucați cu destinele sectorului agroalimentar și prevedeți în Bugetul MADR 2021 suma de 1.000.000 mii lei pentru acordarea despăgubirilor cuvenite producătorilor agricoli aferente culturilor de primăvară 2020 calamitate de secetă!

ALIANȚA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE

Alina Crețu, director executiv APPR: „2020 a fost un an complicat“

Asociația Producătorilor de Porumb din România este în acest moment una dintre cele mai importante asociații din agricultura românească, iar activitatea complexă pe care o desfășoară vizează în primul rând găsirea de soluții optime care să conducă la productivitatea fermierilor, care se confruntă cu tot mai multe probleme. Din acest motiv am stat de vorbă cu directorul executiv APPR, Alina Crețu, și am aflat concluziile anului 2020, dar și ce obiective vizează în acest an.

2020 a fost caracterizat de Alina Crețu ca fiind un an complicat atât din cauza secetei, cât și a pandemiei. „Fermierii care au suferit din cauza secetei au fost în centrul interesului nostru și vor rămâne în continuare pentru că această problemă nu are rezolvare imediată. Însă da, au existat și alte probleme legate de pandemie, de forța de muncă, de desfacerea mărfii pentru acei fermieri care au integrată și partea de procesare a produselor agroalimentare. A fost un an greu, care ne-a făcut să gândim mai durabil, însă puțini fermieri și-au permis să continue investițiile, de aceea sperăm că nu vom mai avea un an atât de greu cum a fost 2020. Pot spune că de la începutul pandemiei, din luna martie, au și început problemele în toate direcțiile. Am avut îngheț târziu, se observa deja și lipsa precipitațiilor, dar am crezut că poate nu va fi atât de rău și, pe deasupra, a venit și acea perioadă în care anumite localități au fost carantinate, care a avut efecte negative asupra fermierilor membri APPR, dar și asupra activității noastre de cercetare. Am trecut peste toate acestea, fermieri au reușit să semene la timp, însă rezultatele nu au fost pe măsura așteptărilor. Este nevoie de sprijinul fermierilor, așa cum s-a întâmplat și anul trecut cu acele despăgubiri, chiar dacă nu în proporție de 100%, tocmai pentru ca în 2021 să nu intre în colaps un număr și mai mare de fermieri“, a declarat directorul executiv APPR.

Efectele secetei s-au regăsit mai ales în producțiile fermierilor, nu puțini fiind aceia care nu au recoltat porumb sau au avut producții de 1-2 t/ha. Dezastruos mai ales în cazul fermierilor mici care au găsit cu greu resursele necesare pentru a-și continua activitatea.

„Și fermierii APPR au suferit pierderi foarte mari din cauza secetei. Producțiile au variat de la 1-2 t/ha până la producții mai mari atunci când au fost condiții de irigat, însă, din păcate, au existat chiar fermieri care nu au recoltat nimic. Noi am făcut niște calcule și probabil, în medie, s-au pierdut între 45-50% din producția pe care o obțineau membrii asociației într-un an normal. Însă au existat și fermieri din zona Transilvaniei sau din vestul țării care au avut producții între 7 și 13 t/ha. Din păcate pentru fermierii din Bărăgan, Dobrogea sau din sud-estul Moldovei, situația a fost dramatică la cultura porumbului, unde rezultatele au fost între 2-4 t/ha și, repet, au existat și fermieri care nu au recoltat nimic“, a mai punctat Alina Crețu.

Tanymecus – proiect prioritar

Una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă agricultorii români este apariția dăunătorului Tanymecus sau gărgărița porumbului, motiv pentru care de 4 ani APPR, în colaborare cu INCDA Fundulea, desfășoară un proiect prin care speră să găsească soluții de protejare a culturilor. „Până în prezent am observat că acest dăunător apare în anii în care ne așteptăm mai puțin și poate avea efecte negative pentru fermierii din sudul, estul și nord-estul țării. În acest moment nu avem foarte multe instrumente prin care să-l combatem în afara tratamentului la semințe. Am primit derogare pentru această primăvară doar la porumb, nu și la floarea-soarelui și sperăm ca acest lucru să nu conducă la diminuarea producțiilor de floarea-soarelui, o cultură deosebit de importantă în țara noastră, iar fermierii să nu își piardă curajul și să semene în continuare chiar și în aceste condiții destul de complicate, cel puțin pentru prima parte de vegetație“, a mai adăugat Alina.

Tocmai aceste derogări au creat vâlvă printre agricultori și apicultori, aceștia din urmă acuzând fermierii de diminuarea efectivului de albine. În acest sens, directorul executiv APPR a specificat faptul că relația fermier – apicultor trebuie să se bazeze în primul rând pe dialog. „Noi ne-am dorit mereu să avem o relație cât mai apropiată, considerând în primul rând faptul că dialogul este cheia. Înțelegem faptul că sectorul apicol trece printr-o situație destul de complicată, dar trebuie să înțelegem cu toții că nu putem găsi cauzele într-un singur loc. Este cert că nu doar acest tratament pentru protejarea semințelor este cauza pentru diminuarea efectivului de albine la nivel european. Există mai mulți factori care conduc la aceste efecte dezastruoase pentru apicultori și, dacă nu comunicăm și nu vom găsi soluții împreună, nu vom reuși. Este adevărat că pe subiectul acesta al protecției semințelor este un blocaj major pentru că noi nu avem instrumente care să ne ajute să protejăm cultura. Am realizat și un ghid de bune practici unde sunt informații privind soiurile și hibrizii pe care îi semănăm, datele în care aplicăm tratamentele și multe alte informații utile. Doar așa, comunicând, vom găsi soluții“, a mai spus Alina Crețu.

Comunicare prin evenimente online

Evenimentele cu sute de fermieri organizate în câmp au lipsit cu desăvârșire în 2020, inclusiv evenimentele de renume precum Ziua Porumbului organizată în județul Ialomița ori în Moldova au avut loc, dar cu un număr redus de participanți. Cu toate acestea, informațiile au ajuns la cei interesați prin intermediul platformelor online. „Una dintre prioritățile noastre este ca fermierii să primească informații din surse profesioniste și de aceea ne implicăm în organizarea acestor evenimente. Am lansat și platforma Farm Forum, iar reacțiile sunt pozitive. Sperăm ca în acest an să putem organiza evenimente în câmp cu prezență fizică. Trebuie să spun că prevedem organizarea mai multor evenimente, în primă fază varianta online, inclusiv pentru cultura florii-soarelui“, a conchis directorul executive APPR.

Primul eveniment de acest gen va fi organizat în data de 11 februarie și este vorba despre Congresul Fermieri pentru Fermieri, care se află deja la cea de a VI-a ediție și în cadrul căruia se va realiza și decernarea trofeului Porumbul de aur, la categoria irigat și neirigat. Despre acest concurs am aflat că nu vom avea parte de rezultatele excepționale, cum au fost în alți ani. Câștigătorul la categoria irigat este din județul Ialomița și cel la neirigat, din județul Arad.

Larissa DINU

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO