reclama youtube lumeasatuluitv
update 22 Mar 2019

Risc de fraudă prin substituire a legumelor și fructelor din import și comerț intracomunitar ca fiind produse în România

În baza unei Tematicii speciale de control, aprobată de conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), privind verificarea modului de respectare a legislației specifice din domeniul depozitării și comercializării legumelor și fructelor proaspete, reprezentanți împuterniciți din cadrul MADR și ai Autorității Naționale Fitosanitare (ANF) desfășoară acțiuni de control mixt începând cu data de 25.02.2019, în depozite en-gross de legume-fructe din județul Ilfov și București.

Până la această dată, au fost verificate 19 unități comerciale, cu profilul comerț en-gross legume-fructe, unde au fost constatate nereguli privind marcarea/etichetarea loturilor de legume-fructe  destinate comercializării, loturi provenite din import sau comerț intacomunitar.
Lipsa totală  a etichetelor sau lipsa unor elemente obligatorii conform prevederilor Standardelor Comerciale privind comerțul fructelor și legumelor proaspete, exemplu: categorie de calitate, calibru, soi,  de pe ambalajele loturilor verificate, a fost constatată la loturi de mere - origine Polonia, salată verde - origine Italia, dovlecei – origine Turcia, conopidă – origine Spania.

În cadrul acestor acțiuni mixte de control, reprezentanții Autorității Naționale Fitosanitare, au prelevat un număr de 13 probe legume/fructe provenite din import sau comerț intracomunitar (mere, cartofi, ardei gras, castraveți, tomate, dovlecei), în vederea efectuării de analize pentru determinarea reziduurilor de pesticide.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va continua și intensifica aceste acțiuni de control, având în vedere că lipsa totală a etichetelor de pe ambalaje sau etichetarea incompletă a acestora, pot conduce foarte ușor la substituirea acestor produse provenite din comerț intracomunitar sau import, ca fiind produse în România (ex. mere,cartofi, ardei, pătrunjel, castraveți).

Tratamente fitosanitare la plantațiile pomicole

Autoritatea Națională Fitosanitară informează deținătorii de plantații pomicole despre oportunitatea efectuării tratamentelor fitosanitare în perioada de repaus vegetativ, pentru diminuarea rezervei biologice a bolilor și dăunătorilor specifici pomilor și arbuștilor fructiferi.

Pentru a veni în sprijinul deținătorilor de plantații pomicole se fac recomandări privind perioada de aplicare prezentând și rețete cu produse de protecția plantelor ce pot fi utilizate.

Tratamentele fitosanitare din perioada repausului vegetativ se execută numai după efectuarea lucrărilor de igienă a culturilor (ex: tăierea și arderea lăstarilor atacați de făinare, foc bacterian, proliferări a lăstarilor lacomi și ai drajonilor, precum și a ramurilor uscate sau cu ponte/larve ale dăunătorilor specifici) prin îmbăierea completă a coroanei şi a trunchiului pomilor.

Tratamentele fitosanitare se vor aplica în  zilele însorite, la temperaturi mai mari de 5 grade ℃, fără vânt, chiciură sau polei.

Se va interveni cu unul dintre următoarele produse/amestecuri:

  • JUVINAL 10 EC – 0,1%;
  • MOSPILAN 20 SG – 0,450 kg/ha + TOIL – 0,5% (adjuvant pe bază de ulei vegetal);
  • CALYPSO 480 SC – 0.3l/ha (0.02%) + MIDOS 1.5% (sau 15 l/ha în 1000 l apă, adjuvant pe bază de ulei) ;
  • OVIPRON TOP 2500ml/100 l apa sau 1500ml/100 l apă în amestec cu insecticid.

Alte recomandări:

Se vor lua măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător!

Se vor respecta  cu  strictețe  normele  de  lucru  cu  produse  de  uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor și a animalelor, conform Ordinului comun (Ord. 45/1991 al MAA ; 68/05.02.1992 Ministerul Mediului; 15b/3404/1991 al Departamentului pentru Administrația Locală şi 127/1991 al ACA din Romania, 1786/TB/1991 al Ministerul Transporturilor).

Sursa: madr.ro

Ne garantează cineva că mâncăm legume sănătoase?

Imposibil să nu vă fi pus întrebarea cât de sănătoase sunt legumele pe care le cumpărăm din supermarketuri sau din piețele agroalimentare. Există tendința (deja larg exprimată) de a crede că tot ceea ce vine din exterior este nesănătos (poate și din cauza gustului mai puțin plăcut), iar toate produsele românești au cât de cât garanția de sănătate. Din capul locului excludem din discuție legumele crescute în sistem ecologic, fie că sunt de proveniență străină, fie că sunt autohtone. Dar în privința celorlalte, cultivate în sistem clasic, chiar e bine să avem rezerve sub aspectul conținutului în substanțe remanente, provenite din pesticidele cu care sunt tratate culturile. Și haideți să punem întrebarea fără ocolișuri: urmărește cineva în această țară modul în care fermierii mari și mici administrează îngrășămintele chimice, stimulatorii de creștere și pesticidele în general și dacă ei țin cont de perioada interdicțiilor tratamentelor înainte de recoltare?

Să spunem altfel. Cunoașteți faptul că, de exemplu, azotul în exces, aplicat fără nicio logică, mai ales în cazul verdețurilor (spanac, salată, ceapă, mărar, pătrunjel), chiar și cu câteva zile înainte de recoltare, generează un conținut ridicat de nitrați și nitriți, substanțe absolut nocive pentru organismul uman? Sau știți să tratamentele cu pesticide sau stimulatori de coacere sunt strict interzise cu până la 3 săptămâni înainte de recoltare? Orice stropire în această perioadă de pauză (carantină) înseamnă acumularea în legume (tomate, ardei, vinete, ridichii, rădăcinoase) a unor reziduuri de asemenea periculoase pentru sănătatea omului. Ei bine, știu aceste lucruri și fermierii? Respectă ei aceste obligativități? Îi supraveghează cineva pe legumicultori dacă aplică în mod corect tehnologia? Există vreo instituție care să garanteze accesul pe piață numai al legumelor sănătoase? În fine, face cineva analiza de laborator a produselor prezente în rafturi sau pe tarabe?

Multe instituții de control

În România există mai multe organisme de control, cu filiale teritoriale, cu referire inclusiv la piața de legume: Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Inspecția de Stat pentru Control Tehnic în Producerea și Valorificarea Legumelor și Fructelor și Autoritatea Națională Fitosanitară. Trei dintre acestea sunt în coordonarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Între noi fie vorba, inspecțiile respec­tive se cam calcă... pe picioare. Să vedem, pe scurt, cam ce face fiecare:

  • ANPC, printre alte atribuții, efectuează, prin prelevări de probe din produsele alimentare și nealimentare, analize și încercări în laboratoare acreditate conform legii sau în laboratoare proprii ori agreate (inclusiv în străinătate). Deci poate preleva probe și din loturile de legume.
  • Din practică însă se cunoaște că foarte rar ANPC recoltează aceste probe din proprie inițiativă, ci o face mai ales la sesizări ale consumatorilor sau în cadrul unor alerte la nivel național sau comunitar. Dinspre ANPC așadar slabe speranțe să facă analize de laborator pentru toate legume din supermarketuri sau din piețe;
  • ANSVSA asimilează controlul legumelor în foarte vastele domenii și compartimente „control oficial siguranța alimentelor, export-import și laboratoare“, dar frecvența de recoltare a probelor este o necunoscută. Ca și în cazul ANPC, norocul nostru se cheamă UE, acolo unde se efectuează controale periodice și sunt instituite alerte în cazul depistării unor produse neconforme;
  • ISCTPVLF nu are, culmea, atribuții sub aspectul recoltării de probe și analizarea lor în laboratoare de specialitate, dar are, vom vedea un pic mai târziu, alte pârghii pentru a urmări producătorii;
  • ANF este singura instituție ce are ca sarcină explicită verificarea reziduurilor de pesticide din legume. Dar cum producători și importatori sunt cu zecile de mii, cum loturile de legume intrate de piață sunt de asemenea diverse și poate de ordinul sutelor de mii, iar lista de substanțe lungă, vă imaginați că e un fel de hazard să fie descoperit musai un lot cu reziduuri peste limita admisă de lege. Bine, se face un fel de algoritm în recoltarea probelor, dar până una alta, dacă nu picăm pe loteria aceasta...

Multe legi, multe obligații...

Bine, noi avem și un teanc de legi, ordine și regulamente naționale și europene, internaționale, care ar trebui să ne pună la adăpost. În demersul nostru și în scopul articolului de față ne vom referi doar la Legea nr. 312 din 8 iulie 2003 privind producerea și valorificarea legumelor (republicată). Iar aici sunt enumerate obligații foarte clare privind sănătatea produselor. Cert este că ele trebuie să plece însoțite de certificate de conformitate și de calitate, emise de instituțiile statului de proveniență. Această lege spune câteva lucruri esențiale (cităm din lege):

  • se interzice comercializarea legumelor, în stare proaspătă sau procesată, destinate consumului uman, care conțin reziduuri de pesticide, arseniu și metale grele, azotați sau alte produse, care depășesc nivelurile maxime admise prin actele normative în vigoare;
  • analiza produselor privind conținutul în reziduuri de pesticide, arseniu, metale grele, azotați și alte substanțe utilizate pentru protecția plantelor, fertilizatori este obligatorie pentru producătorii de legume;
  • deținătorii terenurilor agricole cultivate cu legume, pepeni și ciuperci sunt obligați să țină evidența tratamentelor utilizate pentru protecția plantelor, fertilizare, tratarea solului sau a depozitelor și a mijloacelor de transport.

Totuși, cu ce ne hrănim?

Am văzut însă anterior în ce fel pot verifica diferitele instituții dacă fermierii români și din UE respectă aceste obligații, când recoltează probe pentru analize, cât de cuprinzătoare sunt controalele etc. Concluziile nu sunt deloc optimiste. Dar a mai rămas o variantă, cea prin care fermierii sunt obligați să aibă registre în care să consemneze data tratamentelor, substanța utilizată, concentrația etc. Cine ar trebui să-i verifice dacă ei au asemenea evidențe? Fix ISCTPVLF-urile din cadrul direcțiilor agricole! Fac angajații o asemenea treabă? Poate da, în cazul marilor ferme. Sigur nu, în cazul micilor grădinari, care totuși își vând produsele pe piață!

Și-atunci? Rămâne totul, veți spune, la latitudinea țăranului român, care are prea mult bun simț pentru a ne livra marfă nocivă. Asta era de mult! În fine, vor fi fiind și altfel de oameni, dar legumicultorul este și el interesat, ca oricare dintre noi, de ban. De producție mare și de bani mulți. Și-atunci nu prea îl va mai interesa cum atinge aceste ținte! Și am văzut legumiculori care stau cu sacul de azot la capătul rigolei de irigat chiar în timpul recoltării tomatelor! Sau am văzut fermieri care aplică stimulatori pentru a grăbi coacerea (programul tomate, pentru a prinde cele două perioade de livrare în piață). Pe de altă parte, sincer acum: câți dintre legumicultori fac legumicultură după carte? Așa că...

Maria BOGDAN

Autoritatea Națională Fitosanitară realizează analize de laborator la mere

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea Națională Fitosanitară, manifestă un interes sporit pentru depistarea la timp și eliminarea eventualelor neconformități legate de depășiri ale reziduurilor de pesticide din fructe și legume, astfel încât pe masa consumatorului să ajungă produse sigure consumului.   

Autoritatea Națională Fitosanitară, prin inspectorii fitosanitari, prelevează în permanență probe de legume și fructe pe care le trimit pentru analiză celor două laboratoare regionale acreditate din București și Mureș.

Conform rezultatelor obținute, în urma analizelor de laborator la probele de mere producție autohtonă, cât și la probele de mere prelevate din circulația intracomunitară, pe aceleași soiuri, nu s-au înregistrat depășiri ale reziduurilor de pesticide. Prelevarea probelor se face respectând Ordinul Ministrului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale nr. 1256 din 28 noiembrie 2005 pentru aprobarea Metodelor de prelevare a probelor de plante și produse vegetale în vederea efectuării analizelor de laborator pentru determinarea oficială a nivelului de reziduuri de pesticide.

Totodată, facem precizarea că, în conformitate cu prevederile europene, hipermarketurile și supermarketurile solicită buletine de analiză pentru a asigura populația că merele respectă siguranța alimentară și că fructele sunt controlate din punct de vedere al reziduurilor de pesticide, iar rezultatele analizelor sunt în parametrii ceruți de Regulamentul 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrană de origine vegetală și animală pentru animale și de modificare a Directivei 91/414/CEE.

Autoritatea Națională Fitosanitară asigură consumatorii că produsele agroalimentare existente pe piață la această oră sunt sigure pentru consum și că produsele de protecție a plantelor sunt folosite exclusiv în scopul menținerii sănătății plantelor.

Autoritatea Națională Fitosanitară, prin inspectorii fitosanitari, prelevează în permanență probe de legume și fructe pe care le trimit pentru analiză celor două laboratoare regionale acreditate din București și Mureș.

Sursa: madr.ro

Autoritatea Națională Fitosanitară informează că roșiile românești sunt sigure pentru consum

Producătorii agricoli români susţinuţi prin programul de sprijin guvernamental să cultive tomate în spaţii protejate dau dovadă de seriozitate şi cumpătare în ceea ce priveşte utilizarea optimă şi în condiţii de siguranţa a produselor de protecţie a plantelor.

Astfel, produsele de protecție a plantelor au fost aplicate în dozele recomandate de inspectorii fitosanitari ai Autorității Naționale Fitosanitare, respectându-se timpul de pauză de la aplicare și până la recoltare.

Zilnic, la nivelul întregii țări, se prelevează probe pentru determinarea reziduurilor de pesticide din legume și fructe, până la această dată fiind transmise Laboratorului pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide în Plante și Produse Vegetale București un număr de 325 probe de roșii de la producătorii agricoli sprijiniți prin Programul de tomate românești.

Rezultatul analizelor de laborator pentru probele finalizate demonstrează faptul că nici un consumator nu este expus la reziduuri de pesticide care i-ar putea pune în pericol sănătatea.

Astfel, producătorii au înțeles că produsele de protecţie a plantelor trebuie să fie folosite pentru a proteja culturile de atacul bolilor sau dăunătorilor și pentru distrugerea buruienilor pe parcursul perioadei de vegetaţie.

Sursa: madr.ro

Autoritatea Națională Fitosanitară, un fel de „Sanepid“ al plantelor

Produsele pentru protecția plantelor sunt indispensabile unei agriculturi moderne, eficente, rentabile. Fie că este vorba despre îngrășăminte, pesticide sau microelemente, toate se folosesc la ora actuală de către agricultori, mari sau mici, profesioniști sau amatori. Am dorit să aflăm și cine controlează, coordonează și supervizează utilizarea acestor substanțe. Și iată ce am aflat:

ANF se autofinanțează

Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) este înființată în temeiul art. 5 din Legea nr. 139/2014 privind unele măsuri pentru reorganizarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale și funcționează în subordinea acestuia.

Autoritatea Națională Fitosanitară este organizată și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, care coordonează și controlează aplicarea prevederilor legale specifice domeniului protecției plantelor, carantinei fitosanitare și al produselor de protecție a plantelor, în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Aceasta este finanțată din venituri proprii prin perceperea de tarife pentru serviciile prestate și subvenții acordate de la bugetul de stat.

Pentru realizarea obiectivelor din domeniul său de activitate, Autoritatea exercită funcţia de control în domeniul fitosanitar conform prevederilor legale și de reprezentare, prin care se asigură, în numele MADR, reprezentarea pe plan intern şi extern în domeniul său de activitate şi în limitele de competenţă stabilite de ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

O sumedenie de atribuții...

Având în vedere cele menţionate anterior, Autoritatea exercită o serie de atribuții, dintre care cele mai impornte sunt:

- organizează, coordonează și asigură asistența tehnică în domeniul fitosanitar;

- elaborează și propune spre aprobare MADR proiecte de acte normative în domeniu, în scopul îmbunătățirii și consolidării legislației naționale și armonizării acesteia cu legislația europeană, precum și strategia în domeniul fitosanitar în concordanță cu politicile, legislația și normele Uniunii Europene;

- efectuează analize fitopatologice și entomologice la plante și produse vegetale, fizico-chimice la produsele de protecție a plantelor și pentru determinarea reziduurilor de pesticide în plante și produse vegetale și participă la teste internaționale interlaboratoare/profesionale în domeniu;

  • coordonează elaborarea şi implementarea programelor de monitorizare a organismelor dăunătoare, produselor de protecție a plantelor și a reziduurilor de pesticide în plante și produse vegetale;
  • controlează aplicarea și respectarea tuturor dispozițiilor legale și a normelor tehnice în domeniul fitosanitar;
  • stabilește normele fitosanitare unice și obligatorii pentru toate persoanele fizice și juridice deținătoare de culturi agricole și alte forme de vegetație utilă, pentru cei care depozitează, transportă și comercializează plante și produse vegetale;
  • organizează, coordonează și controlează implementarea legislației privind importul, exportul, tranzitul, comerțul și circulația intracomunitară a plantelor, produselor vegetale și a altor obiecte reglementate;
  • organizează sistemul național de omologare/reomologare a produselor de protecție a plantelor;
  • asigură controlul postomologare privind comercializarea și utilizarea produselor de protecție a plantelor;
  • asigură respectarea legislației privind importul și circulația intracomunitară a produselor de protecție a plantelor;
  • asigură implementarea legislației, a măsurilor și a acțiunilor subsumate îndeplinirii obiectivelor generale și specifice din cadrul Planului național de acțiune privind diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de protecție a plantelor;
  • asigură dezvoltarea și implementarea sistemului de inspecție a echipamentelor de aplicare a produselor de protecție a plantelor, a sistemului de instruire și certificare în domeniul utilizării durabile a produselor de protecție a plantelor, precum și a sistemului de gestionare integrată a dăunătorilor;
  • coordonează activitatea de formare profesională, instruire și perfecționare a personalului implicat în domeniul său de activitate;
  • participă la activităţile şi întâlnirile desfăşurate în cadrul sistemului de siguranţă alimentară;
  • asigură participarea la întâlnirile și grupurile de lucru ale Comisiei Europene și ale Consiliului Uniunii Europene pentru domeniul său de competență;
  • asigură implementarea reglementărilor Uniunii Europene, specifice domeniului fitosanitar.

...și numai două structuri

Exercitarea de către Autoritate a acestor atribuții se realizează prin cele două structuri pe care le are în componența sa, respectiv Direcția Fitosanitară și Laboratorul Național Fitosanitar.

Direcția Fitosanitară are în structura sa la nivel central birouri organizate pe patru domenii de competență:

  • Biroul utilizare durabilă a produselor de protecție a plantelor;
  • Biroul controlul comercializării și utilizării produselor de protecție a plantelor;
  • Biroul protecția plantelor și carantină fitosanitară;
  • Biroul omologare produse de protecție a plantelor, iar la nivel teritorial.

Oficii fitosanitare, prin care este implementată legislația specifică domeniilor de competență.

Oficiile fitosanitare – interfața cu fermierii

Oficiile fitosanitare verifică respectarea legislației specifice prin efectuarea de controale în culturi agricole, plantații pomicole, viticole, floricole, la operatori econimici autorizați să producă plante pentru plantare, să efectueze tratamente termice la lemn sau să efectueze activități de import/export de plante sau produse vegetale, precum și la operatorii autorizați să importe, să comercializeze sau să utilizeze produse de protecție a plantelor. Când se constată neconformități în implementarea legislației, inspectorii fitosanitari prelevează probe de plante, produse vegetale, produse de protecție a plantelor, pe care le transmit la Laboratorul Național Fitosanitar, care este laboratorul național de referință prin care Autoritatea rezolvă operativ problemele privind carantina fitosanitară, controlul calității produselor de protecție a plantelor și controlul reziduurilor de pesticide în plante și produse vegetale.

Laboratoare superspecializate

Laboratorul Național Fitosanitar are în componența sa următoarele structuri pe care le coordonează:

  • Laboratorul pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide în Plante și Produse Vegetale;
  • Laboratorul pentru Controlul Calității Pesticidelor;
  • Laboratorul de Fitopatologie;
  • Laboratorul de Entomologie.

În baza rezultatelor analizelor de laborator, inspectorii fitosanitari aplică măsurile prevăzute în legislația specifică.

Autoritatea, în desfășurarea atribuțiilor sale, dispune de următoarele mijloace logistice: autoturisme destinate efectuării inspecțiilor, aparatură specifică de laborator în vederea realizării analizelor, mijloace de comunicare rapidă și calculatoare cu conexiune la Internet.

Ce nu am reușit să aflăm din surse oficiale este cât de suficiente sunt aceste dotări. Pentru că despre laboratoare știm că sunt doar două în toată țara!

Planuri pentru viitor

În viitorul apropiat, Autoritatea își propune dezvoltarea și perfecționarea prin:

  • acreditarea laboratoarelor regionale;
  • asigurarea sănătății publice, siguranței alimentelor, utilizatorilor și a mediului înconjurător prin implementarea programelor anuale de monitorizare a reziduurilor de pesticide în plante și produse vegetale ce provin din producția internă;
  • intensificarea controalelor în vederea depistării comerțului ilegal cu produse de protecție a plantelor sau cu produse de protecție a plantelor contrafacute și depozitate în locații neautorizate;
  • informarea publicului larg privind acțiunile între­prinse de Autoritatea Națională Fitosanitară la nivel național.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 12, 16-30 iunie 2017 – pag. 18-19

MADR a demarat ample acțiuni de verificare pentru depistarea comercializării de produse de protecție a plantelor contrafăcute

Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea Națională Fitosanitară, a demarat ample acțiuni de verificare a obligațiilor legale pe care le au comercianții, utilizatorii și prestatorii de servicii cu produse de protecție a plantelor în conformitate cu legislația în vigoare.

Controalele sunt extinse la nivelul țării, atât în unități fitofarmaceutice, cât și în piețe, târguri, oboare și chiar la utilizatorii sau prestatorii de servicii cu produse de protecție a plantelor. Acestea au un rol preventiv și ne dorim ca disfuncționalitățile constatate de-a lungul timpului sa nu se mai regăsească, astfel încât verificările inspectorilor fitosanitari să aibă un rol preventiv și de îndreptare și doar, mai apoi de sancționare.

Agenții economici sau persoanele fizice care desfășoară sau doresc să desfășoare activități cu produse de protecție a plantelor, trebuie să respecte prevederile Ordonanței nr. 4 din ianuarie 1995 privind fabricarea, comercializarea și utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, dăunătorilor și buruienilor în agricultură și silvicultură, aprobată prin Legea nr.85 /1995, a Ordonanței Guvernului nr. 41/2007 pentru comercializarea produselor de protecția plantelor, precum și pentru modificarea și abrogarea unor acte normative din domeniul fitosanitar aprobată prin Legea nr.28/2009.

Inspectorii fitosanitari din cadrul Direcției Fitosanitare București au depistat în urma controalelor efectuate neconformități privind depozitarea produselor de protecție a plantelor și efectuarea de tratamente fitosanitare în condiții improprii, ceea ce adus la anularea Autorizației pentru utilizarea produselor de protecția plantelor precum și, anularea Autorizației pentru prestări servicii, conform art.33 din OG nr. 4/1995 modificat prin art. 7 din OG nr 41/2007.

De asemenea, au fost depistați operatori economici care comercializau produse de protecție a plantelor fără a deține certificat de înregistrare sau comercializau produse expirate, utilizatori care nu au returnat ambalajele și produse etichetate necorespunzător.

Pentru 12 neconformități s-au aplicat sancțiuni în valoare de 21.600 lei, conform prevederilor OG nr. 4/1995 și OG nr. 41/2007.

În baza protocolului încheiat intre Autoritatea Națională Fitosanitară și Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul General al Poliției Române, sunt constituie echipe de control pentru depistarea comercializării de produse de protecție a plantelor contrafăcute și/sau depozitate în locații neautorizate.

Registrele de evidenţă a tratamentelor chimice devin obligatorii

Filialele teritoriale ale Autorităţii Naţionale Fitosanitare (ANF) au organizat întâlniri pentru instruirea salariaţilor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) şi informarea fermierilor cu privire la respectarea măsurilor de ecocondiţionalitate SRM 10 – Introducerea pe piaţă a produselor de protecţie a plantelor. Cerinţele sunt obligatoriu de respectat în 2015.

Recapitulăm: Începând cu anul 2015, sprijinul financiar din fondurile europene şi de la bugetul naţional pentru fermieri este condiţionat de respectarea normelor de ecocondiţionalitate, respectiv standardele privind bunele condiţii agricole şi de mediu ale terenurilor (GAEC – din engl. Good Agricultural and Environmental Condition), cerinţele legale în materie de gestionare (SMR – în engleză, Statutory Management Requirements) şi cerinţele minime privind utilizarea îngrăşămintelor şi a produselor de protecţie a plantelor, grupate pe mai multe domenii: mediu, schimbări climatice, bune condiţii agricole ale terenurilor, sănătatea publică, sănătatea animalelor şi sănătatea plantelor, bunăstarea animalelor.

Instruiri/informări reguli ecocondiţionalitate

Astăzi vom prezenta, din foarte larga paletă de ecocondiţionalitate, numai cerinţele legale în materie de gestionare (SMR), iar în cadrul setului de măsuri ne oprim la SRM 10 - Introducerea pe piaţă a produselor de protecţie a plantelor. Aşadar, s-a finalizat acţiunea de aducere la cunoştinţa fermierilor a condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească de aici înainte cu privire la utilizarea pesticidelor, cum le numim noi generic.

Documentaţia vorbeşte de „utilizatori ppp“, adică de produse de protecţie a plantelor. Cum s-a procedat în mod practic aducem exemplul din Prahova, aşa cum ni l-a descris şeful Oficiului Fitosanitar Judeţean (OFJ), ing. Alexandru Penescu. OFJ i-a instruit pe salariaţii APIA care au, alături de personalul Autorităţii Naţionale Fitosanitare (ANF) şi Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), atribuţii de control în teren în legătură cu aplicarea SRM 10.

Fermierii, atâţia cât au putut fi aduşi la mai multe întâlniri, din peste 4.000 existenţi în judeţ, au fost informaţi despre ce anume trebuie să facă în materie de utilizare a pesticidelor, pentru a nu cădea sub incidenţa legii, dar mai ales şi în primul rând, pentru a respecta reguli minime de protecţie a sănătăţii consumatorilor şi mediului, prin felul în care utilizează ppp în trata­mentele aplicate culturilor (legume, cereale, plante tehnice, pomi fructiferi, viţa-de-vie etc.). În plus, fiecare buletin de prognoză şi avertizare expediat primăriilor trebuie să conţină şi câteva date privind obligativitatea deţinerii registrelor de evidenţă şi cel de aplicare a tratamentelor.

Cui se adresează SRM 10

Normele privind introducerea pe piaţă şi utilizarea produselor de protecţie a plantelor sunt obligatorii pentru:

– fermierii care solicită plăţi directe şi ajutoare naţionale tranzitorii;

– beneficiarii primelor anuale în cadrul plăţilor de agromediu şi climă, sprijin pentru con­versia la metodele de agricultură ecologică, sprijin pentru menţinerea practicilor de agricultură ecologică, plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice şi măsuri de sprijin în sectorul pomicol;

– fermierii care solicită sprijin prin măsura de restructurare/reconversie plantaţii viticole cu soiuri de struguri pentru vin;

– fermierii care solicită plăţi prin alte scheme şi măsuri de sprijin din fonduri europene sau din bugetul naţional pentru care trebuie respectate normele privind ecocondiţionalitatea.

Ce trebuie să facă fermierii?

De mult timp, fermierii sunt obligaţi să deţină un registru de evidenţă a tratamentelor chimice pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor şi/sau îngrăşăminte chimice. Dacă până acum, exceptând fermele mari, acest lucru nu s-a întâmplat, din acest an fiecare producător agricol va fi nevoit să aibă un asemenea document completat la zi.

Potrivit SRM 10, fermierii care în activitatea lor folosesc produse de protecţie a plantelor (ppp) au mai multe obligaţii:

– să utilizeze numai produse omologate de Comisia Naţională de Omologare a Produselor de Protecţie a Plantelor şi înregistrate în baza de date Pest-Expert;

– să le folosească strict în scopul pentru care acestea au fost omologate şi numai în conformitate cu instrucţiunile de utilizare (cuprinse în etichetă ori detaliate în baza Pest-Expert);

– produsele considerate foarte toxice vor fi utilizate numai de persoanele care deţin autorizaţie specială, emisă de oficiile fitosanitare teritoriale (autorizaţie de utilizare şi persoană atestată în acest sens);

– să nu aplice tratamentele în zonele de protecţie a resurselor de apă, în zonele de protecţie sanitară şi ecologică şi alte perimetre stabilite punctual, în condiţiile legii;

– să respecte condiţiile de depozitare, manipulare şi utilizare (aşa cum sunt ele detaliate în Codul bunelor practici în fermă);

– să păstreze o perioadă de cel puţin 3 ani documentele de evidenţă a pesticidelor (registrul, fişe de magazie, facturi/avize de achiziţie), precum şi registrul de evidenţă a tratamentelor.

Condiţii de depozitare

Un depozit de pesticide, în cazul marilor ferme, trebuie să fie construit din materiale durabile, neinflamabile, cu o capacitate corespunzătoare fluxului tehnologic, să fie bine aerisite, astfel încât să asigure o temperatură de 1-25 grade Celsius. Pardoseala să fie impermeabilă, din beton, iar construcţia să fie dispusă mai jos decât nivelul solului, să aibă praguri la uşi şi pereţi, astfel încât să nu permită scurgerea lichidelor, să fie prevăzute cu sisteme de stingere a incendiilor şi antiefracţie. Distanţa faţă de locuinţe, surse de apă, furaje, ferme de animale trebuie să fie de cel puţin 200 m. Substanţele foarte toxice se păstrează într-o încăpere separată. Exploataţiile agricole industriale e necesar să dispună şi de fose septice pentru colectarea apelor cu reziduuri de pesticide, rezultate în urma spălării utilajelor folosite la tratamentele fitosanitare. În cazul micilor utilizatori, produsele pesticide trebuie păstrate în ambalajele originale, pe rafturi sau paleţi, în încăperi ferite de căldură, lumină şi umiditate în exces, separat de alte materiale.

Sancţiuni

În afară de eliminarea de la plăţi, în condiţiile de nerespectare a condiţiilor din SRM 10, inspectorii fitosanitari pot aplica sancţiuni în conformitate cu HG 1230/2012 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului CE 1107/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare, cuantumul amenzilor fiind cuprins între 8.000 şi 10.000 lei.

Maria Bogdan

Abonează-te la acest feed RSS