reclama youtube lumeasatuluitv
update 16 Sep 2019

Bilanț ANAR - 34% dintre barajele mici, neautorizate

Deși ar putea părea paradoxal, anul acesta, mai ales în prima lui jumătate, a avut un regim hidrologic excedentar. Acest lucru a generat frecvente episoade de viituri pe majoritatea cursurilor de apă, fenomene care au produs inundații cu impact sever asupra activității din zonele respective. Amploarea inundațiilor putea fi mult mai mare dacă în bazinele hidrografice nu ar fi existat amenajări complexe, în primul rând baraje. Acestea au făcut ca furia apelor să poată fi stăpânită în bună parte.

Mai multe categorii...

În conformitate cu prevederile legale, barajele sunt lucrări hidrotehnice care asigură acumularea permanentă sau nepermanentă de apă, de deşeuri industriale lichide sau solide depuse subacvatic din industria chimică, energetică, minieră și petrolieră, a căror rupere poate produce pierderea necontrolată a conţinutului acumulat, cu efecte negative deosebit de importante asupra mediului social, economic şi natural. Barajele se încadrează în 4 categorii de importanţă, de la A – baraj de importanţă excepţională, continuând cu B – baraj de importanţă deosebită, C – baraj de importanţă normală și D – baraj de importanţă redusă. Desigur că pentru cei mai mulți dintre noi contează mai mult cele din primele două grupe, care au dimensiuni spectaculoase și, de multe ori, sunt și obiective turistice. Dar și cele din categoriile C și D sunt la fel de necesare și importante pentru zonele în care au fost construite.

2002 baraje mici

Acum, la sfârșit de an, conducerea Administrației Naționale „Apele Române“ a făcut un inventar al stării tuturor barajelor din țară. Dintr-un total de 181 de baraje şi de lacuri de acumulare din categoriile de importanță A și B, 180 sunt autorizate. Unul singur se află încă în stadiul lucrărilor de punere în siguranţă, urmând a fi autorizat imediat după finalizarea și recepția lucrărilor.

În schimb, în cazul micilor baraje, încadrate în categoriile de importanță C și D, lucrurile stau destul de prost. Dintr-un total de 2.002 baraje, circa 34%, adică o treime, sunt neautorizate. 323 de baraje deţinute de Administrația Națională „Apele Române“ (ANAR) sunt autorizate, situaţie valabilă, în cea mai mare parte, şi în cazul barajelor C şi D deţinute de alte societăţi de stat.

Barajele neautorizate sunt deţinute, de regulă, de societăţi aflate în insolvenţă, de diferite alte entităţi comerciale private (societăţi comerciale, persoane fizice autorizate, asociaţii familiale etc.) şi au termen de conformare permanent. O situație deosebită se înregistrează în cazul autorităților locale, cu dificultăți în asigurarea resurselor financiare și umane necesare administrării în siguranță a acestor baraje, fapt ilustrat de procentul de numai 20% de autorizare a propriilor acumulări.

Ca în România: baraje cu proprietari necunoscuți

Ministerul Apelor și Pădurilor (MAP) și ANAR fac controale în permanență, prin Inspecţia Apelor, cu scopul de a determina remedierea situațiilor de acest gen. Concluzia generală rezultată în urma acţiunilor de verificare şi control în teren a fost că există o serie de cauze care fac ca multe dintre barajele din aceste categorii să nu poată fi autorizate. Cel mai des întâlnite motive sunt nefinalizarea unor procese litigioase privind situaţia juridică a terenurilor, respectiv neclarități în ceea ce privește dreptul de proprietate asupra unor părţi componente ale amenajărilor hidrotehnice (cuveta lacului, ampriza barajului, canale de evacuare etc.). În alte cazuri e vorba despre acumulări care sunt golite, fără luciu de apă şi chiar parţial dezafectate şi degradate.

Un alt motiv frecvent este lipsa fondurilor necesare finalizării unor lucrări de reabilitare, întreţinere, reparaţii şi chiar și pentru elaborarea documentaţiilor tehnice necesare obţinerii autorizaţiei de funcţionare.

Un alt motiv, care probabil că numai în România mai poate fi întâlnit, este existența unor baraje fără deţinător cunoscut!

ANAR cere sprijinul MAP și MJ

Reprezentanţii Inspecţiei Apelor din cadrul ANAR şi ai Administraţiilor Bazinale de Apă (ABA-uri) au dispus o serie de măsuri, precum:

  • obţinerea autorizaţiilor de funcţionare în condiţii de siguranţă în exploatare;
  • executarea de lucrări de întreţinere şi curăţire de vegetaţie a părţilor componente ale barajelor, disipatoarelor de energie şi a canalelor de evacuare;
  • dezafectarea construcţiilor de pe baraje sau de lângă acestea, precum şi din cuvetele acumulărilor, acolo unde era cazul;
  • realizarea lucrărilor de reparaţie şi întreţinere, atât la baraj, cât şi la echipamentele construcţiilor conexe, în vederea asigurării tranzitării viiturilor în cazul apelor mari, în condiţii de siguranţă.

De asemenea, s-a constatat şi existenţa unor baraje care au corp comun cu rambleele de drumuri sau căi ferate care nu au o situaţie clarificată din punctul de vedere al proprietăţii. Astfel, reglementarea în ceea ce privește barajele nu poate fi realizată dacă situaţia juridică a acestor amenajări nu este clară.

Referitor la barajele care nu au un deţinător legal cunoscut, MAP a făcut demersurile necesare, atât la UAT-urile pe teritoriul cărora au fost identificate aceste obiective, cât și la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Principalul scop este acela de a fi identificați proprietarii, pentru ca apoi să se treacă urgent la reparațiile necesare. În lipsa acordului proprietarului legea interzice efectuarea unor lucrări, cu excepția situațiilor de pericol iminent. Chiar și în asemenea situații, intervențiile nu pot fi decât de amploare redusă.

Și pentru că tot veni vorba, pentru barajele şi lacurile de acumulare ce au mai mulţi proprietari care îşi dispută dreptul de proprietate în instanţă, MAP nu are competenţa de a interveni în acest proces, însă va efectua controale prin compartimentele de specialitate ale ANAR, astfel încât să fie evitată apariţia situaţiilor de risc cum ar fi avarierea acestor lucrări în cazul producerii viiturilor.

De asemenea, se vor face demersuri către Ministerul Justiţiei în vederea soluţionării cu celebritate a acestor procese întrucât o situaţie incertă a deținerii acestor baraje ar putea determina imposibilitatea autorizării acestora şi, implicit, realizarea lucrărilor de punere în siguranţă, acolo unde este cazul.

Pe baza concluziilor acestui bilanț, ANAR va elabora un plan de măsuri pentru o perioadă de timp de 2-3 ani, care să cuprindă programe de etapizare pentru fiecare acumulare în parte, prin care deţinătorii cu orice titlu să fie obligaţi să intre în legalitate prin autorizarea barajelor şi să realizeze lucrările de punere în siguranţă a acestora.

Alexandru GRIGORIEV

„Apele Române“ lucrează din plin la refacerea lucrărilor de protecție

Peste 90 de localități, inclusiv orașe ca Bacău, Brașov, Sfântu-Gheorghe, Târgu Ocna, Gura Humorului, Rădăuți, Horezu, vor fi mai bine apărate împotriva inundațiilor, în urma finalizării a 60 de lucrări hidrotehnice, realizate la nivel național de către Administrația Națională „Apele Române“.

Din cele 60 de lucrări, 29 sunt finanțate de la bugetul de stat, iar celelalte 31 de lucrări vor fi realizate prin eforturile proprii ale ANAR. Astfel, 116.125.000 lei (68,5% din valoarea totală de investiție) au fost alocați din fondul de intervenție aflat la dispoziția Guvernului, în vederea înlăturării efectelor inundațiilor. Fondurile au fost deja aprobate, în regim de urgență, prin HG 582/2018 și prin HG nr. 516/2018.

Având în vedere faptul că viiturile din această vară au afectat numeroase lucrări hidro­tehnice aflate în administrarea ANAR, care apără peste 90 de localități și care se regăsesc în peste jumătate din teritoriul României, ANAR a considerat ca prioritate alocarea din surse proprii a sumei de 53.407.000 lei, reprezentând 31,5% din valoarea totală de investiții pentru aceste lucrări.

Lucrările constau în consolidări și refaceri de apărări de mal (în județele Argeș, Botoșani, Hunedoara, Vâlcea), regularizări de albie și consolidări (în județele Alba, Brașov, Neamț, Suceava, Vâlcea, Gorj, Bistrița-Năsăud, Timiș, Caraș-Severin), amenajări de albii (în județele Alba, Arad, Argeș, Bacău, Suceava, Harghita, Galați, Maramureș, Sălaj), reabilitări și îndiguiri (în județele Brașov, Covasna, Gorj, Mureș, Vâlcea), închiderea liniilor de apărare (în județul Timiș).

Sumele cele mai mari (peste 7.000.000 lei), de la bugetul de stat și/sau din sursele proprii ale ANAR, au fost alocate în județele unde au fost afectate cele mai multe lucrări hidrotehnice, respectiv județele Neamț, Vâlcea, Bacău, Alba, Covasna, Galați.

În acest context, profitând și de vremea favorabilă, au fost demarate încă din luna septembrie numeroase lucrări. Cele mai multe dintre ele au ca termen de finalizare sfârșitul lunii noiembrie sau jumătatea lunii decembrie. Astfel, în primăvară vor fi create premisele înlăturării riscurilor de inundații, existente acum.

Pe Olt, lucrări în Covasna, dar și în Vâlcea

Administraţia Bazinală de Apă Olt (ABA) a început lucrările de refacere a infrastructurii hidrotehnice în localitățile Băcel – Chichiș, Bodoc și Rușeni – Sânzieni, județul Covasna, pe cursurile de apă Râul Negru, Tărlung, Cașin și Dobârlău. Proiectele derulate însumează peste 7 milioane de lei, iar termenul de finalizare a acestora este 14 decembrie 2018.

Aceeași Administrație Bazinală Olt a început și trei lucrări de regularizare și amenajare a albiilor unor cursuri de apă din județul Vâlcea. Una dintre ele are ca obiectiv regularizarea pârâului Luncavăț și a afluenților acestuia pe sectorul Vaideeni – Horezu – Popești, iar celelalte două constau în amenajarea pârâului Iazul Morților, din orașul Băbeni, și a pârâului Topolog, în zona comunei Nicolae Bălcescu. Pentru amenajarea pârâului Iazul Morților, din orașul Băbeni, valoarea lucrărilor se ridică la 7.500.000 lei, urmând a se amenaja albia pârâului pe o lungime de 920 m. Până acum au fost efectuate lucrări pentru organizarea de șantier (platformă balastată), fiind realizate două rampe de acces, cu un volum total de 200 de metri cubi. De asemenea, s-au realizat 244 de metri cubi de terasamente de albie, 80 de metri liniari de fundații pentru zid de sprijin și 140 de metri liniari de împrejmuire.

Pentru  amenajarea pârâului Topolog, în comuna Nicolae Bălcescu a fost aprobată o investiție de 3.671.000 lei. În cadrul acestei lucrări se va realiza amenajarea albiei, precum și protecția malului, pe o lungime de 1.244 de metri liniari.

Termenul de finalizare a celor trei lucrări hidrotehnice de regularizare și amenajare a albiilor în județul Vâlcea, ce au o valoare totală de 32,17 milioane de lei, este 14 decembrie 2018.

Siretul – nărăvaș, ca de obicei!

Inundațiile produse în bazinul hidrografic al râului Siret,  în perioada iunie - iulie 2018, au condus la formarea de viituri care au determinat evacuarea din acumulările Călimăneşti și Movileni aflate în administrarea SC Hidroelectrica a unor debite maxime de 2.600 mc/secundă. Ca urmare, în zona comunei Şendreni, amplasată în aval de confluențele râurilor Putna și Râmnicu Sărat, au avut loc depuneri masive de  aluviuni. Pe malul drept s-a format un grind care a determinat o eroziune periculoasă în malul opus. Aceasta din urmă pune în primejdie două obiective importante: calea ferată electrificată care asigură legătura între municipiile Tecuci și Galați și stația de pompare apă Bărboşi, o unitate importantă a infrastructurii principale din sistemul de irigații Câmpia Covurlui, județul Galați.

În urma monitorizării eroziunii de mal produsă în zona Șendreni s-a constatat că în luna octombrie distanţa dintre Siret şi linia căii ferate Galaţi – Tecuci a ajuns la doar 30 metri, faţă de 60 de metri cât era în luna iunie a acestui an. Această constatare a făcut ca investiţia „Amenajarea râului Siret în localitatea Şendreni“ să devină o urgență. Într-o primă etapă se execută pe o lungime de 200 metri, iar lucrarea de amenajare din zona Şerbeştii Vechi se realizează pe o lungime de 120 metri. Cele două investiţii vor fi finalizate până la sfârșitul anului.

La momentul actual, ANAR continuă demersurile pentru promovarea în regim de urgenţă a etapei a II-a a acestui obiectiv de investiţii, care constă în lucrări de stopare a eroziunii de mal pe o lungime de încă 216 metri, astfel încât să se realizeze închiderea acestui punct critic.

Și în Brașov Oltul pune probleme

În județul Brașov, pentru reabilitarea digului de apărare de pe râul Olt, din zona localității Comana, a fost aprobată în regim de urgență execuția a 3,5 kilometri de dig de apărare, în valoare de 1.175.000 lei. Până în prezent, au fost realizate lucrări de compactare și înălțare a vechiului dig pe o lungime de aproximativ 800 metri cu pământul extras dintr-o carieră aflată la 5 km distanță de șantier. În urma acestor lucrări vor fi apărate gospodăriile din localitățile Comana de Jos și Crihalma, un drum județean, precum și 980 ha de teren agricol. De asemenea, proiectul de reabilitare și îndiguire a pârâului Bârsa, la Bod, prevede construirea unor capacități hidrotehnice pe o lungime de 200 metri, investiție în valoare de 500.000 lei. Scopul acestor lucrări este ca localitatea Colonia Bod, patru obiective industriale, 40 de case și gospodării, drumul comunal și aproximativ 900 ha terenuri agricole și pășuni să fie apărate împotriva inundațiilor.

Tot în județul Brașov, pentru pârâul Tărlung, la Teliu, a fost aprobată refacerea apărării de mal pe o lungime de 800 de metri liniari, valoarea investiției fiind de 1.000.000 de lei. Până în prezent a fost curățat șenalul aflat în amonte de podul de cale ferată. De asemenea, pe o lungime de 120 de metri, pe malul drept, în aval de pod, au fost executate excavații și taluzări. Lucrările continuă și pe malul stâng în aval de pod, pe o lungime de aproximativ 110 metri. În urma refacerii apărării de mal în comuna Teliu, drumul național Braşov – Buzău (DN10), precum și 330 ha teren agricol vor fi apărate împotriva inundațiilor.

Al patrulea obiectiv demarat în județul Brașov prevede refacerea zidurilor din beton pe o lungime de circa 200 de metri, în zona Timișului Sec.

Râul a fost decolmatat pe o lungime de aproximativ 300 de metri și au fost demolate zidurile din beton distruse în urma viiturilor, iar în prezent se construiește un batardou din materialul extras din albie. Ca urmare, un cartier al Brașovului, opt societăți comerciale, șapte gospodării, drumul național, un pod, o priză de apă și aproximativ 140 ha de teren agricol vor fi apărate împotriva inundațiilor. Conform planurilor, cele patru lucrări hidrotehnice din județul Brașov ar trebui finalizate până la sfârșitul lunii decembrie.

În Suceava riscurile au fost diminuate

Administrația Națională „Apele Române“ a emis ordinele de începere a lucrărilor pentru trei obiective și în județul Suceava. Lucrările sunt finanțate din fondul de intervenție aflat la dispoziția Guvernului, iar sumele necesare au fost alocate prin HG 582/2018.

Lucrarea de refacere a amenajării râului Suceava în zona sursei de alimentare cu apă a municipiului Rădăuți constă în refacerea digului de deviere pe o lungime de 150 metri și are o valoare alocată de 324.000 lei. În urma viiturilor de pe râul Suceava din perioada iunie-iulie, a fost afectat digul ce protejează sursa de alimentare cu apă a municipiului Rădăuți, astfel încât circa 30.000 de locuitori erau în pericol de a rămâne fără apă. Lucrările constau în desfacerea lucrărilor provizorii pe o lungime de 50 de metri, refacerea corpului digului pe o lungime de 150 metri liniari și refacerea prismului, grinzii și pereului. Până în prezent au fost executate lucrările de desfacere în totalitate, s-a refăcut corpul digului pe toată lungimea de 150 metri liniari și s-au executat în proporție de 90% lucrările de refacere a prismului, grinzii și pereului.

O altă lucrare este amenajarea râului Moldova și a afluenților săi pe tronsonul Fundu Moldovei – Gura Humorului. Prima etapă este amenajarea pârâului Humor. În luna iunie, viiturile succesive de pe pârâul Humor au distrus lucrările de protecție existente, punând în pericol populația și obiectivele socio-economice din orașul Gura Humorului. Investiția actuală constă în refacerea pragurilor de fund pe o lungime de 80 metri, refacerea apărărilor de mal pe o lungime de 700 metri și refacerea pereului pe o lungime de 60 metri liniari. Valoarea alocată este de 1.386.000 lei. Execuția lucrărilor a început cu refacerea pragurilor de fund.

Pentru protejarea locuitorilor și a obiectivelor socio-economice din localitatea Boroaia s-a început regularizarea albiei pârâului Râșca pe o lungime de 1 km și execuția unui dig de protecție pe o lungime de 1,093 Km. Valoarea alocată acestui obiectiv este de 750.000 lei. Până în prezent s-a efectuat regularizarea albiei pe o lungime de cca 350 metri și a fost executat digul de protecție pe circa 400 metri. Conform graficului de execuție, termenul de finalizare a lucrărilor este sfârșitul acestui an.

Alexandru GRIGORIEV

  • Publicat în Mediu

„Apele Române“ pregătesc albiile pentru iernat

Administrația Națională Apele Române se pregătește pentru ploile de toamnă. Pentru că aproape în fiecare an, de ceva vreme încoace, toamna, dar mai ales primăvara s-au produs inundații repetate în anumite zone, conducerea ANAR, împreună cu Ministerul Apelor și Pădurilor, a demarat lucrări de reparații și consolidare pe mai multe sectoare de cursuri de apă.

Mare parte dintre aceste lucrări ar fi trebuit deja făcute de ceva vreme, dar nu au existat fondurile necesare. Pe de altă parte, o altă lucrare la fel de necesară este și curățirea albiilor unor râuri. Cu ocazia Zilei Curățeniei, mii de voluntari din toată țara au venit în sprijinul celor de la ANAR, reușind adunarea unei cantități impresionante de gunoaie. Dar să le luăm pe rând!

Reparații și modernizări în Bihor

La începutul lunii septembrie, mai exact pe 6 și 7, Directorul general al Administrației Naționale „Apele Române“ (ANAR), Victor Sandu, directorul general adjunct al ANAR, Dorel-Marcel Dume, alături de reprezentanți ai Administrației Bazinale de Apă (ABA) Crișuri și ai Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Bihor, l-au însoțit pe ministrul Apelor și Pădurilor, Ioan Deneș, într-o vizită de lucru în județul Bihor. În timpul vizitei s-a inspectat șantierul în care se lucrează la amenajarea malului stâng al râului Crișul Repede, în zona centrală a municipiului Oradea.

După aceea a urmat o vizită la Barajul Leșu (comuna Bulz), unde au fost inspectate lucrările hidrotehnice aflate în plină desfășurare la acest baraj. În continuare, delegația s-a deplasat la Meziad (comuna Remetea) pentru inspectarea zonei în care se efectuează lucrările de regularizare a Văii Meziadului. În aceeași zi, spre seară, înalții responsabili au constatat la fața locului și zona în care se efectuează lucrările de regularizare a Văii Nimăiești, la Beiuș.

În dimineața următoare, la sediul Prefecturii Bihor, au fost analizate datele culese din teren. Concluzia a fost că lucrările vor fi încheiate la timp și conform proiectelor aprobate.

Amenajări de albie în Teleorman

În acest an, malurile pârâului Valea Copacilor, afluent de dreapta al râului Teleorman, au fost erodate din cauza viiturilor puternice. Din această cauză, în zona orașului Costești mai multe clădiri din apropierea cursului de apă au fost puse în pericol, iar cimitirul localității Costești risca să se prăbușească în albia pârâului. S-a impus astfel realizarea unor lucrări de protecție a malurilor în regim de urgență.

Administrația Națională „Apele Române“, prin Administrația Bazinală de Apă Argeș – Vedea (ABA), a propus aprobarea lucrării de amenajare a albiei pârâului Valea Copacilor în zona localității Costești, amonte de confluența cu râul Teleorman. Obiectivul de investiții a fost aprobat prin HG 582/2018, cu o valoare de 700.000 lei cu TVA.

A fost întocmit proiectul tehnic, s-a semnat contractul de lucrări construcții și montaj, iar la data de 10 septembrie a.c. ABA Argeș – Vedea a predat amplasamentul constructorului pentru începerea lucrărilor în vederea realizării obiectivului de investiții.

Până la acest moment a fost curățat amplasamentul de vegetație, deșeuri și arborii purtați de ape și se lucrează la excavarea pământului din albie, confecționarea și montarea saltelelor, precum și a cutiilor de gabioane.

În continuare, lucrările ce urmează a fi efectuate constau în recalibrarea albiei pe o lungime de 1.000 de metri (prin realizarea unei secțiuni  trapezoidale cu lățimea la bază de 3 metri, defrișarea copacilor din albie, decolmatarea depozitelor de aluviuni), consolidarea ambelor maluri cu ziduri de gabioane (150 + 150 metri de ziduri de gabioane, filtru de geotextil, umplutură din material local, placare cu beton) și 2 praguri de fund îngropate.

Dacă lucrurile se vor desfășura conform graficului de execuție, termenul de finalizare a lucrărilor este luna octombrie 2018.

Curățenie în toată țara

Salariați ai Administrației Naționale „Apele Române“ (ANAR), prin Administrațiile Bazinale de Apă (ABA) și Sistemele de Gospodărire a Apelor (SGA), au organizat și au participat pe 15 septembrie la o amplă operațiune de strângere a deșeurilor aflate în albiile și luciurile de apă administrate de ANAR. Lor li s-au alăturat și 2.219 voluntari proveniți din alte domenii de activitate.

La acțiune au fost folosite și utilaje pentru ridicarea și transportul deșeurilor colectate și sortate.

Echipele au intervenit în următoarele zone:

  • râul Nicolina (municipiul Iași);
  • râul Delea (județul Vaslui);
  • râul Valea Seacă (municipiul Bârlad);
  • malul lacului Brațeș (județul Galați);
  • acumulările Mileanca, Cal Alb, Iezer, Drăgășani, Curtești și Negreni (județul Botoșani);
  • râul Șușița;
  • râul Jiu, la Bucovat, Podari și Breasta;
  • râul Amaradia (pod Ișalnița);
  • malul stâng al râului Bistrița, în zona podului Șerbănești (Lacul de Agrement Bacău);
  • lacul Poiana Uzului;
  • râul Mureș, la Toplița și Gheorghieni;
  • râul Belerna;
  • râul Târnava Mare, la Odorheiul Secuiesc și Acumularea Zețea;
  • râul Târnava Mică, la Praid;
  • râul Arieș, la Câmpia Turzii și Turda;
  • râul Mureș, la Turda;
  • râul Mureș (Acumularea Cinciș și Orăștie);
  • râul Mureș, la Arad și Lipova;
  • pârâul Trotuș, la Săvârșin;
  • râul Galbena, la Hațeg;
  • pârâul Hința amonte zonă Ștrand;
  • pârâul Pesceana, zona Valea Caselor și Momotești;
  • pârâul Luncăvicioara, pod DN lângă Stația Hidro;
  • pârâul Lotus amonte confluență Olt.

Deșeurile, după ce au fost sortate (plastic, sticlă, metal, lemn etc.), au fost depozitate în locuri special amenajate.

Voluntarii au folosit 6.124 de saci menajeri și 3.271 de perechi de mănuși de protecție. Totodată, au fost utilizate 64 de utilaje pentru colectarea și transportul deșeurilor colectate. Separat, angajații ANAR au strâns 3.636 de saci de gunoi și 85 de tone de deșeuri, acestea din urmă fiind transportate cu basculante.

Alexandru GRIGORIEV

  • Publicat în Mediu
Abonează-te la acest feed RSS