Prezentarea, degustarea şi jurizarea a peste 50 de preparate înscrise la Concursul Naţional „Identificare de produse tradiţionale“ a avut loc sâmbătă, pe 30 martie 2024. Ediţia a VI-a a competiţiei organizate de Universitatea de Ştiinţele Vieţii „Ion Ionescu de la Brad“ (USV) Iaşi, Facultatea de Ingineria Resurselor Animale şi Alimentare (FIRAA), în parteneriat cu Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Iaşi, a început de la ora 10,00 şi s-a desfăşurat în Holul de Marmură al facultăţii. Evenimentul a fost dedicat elevilor şi studenţilor care s-au înscris individual sau în echipă, încă de pe 26 februarie când a fost lansată invitaţia, fiind coordonaţi de câte un cadru didactic.

Tineri veniţi din toată ţara la USV Iaşi

Spre deosebire de primul an, numărul preparatelor la această ediţie a fost mai mare. În plus, cei mai mulţi dintre tinerii care s-au prezentat la concurs provin din sud-estul ţării.

„La cea de a VI-a ediţie a concursului «Identificare de produse tradiţionale» avem concurenţi din sud până în nord: Suceava, Botoşani, Bacău, Iaşi şi chiar din judeţul Călăraşi, două licee. Anul trecut am avut unul, le-a plăcut atât de mult, au răspândit informaţia şi deja anul acesta în competiţie avem două licee din Călăraşi. Ediţia aceasta se remarcă, aşa cum constatăm de la fiecare ediţie la alta, prin numărul tot mai mare de produse. Dacă la prima ediţie am avut 29 de preparate în competiţie, acum avem deja 83“, a declarat conf. univ. dr. Mihaela Ivancia, prodecan al FIRAA.

Una dintre probele pe care au trebuit să o respecte toţi participanţii a constat în aducerea unei dovezi care să reflecte vechimea reţetei tradiţionale.

„Ne bucurăm că tinerii sunt interesaţi de produsele tradiţionale, de acest concurs. Vor să scormonească în cuferele de reţete ale bunicilor lor, să afle cum se mânca la vremea lor şi le aduc acum în faţă. Ei sunt obligaţi să aducă dovada vechimii reţetei. Noi ne-am propus prin acest concurs să-i şi stimulăm spre cercetare. Să se documenteze, să vadă, de aceea se numeşte «identificare», la final să spună că au într-adevăr un produs tradiţional“, a adăugat aceasta.

Totuşi, ce face ca un produs să fie tradiţional? După cum a menţionat specialistul, în primul rând vechimea, de cel puţin 30 de ani, apoi ingredientele şi metoda de preparare.

Reţeta „aluaţelelor“ din Călăraşi

Deşi au concurat elevi şi studenţi de la instituţii diferite de învăţământ, cu toţii au surprins juriul cu preparate tradiţionale care de care mai gustoase şi arătoase.

Spre exemplu, o echipă de elevi din Călăraşi a stârnit curiozitatea celor prezenţi cu reţeta „aluaţelelor“.

„Acestea sunt făcute din cocă veche. După ce s-a învechit coca se pune în apă şi mălai şi se împătureşte cu mălai până când devine o cocă plină. După aceea se lasă la înmuiat în apă, se pune şi făină până iese un aluat ca de pâine. Şi aşa va ieşi o pâine cu mălai“, a declarat Ionuţ Valentin, elev al Liceului Pedagogic „Ştefan Bănulescu“ din Călăraşi.

„La fel, avem şi «scutecele Domnului». Acesta este un preparat pe care l-am învăţat de la o vecină de-ale noastre.“

Povestea „mămăligii în pături“

O elevă de clasa a XI-a de la Colegiul Agricol şi de Industrie Alimentară „Vasile Adamachi“ din Iaşi a prezentat o reţetă care face parte dintr-o poveste a celor mai în vârstă, parcă ruptă din basme.

„Noi avem mămăligă în pături şi sarmale în foi de varză cu afumătură. Povestea mămăligii în straturi este despre un copil care era întotdeauna nemulţumit de ceea ce îi făceau părinţii şi vorbea foarte mult. De aceea, mama şi tatăl său au construit un fel de plan pentru el. L-au păcălit pe copil, făcându-i pe plac, acesta devenind şi mai alintat, iar lingura cea magică din bucătărie a cerut oalelor un sfat. Dintr-un colţ, ceaunul cel vechi i-a răspuns: «Adu-mi ce îţi cer eu şi tu faci». Lingura era foarte bulversată, dar l-a ascultat, sperând că îl va mulţumi pe cel mic. Aşadar, i-a făcut mămăligă în straturi copilului care, într-un final, a fost împlinit şi mulţumit“, a menţionat Alexandra Nicoleta.

Beatrice Alexandra MODIGA

Nu foarte departe de Gura Humorului, ca un desen pictat cu acuarelă desprinsă din casa cerească, ni se arată printre mirosul trandafirilor atât de perfecți și pământul proaspăt Mănăstirea Voroneț, maiestuoasa ctitorie a lui Ștefan cel Mare de la sfârșitul anilor 1400.

Compusă din Biserica „Sf. Gheorghe“, clopotniță, zidul de incintă și ruinele chilii, Mănăstirea Voroneț a fost construită în trei luni și trei săptămâni pe locul unei biserici din lemn și este monument istoric al județului Suceava. Biserica poartă hramul Sf. Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință, și face parte din patrimoniul cultural mondial din anul 1993.

Prezența monahului Daniil la Voroneț a adus insuflare cu adâncă credință acestui lăcaș de cult, ceea ce a făcut ca prezența spiritului monahal să înflorească din ce în ce mai mult. Importante donații sub formă de pământuri ori cărți au fost făcute de către Ștefan cel Mare, Petru Rareș, Alexandru Lăpușneanu, Ieremia Movilă, printre acestea Tetravanghelul din 1940, obiecte bisericești, poloboc de vin, monede de cheltuială, zloți la tămâie, catastif de praznic.

La Mănăstirea Voroneț a fost format un atelier de copiat cărți, acestea din urmă fiind folosite la slujbele religioase, dar și o unitate de învățământ unde se predau slavona și româna; aici erau înscriși copiii boierilor și ai preoților ce erau pregătiți pentru a deveni dascăli în lăcașurile de cult, dar și în școli.

Mănăstirea Voroneț a pășit pe o treaptă mai înaltă către mai multe direcții în vremea egumenului Macarie în anii 1700, atunci când a fost reformat aspectul bisericii, cu apariția de noi chilii, reconstrucții ale proprietăților mănăstirești, au fost aduse cărți și au venit noi monahi; tot în acel timp s-a alcătuit și o Condică de avere de către Vartolomei Mayereanu Pomelnicul.

În vremea anexării Bucovinei de către Imperiul Habsburgic s-au micșorat beneficiile lăcașurilor de cult ortodoxe, iar în urma acestui aspect reprezentanți ai bisericilor, printre ei și Inochentie al Voronețului, au solicitat împăratului Iosif al II-lea revenirea la vechile drepturi; însă, singura concesie a fost diminuarea numărului de călugări și, totodată, desființarea schiturilor. S-a realizat un fond de venituri prin care erau controlate toate cheltuielile mănăstirilor, inclusiv aici, la Voroneț.

După un timp îndelungat în care biserica Sf. Gheorghe a activat ca biserică parohială, după 1990 Mănăstirea Voroneț a revenit la viața monahală ca o comunitate de călugărițe.

Biserica este printre singurele monumente arhitecturale religioase din zona de nord a Moldovei ce și-a conservat forma inițială. Nu de dimensiuni foarte mari, biserica se mândrește cu o pictură profundă la interior ce rezistă încă din vremea lui Ștefan cel Mare; Cina cea de Taină, Spălarea picioarelor, tabloul închinat domnitorului Ștefan cel Mare sunt doar câteva dintre imaginile ce ne atrag atenția negreșit.

La exterior, ochii nu mai contenesc a se dezlipi de o așa dumnezeiască explozie de frumos, prin pictura din timpul domnitorului Petru Rareș ce reprezintă imaginea extraordinară a artei feudale moldovenești. Toate episoadele biblice sunt reprezentate atât de viu încât personajele tind să iasă din această sferă a frescelor, ba mai mult, au glas și uimesc prin mimica lor privirea oricui calcă pragul mănăstirii. Culorile atât de vii fac să pară că trupurile sunt într-o continuă mișcare, nicidecum statice, verdele și albastrul fac să se simtă bătăile inimilor învăluite de iubire pe de o parte, dar și a chinului pe de altă parte.

Judecata de Apoi de pe fațada de vest este structurată în patru acte, în partea de sus este Dumnezeu Tatăl, apoi Apostolii poziționați pe scaune în scena Deisis; la râul de foc ce pleacă de la picioarele Mântuitorului cei care au săvârșit păcate își află acum chinurile. Etimasia Sfântului Duh, înfățișat de un porumbel, Sfânta Evanghelie, strămoșii neamului românesc și credincioșii îndrumați de Sf. Apostol Pavel, apoi necredincioșii ce au parte de mustrarea lui Moise fac parte din al treilea act. Simbolul justiției, cumpăna, o regăsim în ultimul act, unde faptele bune și cele rele sunt puse în balanța disputei dintre îngeri și demoni pentru sufletele noastre, la nord raiul, iar la sud iadul. Fabuloasa frescă scoate în evidență sclipirea minților creatoare, astfel se împletesc printre aceste acte părți ale folclorului precum arhanghelii ce suflă din buciume.

Soarele o dezmiardă atât de des, ploaia este împinsă de vânt către ea în zilele de toamnă târzie, fulgii de nea cad ca un pieptăn pe creștetul unui copil, glasul cântecului Liturghiei ajunge până la petalele florilor și iarba pe care o călcăm, căci aici, în mijlocul acestui spectacol spiritual, înflorește tot mai mult cu ardoarea credinței și te așteaptă pentru o îmbrățișare pură cuprinsă de fiori binecuvântați Mănăstirea Voroneț.

Aurora GRIGORE

În ultima vreme am văzut în multe dintre grădini o floare roz, în formă de pâlnie, foarte decorativă. Denumirea ei științifică este Oenothera speciosa și este o plantă ornamentală, cu înflorirea abundentă și care este vizitată de o mulțime de polenizatori.

Primulele de seară, cum sunt numite popular, sunt însă niște capcane mortale pentru Macroglossum stellatarum, o specie de molie din familia Sphingidae. Atrase de nectarul primulelelor de seară, moliile-sfinx rămân prinse în capcana plantei. Limba lor lungă, adaptată pentru a pătrunde în pâlniile mari ale florilor, rămâne blocată în floare.

Cu toate încercările de a se elibera, moliile-sfinx au parte de o moarte groaznică dacă nu sunt salvate de cineva. În încercarea de a se elibera, acești polenizatori extraordinari ai florei native se supraîncălzesc, se deshidratează și agonizează până mor.

Molia-sfinx este insecta copilăriei mele! Mă minunam de ele în fiecare seară când veneau să viziteze grădina cu regina-nopții, niște flori albe, delicate și foarte parfumate care înfloresc doar noaptea. De câte ori revăd aceste insecte îmi aduc aminte de grădina cu flori și de părinții mei. Îmi pare rău să văd că sfârșesc așa din cauza unei flori! Gândiți-vă de două ori înainte să o plantați! Avem atât de multe specii de plante native foarte frumoase încât aceasta chiar nu este necesară.

Laura ZMARANDA

Condițiile meteorologice extreme cu perioade de secetă prelungită din România și Republica Moldova favorizează o răspândire crescută a dăunătorilor în culturi, afectând producțiile agricole. Pentru a asigura dezvoltarea sănătoasă a plantelor, fermierii trebuie să selecteze cu grijă produsele eficiente pentru protecția culturilor.

O atenție specială în culturile horticole se acordă gestionării afidelor, cunoscute și sub numele de păduchi de plante, ce sunt o sursă indirectă de transmitere a virusurilor. De exemplu, în culturile de castraveți există virusul mozaicului castraveților, iar în culturile de cartofi, virusul Y și virusul răsucirii frunzelor. Afidele atacă inițial doar câteva plante, dar răspândirea lor poate fi extrem de rapidă atât în cultura fermierului, cât și în parcelele din apropiere. Un număr mic de afide poate cauza daune semnificative prin răspândirea virusurilor, mai ales la începutul perioadei de vegetație. Prin urmare, intervenția timpurie este esențială pentru a controla răspândirea acestui tip de insecte și efectele acestora asupra culturilor.

În România și Republica Moldova, temperaturile extreme din lunile de vară favorizează dezvoltarea afidelor prin creșterea ratei lor de reproducere, modificarea ciclului lor de viață și, în consecință, creșterea populației de afide în culturi. Astfel, fermierii au nevoie de soluții care acționează rapid și eficient fără a avea un impact negativ asupra mediului înconjurător. Un astfel de produs este insecticidul Closer™, bazat pe molecula Isoclast™ active, destinat culturilor horticole în sere și solarii, parte din portofoliul Corteva Agriscience, o companie internațională de cercetare și dezvoltare în agricultură.

Aplicarea insecticidului Closer™ asigură controlul afidelor și reduce eficient riscul de transmitere a virusurilor, având un impact pozitiv asupra productivității ridicate și de calitate. Datorită acțiunii sale sistemice și translaminare, insecticidul pătrunde prin frunze și lăstari, asigurând controlul eficient al afidelor în termen de 2-3 zile de la aplicare. De asemenea, insecticidul oferă un avantaj fermierilor prin degradarea rapidă în sol, fără a persista în mediu, făcându-l o soluție sustenabilă pentru gestionarea afidelor în culturile horticole.

„Am o fermă de legume, precum și o plantație de fructe și pomi fructiferi. Deși nu cunoșteam acest produs înainte, după ce am folosit insecticidul Closer™ pe ardei, roșii, castraveți, vinete și pepeni, am observat rezultate impresionante în producție. De exemplu, în seră aveam probleme cu musculițele albe și afidele, iar după aplicarea Closer™, am scăpat de ele foarte ușor și rapid. Din acel moment, acest produs a devenit unul dintre insecticidele de bază din portofoliul fermei mele”, a declarat fermierul Enciu Doru din satul Ciupercenii Vechi, Calafat, județul Dolj.

Corteva își îmbogățește continuu gama de produse pentru protecția culturilor, oferind astfel fermierilor din România și Republica Moldova soluții eficiente pentru combaterea dăunătorilor în culturile horticole. Fermierii pot găsi mai multe detalii despre produse și achiziționarea acestora cu ajutorul reprezentanților echipei de vânzări.

Autor: Georgel Andron, National Key Account Manager Specialty Crops, România și Republica Moldova

Cele mai cunoscute fructe ale sezonului sunt cireșele. Unii dintre noi apreciem fie cireșele mai acrișoare și mai mici, fie suntem cuceriți de sortimentele noi, mai mari (până la 33 de milimetri) și mai dulci sau poate de cireșele albe. Nu omitem forma, mărimea, poate chiar nici suculența, culoarea, gustul sau aroma. Așadar, am luat livezile de cireșe la pas din județul Iași, să vedem care sunt cele mai căutate de către consumator.

La Ferma Todirești prefer Marysa

„Sunt cele mai mari pe care le avem la noi. E un soi din Italia. Cred că au undeva la 32-33 de mm. Toată lumea le apreciază și vorbește despre soiul Marysa. Mai avem Black Star și altele.“

Costel Filip, un pomicultor de 38 de ani din comuna Todirești, județul Iași, se ocupă de afacerea cu cireși de mai bine de 10 ani, lăudându-se cu 20 de soiuri în livadă.

„Am fost plecat în străinătate și banii de acolo i-am investit în cireși. Avem aproximativ 7 hectare, dintre care 2 hectare de cireșe, 1 ha de prun, struguri de masă, dar și cca 1 hectar cu pepene galben. Am absolvit Școala Profesională de Electronică, după care am plecat din țară cum pleca toată lumea în urmă cu 20 de ani, fiind atras de mirajul străinătății. Acolo am lucrat în domeniul construcțiilor, iar când reveneam acasă întotdeauna căutam un mod de relaxare și îl găseam într-o mică livadă. Astfel, încet-încet am început să investesc în fiecare an în livadă. Primii pomi plantați au fost în 2010“, ne spune ieșeanul.

Micii producători, „carnea de tun“

Condițiile climatice sunt foarte dificile în ultimul timp pentru pomii fructiferi, adaugă pomicultorul.

„Dat fiind faptul că sunt tot mai intense descărcările electrice, grindina, brumele târzii de primăvară, lipsa apei, ne confruntăm cu diverse probleme pe care încercăm să le ținem sub control. La noi e clar, ca mici producători suntem «carnea de tun» pentru că niciodată nu reușim să ținem pasul cu cei mari care au zeci, sute de hectare. Dar dacă ai ambiție și nu de fiecare dată te gândești la câștig, încet-încet reușești să răzbați. Pe viitor încercăm să ne extindem; anul acesta chiar încercăm să accesăm un proiect european prin Programul »Instalarea tânărului fermier“, dar o să vedem și în funcție de ce ne rezervă viitorul“, punctează micul pomicultor.

2024 este un an bunișor pentru cireșe, specifică acesta.

„Am avut o mică perioadă cu înghețuri; noi ne aflăm într-o zonă mai de deal și ne-a afectat o mare parte din livada de cireșe, au rămas mai puține în pom, dar s-au făcut de un calibru foarte frumos. Provocările sunt foarte mari, sunt ani în care nu-mi scot nici cheltuielile, e foarte greu, trebuie să ai foarte mare curaj. Consider că, dacă nu ai curaj și dacă te gândești doar la câștig, nu are rost să te apuci de așa ceva.“

Soiurile vechi Stella și Van pierd teren în fața soiurilor noi

Prețul cireșelor la acest moment variază între 10-20 lei/kg, în funcție și de calitatea acestora.

„Cele mai frumoase pe care le-am avut noi s-au vândut undeva la 18 lei/kg. Consumatorul preferă soiul Marysa, un soi foarte frumos, are și calibru, iar oamenii se uită și la dimensiunea fructului; Stella este la fel un soi dulce-acrișor, destul de vechi care ușor-ușor începe să dispară din cauza soiurilor noi mult mai valoroase, care pun o umbră pe cele vechi. În total, cred că avem 18-20 de soiuri, majoritatea fiind aduse din străinătate. Am adus ce am crezut noi că se pretează pe vânzare și, bineînțeles, să fie fructele de calitate. Sunt soiuri noi, certificate. Ce predomină la noi sunt «Stella» și «Van», care încep să dispară, din păcate. Soiurile noi, practic, diferă prin gust, calibru, rezistența la crăpare, la ger. Pentru un pomicultor contează toate aceste caracteristici și, bineînțeles, să nu fie așa sensibile la crăpat. Necesită un pic mai multă atenție, oricum. Trebuie să ai irigare și multă implicare“, a adăugat acesta. Alte variante de cireșe pe care le întâlnim în livada ieșeanului sunt: Carmen, Uriaș de Bistrița, Tamara, Grace Star, Germersdorf și altele.

Ieșenii vor mânca, în câțiva ani, două noi soiuri de cireșe

Cătălin Găină, un tânăr de 36 de ani, absolvent al Facultății de Horticultură USV Iași, specializarea Horticultură, promoția 2012, este șef de fermă și reprezintă brandul Panere din Cotnari, județul Iași, la firma Fructis Trading SRL, și are două noi soiuri de cireș, care sunt în testare. Perioada până când acestea pot fi scoase pe piață se poate întinde chiar pe câțiva ani.

„Avem două soiuri noi, căutate pe piață, momentan sunt în testare, iar când vom le vom avea în scară largă, vom ieși cu ele pe piață. Ele sunt omologate și vrem să vedem cum se climatizează la noi, vom planta în viitor, le vom avea pe rod în următorii trei, patru ani, deci o să dureze până când vom scoate aceste noi soiuri pe piață“, specifică inginerul horticol.

Producția ajunge la export...

Suprafața pomicolă administrată de tânărul ieșean este de de 60 de hectare, cu două ferme la Deleni și la Cucuteni, dar grupul de producători este mult mai mare.

„Pentru cine a făcut tehnologie, respectiv a utilizat tratamente fitosanitare și irigații, a investit în plantații tinere moderne, anul acest se anunță cu rezultate. O parte din producția noastră ajunge la export și am câștigat teren pe partea aceasta datorită soiurilor pe care le cultivăm, soiuri care se caută nu doar în România, ci și pe piața internațională. Avem soiurile Cordia și Regina, care ne-au ajutat foarte mult pentru că sunt productive, rezistente. Anul acesta estimăm o producție bună, mulțumitoare, având în vedere condițiile climatice. A fost și anul trecut un an bun, având în vedere că avem irigații. Am accesat proiecte europene și vrem în continuare să mai modernizăm ferma pomicolă cu proiecte europene pentru că sunt la îndemână, de exemplu trebuie să plantăm în jur de 15 hectare cu soiuri noi. Noi vrem să venim pe piață și cu soiuri târzii, pentru că mai toți au soiuri timpurii, să ne ducem chiar până la 5 august cu cireșele. În spatele acestor lădițe de cireșe suntem o echipă de oameni care muncesc cot la cot“, încheie Cătălin Găină, șef de fermă la brandul Panere din Cotnari, județul Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

Cerealele care vin din Ucraina pe cale ferată cu ecartament larg vor fi preluate de alte garnituri cu ecartament normal în terminal de transbordare cereale şi apoi vor fi transportate până în Portul Constanţa tot pe cale ferată. Acest lucru va duce la descongestionarea traficului rutier.

Cel mai mare terminal de transbordare a cerealelor din Europa a fost inaugurat pe 31 mai, la Dorneşti, în judeţul Suceava, în apropierea graniţei cu Ucraina. Cerealele care vin din Ucraina cu trenul pe cale ferată cu ecartament larg, de 1.524 mm, specific pentru Rusia și țările foste membre ale Uniunii sovietice, vor fi preluate de alte garnituri cu ecartament normal, de 1.435 mm, caracteristic celor mai multe țări europene, care le vor transporta până în Portul Constanţa. Acest lucru va duce la descongestionarea traficului rutier.

Prin deschiderea celui mai mare terminal de transport al cerealelor din Ucraina, la Dornești, se va rezolva o problemă importantă a județului Suceava, respectiv fluidizarea traficului rutier spre frontiera cu Ucraina, dar şi reducerea traficului de camioane de la Siret spre Portul Constanţa, fluidizându-se astfel şi traficul rutier pe acest traseu.

500 de tone de cereale transbordate pe oră, la Dornești

Investiția realizată la Dorneşti s-a ridicat la aproximativ 10 milioane de euro, finanțarea fiind asigurată de cel mai mare grup de companii private feroviare cu acționariat românesc din Europa de Sud-Est, Grampet Group.

Complexul de la Dornești va permite transportul a 240.000 de tone de cereale și produse agricole lunar

Terminalul de transbordare cereale din Europa de la Dorneşti are o capacitate de transport de trei milioane de tone anual şi se pot încărca și descărca simultan câte opt vagoane într-o stație de 128 de metri. Proiectat să funcționeze 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână, 365 de zile pe an, terminalul are două linii transpor­toare cu o capacitate de 250 de tone pe oră fiecare, ceea ce permite transbor­darea a 500 de tone de marfă pe oră.

„Noul complex de la Dornești are o capacitate de transbordare cereale de 3 milioane de tone anual. Datorită acestei capacități și a tuturor celorlalte soluții tehnice și tehnologice de vârf oferite, terminalul va deveni un punct strategic pentru fluidizarea traficului de cereale de la granița cu Ucraina în Portul Constanța. Facilitățile existente sunt similare cu cele ale terminalelor din porturile maritime și fluviale. Aici se permite transbordarea simultană a 8 vagoane de cereale de tip ucrainean, care sunt cu ecartament larg, și 8 vagoane de tip românesc, cu ecartament normal. Toate celelalte terminale din Europa permit transbordarea a cel mult 2 vagoane simultan”, a explicat Gruia Stoica, președintele GRAMPET Group, la inaugurarea terminalului.

România, nod logistic în Europa de Est

Importanța complexului a fost recunoscută, în deschiderea oficială, și de Florin Spătaru, consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului Marcel Ciolacu, Mircea Abrudean, secretar general al Guvernului, Victor Ponta, consilier onorific al premierului în domeniul relaţiilor economice internaţionale, Irinel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, și Gheorghe Flutur, președintele Consiliului Județean Suceava.

„Securitatea alimentară a multor țări, atât din Europa, cât și din Orientul Mijlociu și Africa, a fost grav afectată de războiul din Ucraina. Ca urmare a unei investiții private de peste 10 milioane de euro, a fost inaugurat cel mai mare terminal de transbordare a cerealelor din Europa.

Situat strategic, la granița cu Ucraina, acesta facilitează transportul eficient și rapid al cerealelor și va consolida poziția României ca nod logistic în Europa de Est“, a afirmat Mircea Abrudean, secretarul general al Guvernului.

Pentru România, deschiderea acestei investiții este importantă, deoarece în Ucraina începe campania de recoltare a cerealelor și vagoanele cu grâu vor trebui transbordate spre Marea Neagră. Investiția este extrem de bine-venită și din punctul de vedere al parteneriatului și solidarității cu Ucraina, dar și în ceea ce privește securizarea transportului – să nu ajungă cereale la negru pe piața românească, pentru că și fermierii români au nevoie de o concurență loială, sunt de părere autoritățile sucevene.

Fostul prim-ministru Victor Ponta, consilier al premierului Marcel Ciolacu, prezent la inaugurarea de la Dorneşti, a spus că este de apreciat că Grampet investeşte în asemenea facilităţi.

El a spus că trebuie explicat oamenilor că în felul acesta România câştigă foarte mult, iar zona de nord-est a României, cea mai puţin dezvoltată din păcate, se poate dezvolta cu toate resursele politice şi financiare, publice şi private care sunt alocate pentru acest efort european, transatlantic, de a sprijini Ucraina nu doar în acest moment dificil al războiului, dar mai ales pentru ceea ce va fi reconstrucţia ei.

„Eu îmi doresc ca România să fie cea mai importantă poartă pentru reconstrucţia Ucrainei, să profite de acest lucru ca să-şi dezvolte infrastructura feroviară, rutieră, aeriană, maritimă, ceea ce nu a făcut în mod suficient în ultimii ani şi să arătăm că au voie şi privaţii să investească, mai ales că investesc mult mai bine decât investiţiile publice“, a precizat Victor Ponta.

La ceremonia de inaugurare de la Dornești, județul Suceava, au participat oficialități – reprezentanți ai autorităților române centrale şi locale și ai autorităţilor ucrainene, ambasadori şi diplomați.

Silviu BUCULEI

De curând, Panifcom, cel mai important producător din industria de panificație din Iași, a sărbătorit un moment deosebit în propriul parcurs, împlinirea a 100 de ani de tradiție. Centenarul a fost marcat cu un eveniment ce poartă semnătura „Panifcom: Rădăcini – Hărnicie și Statornicie de 100 de ani“. Timp de două zile, pe 13 și 14 iunie, am parcus „Drumul Pâinii“, un traseu al afacerii integrate, care a cuprins patru ramuri de activitate, interconectate dar independente: cultivarea cerealelor, zootehnie, morărit și panificație, la care am găsit tineri specialiști dedicați domeniilor de activitate.

Fabrica de Pâine din Iași

Drumul Pâinii la Panifcom Iași a deschis porțile fabricii de pâine românească, sfântă și gustoasă. Astfel, am avut ocazia să vizităm fabrica de pâine, cu o capacitate de 10.000 de pâini/oră și cu maia obținută chiar în fabrică. Așadar, rețetă curată. Gazda turului nostru a fost inginerul tehnolog George Marele.

„Domeniul meu de activitate este fabricarea produselor de panificație și franzelărie. Lucrez ca inginer de aproximativ 6 ani de zile, fiind absolvent al Facultății de Agricultură, specializarea Tehnologia Prelucrării Produselor Agricole, promoția 2017. După finalizarea studiilor am urmat calea brutăriei artizanale, după care am urmat calea de zonă industrială, de prelucrare industrială a acestor tehnologii. Liniile noastre tehnologice sunt la funcționare continuă și complet automatizate. Eu mă ocup pe partea de funcționare a utilajelor și pe partea de rețete și de monitorizarea întregului proces, începând din zona de recepție până în zona de livrare către depozitare a produselor finite. Ca inginer tehnolog trebuie să ai o capabilitate foarte bună de a lua decizii rapide pentru că te întâlnești zilnic cu noi provocări. Lucrul cu oamenii este deosebit, trebuie în primul rând să fii un organizator foarte bun și un lider, să știi să îți coordonezi echipa, practic fără o echipă foarte bună nu am avea reușită. Coordonez pe un schimb undeva la 40 de oameni. Avem o capacitate de producție de 30 de tone la 24 de ore. Recomand domeniul de industrie alimentară, dar cu un mare DAR, pentru cei pasionați, deoarece necesită mari sacrificii, fiind nevoie de timp îndelungat petrecut în cadrul producției. Practic, nu poți să faci producție într-un birou, producția se face în teren împreună cu oamenii“, specifică inginerul tehnolog al fabricii de pâine, George Marele.

Ferma zootehnică de la Vlădeni

Popasul la Grupul de firme Panifcom a continuat la ferma zootehnică model din satul Broșteni, comuna Vlădeni, județul Iași, unde fondatorul grupului deține astăzi 2.000 de capete de vaci Holstein de cea mai bună genetică, dintre care 850 vaci la muls. Aici am întâlnit-o pe Simona Florea, absolventă a Facultății de Medicină Veterinară din Iași, promoția 2008.

„Am 16 ani de activitate cu vaca intensiv, iar la ferma Panifcom de la Vlădeni lucrez de 11 ani. În momentul de față sunt liderul echipei de medici veterinari, eu conduc activitatea pe partea de prevenție și tratament, inclusiv managementul efectivului. Probabil, lucrul cu vaca devine un drog, odată ce ai început să lucrezi nu poți să te desparți de ea și probabil și rezultatele muncii, nu neapărat a mea personală, ci echipa m-a făcut să nu renunț pentru că nu poți să lași în urmă niște rezultate excepționale. Domeniul l-am ales din întâmplare, a fost primul job care mi s-a oferit și a fost probabil dragoste la prima vedere. Am lucrat și cu vaca de carne la început; am lucrat cinci ani într-o fermă în care jumătate de efectiv era de carne, jumătate era de lapte, dar probabil am avut o afinitate mare pentru vaca de lapte. Avem un efectiv de aproximativ 2.000 de capete, rasa Holstein exclusiv. Ferma este una foarte tehnologizată, toate aspectele fiind puse la punct până la ultimul detaliu. Laptele este primul aliment pe care îl consumăm de când ne naștem și, din punctul meu de vedere, e alimentul de bază. De aceea este important să furnizăm populației un lapte de calitate de la animale foarte sănătoase. Mie personal munca în fermă îmi dă satisfacție“, punctează medicul veterinar al fermei Simona Florea.

Moara de la Todireni

„Pe drumul pâinii la Grupul de firme Panifcom, 100 de ani de existență, punct de interes a fost și moara din comuna Todireni, județul Botoșani. Aceasta are o capacitate de producție de 100 tone/zi, este complet automatizată, produce mai multe tipuri de faină, iar aproximativ 95% din producția morii are destinația Panifcom Iași, restul de 5% din cantitatea de faină obținută la moară fiind livrată către producători locali care dețin brutării artizanale“, ne specifică Andreea Maria Guraliuc, absolventă a Facultății de Ingineria Resurselor Animale și Alimentare USV Iași, specializarea Controlul și expertiza produselor alimentare, una dintre gazdele noastre, de la moara din comuna Todireni, județul Botoșani.

„Activez ca inginer laborant în cadrul firmei Panifcom, la moară din localitatea Todireni, județul Botoșani. Lucrez de 11 luni; pe 10 iulie se împlinește 1 an de când am început și efectuez analize la făina de grâu, respectiv conținutul de gluten, umiditatea, alfa amilaza. Recomand acest domeniu deoarece industria alimentară este nemuritoare, întotdeauna avem nevoie de hrană“, încheie inginerul pe industrie alimentară Andreea Maria Guraliuc.

Cu ultimul punct de vizitare bifat, cel mai așteptat eveniment ce poartă semnătura „Panifcom: Rădăcini – Hărnicie și Statornicie de 100 ani“, s-a încheiat.

La Centenar, în călătoria noastră de 2 zile pe „Drumul pâinii“, unitatea ieșeană Panifcom și-a deschis porțile în care astăzi aproape 250 de salariați își câștigă pâinea cea de toate zilele.

Beatrice Alexandra MODIGA

REPORTAJ VIDEO

De curând, pe 13 iunie 2024, la Ferma Soloneț, din comuna Trifești, județul Iași, la Grupul de firme Domeniile Lungu, compania Syngenta a organizat evenimentul A.I. ferma la tine în palmă, un bun prilej de a prezenta fermierilor din Regiunea Moldovei noutățile companiei.

Platforma pregătită special pentru acest eveniment a fost organizată în comuna Trifești, sat Soloneș, județul Iași, unde fermierii interesați au aflat noutățile despre produsele de protecția plantelor și despre tehnologiile Syngenta pentru culturile de rapiță, cereale, porumb și floarea-soarelui, în condițiile pedo-climatice ale anului agricol 2023-2024. Loturile demonstrative ale Grupului Domeniile Lungu au avut o suprafață de 10 ha, cu următoarele culturi: rapiță, grâu, porumb și floarea-soarelui.

În premieră, s-au prezentat soluții biologice de înaltă clasă, de exemplu biostimulatorul VIXERAN®, cu triplă acțiune pentru fixarea azotului atmospheric. Acesta conține bacteria endofitică Azotobacter salinestris tulpina CECT 9690, care fixează azotul atmosferic și îl transformă într-o formă ce poate fi absorbită de plante. Totodată, au fost prezentate și serviciile digitale, de exemplu INTERRA® Scan, unul dintre serviciile de cartografiere a solului cu cea mai înaltă rezoluție din lume. Acesta aduce noi tehnologii pentru a furniza hărți de înaltă rezoluție a solului nutritiv, texturi și carbon, spre a se determina cu exactitate condiționarea solului și suportul nutrițional.

Experții Syngenta au mai explicat aspecte concrete despre tehnologii complete Syngenta (semințe, programe și produse de protecție a plantelor), pentru utilizarea cât mai rațională a resurselor agricole tot mai limitate; soluții inovative de protecție a plantelor, cum este și noua tehnologie A.I.R.™, la floarea-soarelui.

Ce spun fermierii?

Unul dintre fermierii pe care i-am întâlnit la acest eveniment a fost Franco Popinciuc, inginer agronom la ferma familiei, în localitatea Guranda, județul Botoșani, care utilizează produsele companiei Syngenta.

„Am 25 de ani, sunt absolvent al Facultății de Agricultură USV Iași, iar în momentul de față sunt inginer agronom la propria fermă pe care o administrez împreună cu tatăl meu. De ce am ales agricultura? Pentru un simplu motiv: am crescut în acest domeniu, în acest mediu și am prins drag foarte tare de ea. Administrez împreună cu tatăl meu în jur de 500 de hectare de teren arabil, iar culturile pe care le avem sunt cereale (grâu, porumb) și oleaginoase (floarea-soarelui și rapiță). Începutul acestui an a fost unul dificil, care ne-a dat foarte multe bătăi de cap, dar în momentul de față grâul și-a revenit datorită aplicări unor tratamente fitosanitare specifice și ploii care, chiar dacă a fost un pic mai întârziată, a venit la timp cât să putem obține și producții rezonabile“, încheie Franco Popinciuc, fermier în Guranda, județul Botoțani.

George Mihai Crăciun este un alt tânăr interesat de cele mai noi tehnologii oferite de această companie, care în acest moment activează ca inginer agronom în cadrul Grupului Agricultorul Grup la societatea SC Agro Tehnogrup din județul Bacău.

„Cred că provocarea cea mai mare a unui inginer agronom este timpul petrecut pe parcelă, în fermă, care se întinde undeva la 12-14 ore pe zi. Dar, dacă totul se face cu plăcere, atunci nu mai contează sacrificiile, totul se rezumă la dragostea pentru plante care depășește orice așteptare.

Syngenta este una dintre companiile cu care lucrăm foarte bine, folosim foarte mult hibrizi de floarea-soarelui. Așteptăm să vedem noile tehnologii apărute anul acesta“, ne-a declarant ing. agronom George Mihai Crăciun, de la societatea SC Agro Tehnogrup din Onești, județul Bacău.

Încheiem interviurile de pe platformă cu tânărul Ștefan Dohotariu, inginer agronom din anul 2022 la SC Agricola 96 Țigănași din cadrul Grupului de firme Semtop.

„Astăzi, ne aflăm pe câmpurile domnului inginer Vasile Lungu, de la compania Astra Trifești, pentru a viziona și a afla noutățile de acest an ale companiei Syngenta. În momentul de față sunt inginer-șef la SC Agricola 96 Țigănași și administrez undeva la 5.000 de hectare de teren arabil și încă 300 de hectare de fâneață și pășuni. Avem o activitate destul de diversă, în general noi producem semințe. Avem o suprafață destul de mare de loturi de hibridare de porumb și floarea-soarelui, dar producem și loturi mai mici de cereale păioase, mai nou producem și sorg. Cred că cea mai problematică situație pe care o avem noi acum este forța de muncă, din ce în ce mai des ne confruntăm cu angajați care își doresc salarii foarte mari pe care noi nu putem să le susținem din punct de vedere finaciar. Agricultura are și părți frumoase pentru că lucrăm în natură. Încurajez toți tinerii să lucreze în acest domeniu pentru că oferă siguranța zilei de mâine“, încheie Ștefan Dohotariu, inginer agronom la SC Agricola 96 Țigănași din cadrul Grupului de firme Semtop.

Beatrice Alexandra MODIGA

Asociația „Grânarii – Dă-te pe brazdă“ Iași, membră a Forumului APPR, a organizat Ziua Grâului 2024, eveniment ce a avut loc la începutul lunii iunie 2024 la ferma Evi Blossom SRL, sub administrarea familiei Stan (Viorel și fiul său, Tiberiu Dan), din comuna Victoria, județul Iași. Fiind o expoziție a spicului, manifestarea a cuprins: 30 hectare cu loturi demonstrative oficiale, 8 hectare pe care s-au efectuat testări ale unor formule noi de fertilizare foliară, 25 soiuri de grâu, testate în condiții reale din câmp, 3 soiuri de orz, 8 companii, reprezentate pe zona de genetică vegetală, 9 companii, pe segmentele de inputuri și tehnologii agricole, 12 companii expozante, câteva sute de participanți, în majoritate fermieri care au venit cu ținte exacte de interes profesional.

Trece cultura de grâu testul secetei?

A fost o manifestare cu știință și suflet care a reunit sute de fermieri, producători locali, specialiști din învățământul și cercetarea științifică de profil, reprezentanți ai unor instituții și autorități implicate în sistemul agroalimentar și chiar consumatori. Ziua Grâului a fost un bun prilej de a celebra munca și dedicarea agricultorilor noștri, precum și de a discuta despre cele mai noi tehnologii și practici în cultivarea grâului. Evenimentul a inclus prezentări ale experților din domeniu, demonstrații ale echipamentelor agricole moderne, precum și discuții despre politicile agricole și sustenabilitate.

Agricultura este în șah!

Suprafața totală din zona care a găzduit evenimentul Ziua Grâului 2024 a fost de 75 hectare.

„Ne aflăm în comuna Victoria, unde a avut loc o platformă de testare a mai multor soiuri de grâu și nutriție foliară. Evenimentul a fost organizat de Asociația Grânarii, membră a Forumului APPR, și am testat în total 25 de soiuri de grâu de cea mai bună genetică pe care o avem în momentul de față pe piața din România, plus soiul Martor și trei soiuri de orz. În plus, au mai fost testări de nutriție foliară de la mai multe firme. Soiurile au fost pe o suprafață de cca 30 de hectare, nutriția foliară undeva la 10 hectare, plus alte testări ale noastre pe aproximativ 30 hectare. Pentru cultura de grâu a fost un an dificil, am început în luna octombrie fără rezerva de apă, apoi a plouat în primii 20-30 cm de sol, astfel cultura s-a dezvoltat foarte bine până în luna aprilie. Însă, începând cu data de 20 aprilie am intrat într-o secetă pronunțată, mai bine de o lună jumătate nu au fost precipitații absolut deloc, iar timp de o lună planta în sol nu a găsit apă. Plantele de grâu au fost într-un moment foarte dificil, înainte de înflorit, în timpul înfloritului și după înflorit până la umplere. Ulterior, au venit precipitații în cantitate de 70 de litri și asta a făcut ca și cultura să învie, dar din punctul de vedere al cercetării este extraordinar, pentru că putem vedea acum care au fost soiurile care au rezistat la secetă. Putem evalua vizual, analizăm spicul și vom verifica și la recoltă. Combina intră în câmp în scurt timp și vom da verdictul final. Asta ne va arăta ce putem alege pentru a rămâne profitabil în această piață tumultoasă. În două-trei săptămâni se va recolta“, încheie Tiberiu Stan, administrator al fermei Evi Blossom SRL, la cel mai așteptat eveniment al agricultorilor din județul Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

Este tot mai rău. Soarele arzător taie respirația a ceea ce mai are viață. Nu plouă și apa este tot mai puțină.

Culturile înființate în toamnă sunt compromise pe sute de mii de hectare. Cele de primăvară își trag ultima sevă în mai tot sud-estul țării.

Regnul animal suferă de sete. Seacă pe rând lacuri și fântâni. Apa pe râuri susură tot mai firav.

Oamenii își plâng pe umeri pentru că n-au cui a se plânge. Nimeni nu ia în serios tragedia. Se dă prioritate intereselor cărora le cad pradă până și cei care până mai ieri se erijau în... luptători pentru cauze drepte.

Fermierii – este drept, nu toți – își văd ruptă și ultima mlădiță de sub picioare. Reprezentanții lor se războiesc pentru... nici ei nu știu bine pentru ce. Cu siguranță știu alții pentru ce-i mână pe ei în luptă.

Ei bine, față de o astfel de stare diriguitorii domeniului trebuie să intervină rapid și serios.

Agricultorii nu mai au soluții care să-i scoată din această tristă situație generată de factori ce nu depind de ei. Sunt riscuri pe care nimeni nu și le asumă.

Se știe, societățile de asigurări se protejează neasumându-și riscuri majore precum seceta. Guvernul rămâne singurul în măsură să intervină în situații critice. Pentru că da, este o situație critică care ar putea motiva decretarea stării de urgență pentru Bărăgan, sudul și estul țării. Nu de alta, dar este în pericol tot ce mai înseamnă viață aici, situație ce poate genera o criză alimentară în zonele afectate pentru că oamenii nu vor avea ce pune în hambare, arendatorii nu vor primi arenda...

Dar, cei afectați de condițiile agrometeorologice ar trebui să-și prezinte situațiile critice cu care se confruntă, făcând astfel cunoscute autorităților problemele lor. Ar fi de mai mare interes în atare situație prezența și prezentarea pe rețelele de socializare a acestei stări de fapt și nu câte rachete antigrindină sunt lansate. Este un exemplu. Apoi, dacă tot m-am oprit aici, poate că ar trebui instalate stații de lansare rachete antigrindină și în Bărăgan ca să aibă și cei de-aici pe cine să boicoteze când nu plouă.

Așadar, situație critică. Arde pământul și va lăsa cu siguranță în urmă... scrum prin teșcherelele agricultorilor. Este limpede, agricultura nu-și poate reveni fără ajutor. Fără el, fără ajutor, vom aduce oamenii pe caldarâm, printre oamenii citadelelor. Dar și aici vor trebui hrăniți.

Pe lângă asta, parcă nimic altceva nu funcționează. Promisiunile cu referire la credite acordate fermierilor cu dobânzi subvenționate, sprijin pentru tinerii fermieri sau întreprinzători etc., etc. s-au dovedit deșarte. Nu există consecvență în luarea de măsuri concrete care ar putea pune în mișcare economia. Restricțiile financiare, majorarea taxelor nu vor aduce creștere economică. Relaxarea economică, încurajarea inițiativei private, eliminarea birocrației și reorganizarea instituțională, da.

Ion BANU