ipso august 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 17 Sep 2021
Lumea Satului

Lumea Satului

AIPROM - sistemul de colectare a ambalajelor de pesticide

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România – AIPROM, înființată încă din 2002, vine cu noi soluții și propuneri pentru fermieri în procedurile de utilizare a pesticidelor, pentru protecția plantelor. Obiectivul principal este utilizarea responsabilă a produselor pentru o protecție eficientă atât a mediului natural cât și a sănătății omului.

Strategiile propuse de aceștia sunt adaptate conform standardelor legislației UE și a celor naționale. Deși pesticidele și insecticidele sunt substanțe sigure care apără recoltele de dăunători, utilizarea acestora într-o măsură mai mare poate fi nocivă.

Campania de colectare a ambalajelor

Un proiect important gestionat de AIPROM este SCAPA – Sistemul de colectare a ambalajelor de pesticide, înființat în 2008. În programul SCAPA, membrii asociației din piața românească militează pentru alinierea la standardele naționale și europene de mediu, având o inițiativă comună în ceea ce privește standardizarea, care reprezintă un parteneriat strâns între organizațiile publice și cele private în scopul gestionării provocărilor actuale de mediu. Gestionarea corectă a ambalajelor poate minimiza riscurile şi face parte din „conceptul ciclului de viață“, așa cum este prezentat în Codul Internațional de Conduită în Distribuirea și Utilizarea Pesticidelor.

Acest proiect are ca scop colectarea, transportarea, valorificarea deșeurilor de ambalaje din plastic, metal și hârtie, provenite de la produsele pentru protecția plantelor. În acest mod, împiedică agricultorii și fermierii să adune deșeuri nocive. Ambalajele goale din plastic sau metal care nu sunt spălate și curățate în mod corespunzător pot polua mediul și pot reprezenta o potențială amenințare pentru întregul ecosistem.

Conform specialiștilor AIPROM, serviciile de colectare prin SCAPA sunt gratuite atât pentru fermieri cât și pentru distribuitorii produselor, cu respectarea strictă a condițiilor de preluare ale sistemului. Preluarea ambalajelor este realizată prin intermediul operatorul Ecorec Recycling, furnizorul serviciilor de inspecție, transport şi valorificare a ambalajelor, cu participarea importantă a companiilor distribuitoare selectate în calitate de Centre de Colectare.

Perioada de colectare

Programul de colectare se desfășoară în 2 etape, de la începutul lunii mai-iulie și octombrie-decembrie. De asemenea, fermierii care doresc să beneficieze de colectarea gratuită trebuie să țină cont de următoarele aspecte, ambalajele din plastic şi metal trebuie decontaminate prin procedura de triplă clătire, golite de conținut, uscate, curate, separate de capace, iar ambalajele de hârtie, saci sau cutii trebuie să fie curățate și compactate. Și, nu în cele din urmă, aceștia trebuie să țină cont că ambalajele preluate gratuit trebuie să fie produse de companiile care susțin financiar SCAPA, cum ar fi: ADAMA, SYNGENTA, NUFARM, ASCENZA și altele.

Ambalajele trebuie să aibă o dimensiune de 30 mc, iar, în cazul în care fermierii depășesc norma stabilită, printr-o solicitare și verificare în prealabil a deșeurilor, pot cere o solicitare în prealabil la 0800 800 211 sau la adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.. Programul SCAPA nu doar că susține un mediu sănătos, dar este și un program comod pentru fermieri deoarece prin sistemul pilot „SCAPAmobil“ aceștia pot preda deșeurile de ambalaje direct de pe telefonul mobil către camionul SCAPA. Ciprian Gabor, manager de proiect, a precizat: „Programul SCAPA reprezintă un real sprijin pentru fermieri, distribuitori și ceilalți actori din piață. Reacția lor este una pozitivă și asta rezultă din modul în care aceștia interacționează zilnic cu noi. Rezultatele muncii sunt dovedite printr-o rată de predare și colectare a ambalajelor de pesticide de peste 60% și un procent de reciclare de 63%, care ne demonstrează că, de-a lungul timpului, fermierii au înțeles beneficiile acestui sistem de colectare matur. În următorii ani ne propunem să ajungem la o rată de colectare de 70% a deșeurilor provenite de la utilizarea produselor de protecția plantelor și în special al ambalajelor din plastic aflate la sfârșitul ciclului de viață.“

Procedura de triplă clătire

Conform experților CropLife International, clătirea ambalajelor de pesticide este mai mult decât necesară. Beneficiile acestei proceduri este în primul rând asigurarea fermierului că evită lucrul cu deșeuri periculoase. Prin urmare, acestea pot fi mânuite fără pericol și asigură un stimulent pentru participarea la schemele de colectare. Amintim că Bunele Practici Agricole susțin clătirea imediată a ambalajelor periculoase, pentru a evita orice risc.

În primul rând, ambalajele folosite de substanțe nocive trebuie întoarse cu capul în jos peste rezervorul de sprayere sau amestec, lăsând să se scurgă minimum 30 sec. După aceea, ambalajul se umple cu apă curată de 3-4 ori, se pune capacul și se agită aproximativ 30 sec, iar, apa de clătire se adaugă în rezervorul de pulverizare. La finalul procedurii, ambalajele trebuie clătite și găurite cu capacul scos într-un loc sigur.


Rezultate și performanțe

Scopul programului SCAPA este acela de a asigura utilitatea și în viitor a schemelor de colectare a deșeurilor de ambalaje provenite de la produsele de protecția plantelor. „Ne dorim să menținem un schimb permanent de informații și bune practici aplicate în România și în alte state europene, pentru a ne îmbunătăți performanțele în procesul de colectare și reciclare a ambalajelor. Ne dorim să avem alături de noi cât mai mulți fermieri, producători și distribuitori de produse de protecția plantelor și să reușim să colectăm cantități din ce în ce mai mari de ambalaje de pesticide. Energia care provine din deșeuri poate fi utilizată pentru obținerea de căldură sau electricitate, care ar putea înlocui energia produsă prin utilizarea cărbunelui sau a altor combustibili. Recuperarea deșeurilor pentru producția de energie ar putea să contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Reciclarea poate contribui chiar mai mult la scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră şi a altor emisii. Atunci când materialele reciclate înlocuiesc materialele noi scade necesitatea extracției sau a producției de materiale noi“, a declarat Ciprian Gabor.


Liliana POSTICA

Corteva Agriscience extinde acordul cu Elemental Enzymes pentru a oferi fermierilor fungicide biologice inovatoare

Peptidele derivate în mod natural asigură protecție plantelor împotriva bolilor fungice

Corteva Agriscience și Elemental Enzymes, o companie dedicată științelor umane care dezvoltă noi soluții biotehnologice și enzime, au anunțat astăzi că își extind acordul global multianual pentru a include un nou biofungicid dedicat unei game largi de culturi de camp, inclusiv soia, cereale, porumb, oleaginoase, orez și trestie de zahăr, precum și gazon și plante ornamentale.

Prin acest acord, Corteva primește o licență exclusivă pentru tehnologia peptidică brevetată de Elemental Enzymes. Noul mod de acțiune utilizează peptida din 22 aminoacizi derivată în mod natural pentru a alerta plantele de invazia agenților patogeni, pregătește sistemul imunitar și ajută planta să se protejeze de bolile fungice, cum ar fi rugina la soia, cercosporioza și fuzarioza spicelor.

„Fermierii caută soluții biologice care să ofere performanțe dovedite și previzibile”, a declarat Susanne Wasson, Președinte, Crop Protection Business Platforms, Corteva Agriscience. „Colaborând cu Elemental Enzymes, continuăm să ne extindem angajamentul de a ajuta fermierii să acceseze soluții inovatoare și dovedite care completează fungicidele convenționale, îmbunătățesc rezistența plantelor, dezvoltarea în condiții dificile de mediu și contribuie la menținerea producției și a sănătății culturilor.”

Ca parte a portofoliului de produse biologice, Corteva va oferi această tehnologie sub numele de biofungicid Holzem™, care se va poziționa ca brand complementar la portofoliul existent de fungicide de top. În așteptarea omologării, Corteva anticipează lansarea globală a biofungicidului Holzem ™ în America Latină în 2022 și în Statele Unite în 2023.

"Suntem încântați să continuăm colaborarea cu Corteva Agriscience pentru a oferi un nou biofungicid care combate bolile devastatoare ale plantelor la o gamă largă de culturi și zone geografice. Elemental Enzymes este dedicat dezvoltării de noi tehnologii extrem de eficiente pentru o agricultură durabilă care să abordeze numeroasele provocări ale cultivatorilor din întreaga lume", a declarat Brian Thompson, Chief Executive Officer of Elemental Enzymes.

Modelul Corteva pentru dezvoltarea unui portofoliului biologic de excepție combină inovarea externă, colaborarea în domeniul cercetării și dezvoltării, acordarea de licențe și distribuția. Acest acord arată cum Corteva colaborează cu companii de top pentru a accelera comercializarea inovațiilor orientate către clienți. Biofungicidul Holzem™ oferă un mod diferit de acțiune care ajută la gestionarea nivelului de reziduuri din culturi, previne rezistența bolilor la fungicidele convenționale și sporește potențialul de producție și durabilitatea, în conformitate cu Obiectivele de durabilitate Corteva Agriscience 2030.

Termenii acordului nu au fost dezvăluiți.

Recomandări privind prevenirea toxiinfecţiilor alimentare

În scopul prevenirii apariţiei unor situaţii neprevăzute, în special toxiinfecţii alimentare, ca urmare a procesării, depozitării, transportului şi valorificării produselor de origine animală şi vegetală în alte condiţii decât cele stabilite prin legislaţia sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor în vigoare, operatorii care activează în diferite segmente din lanţul alimentar, dar şi consumatorii trebuie să fie informaţi şi să cunoască că alimentul (materile prime sau produsele finite) are capacitatea şi riscul cumulării de factori de contaminare, care se impart în:

  • contaminare chimică – substanţe poluante din mediu (contaminare întâmplătoare), aportul suplimentar de compuşi chimici proveniţi din tehnologia agricolă sau alimentară (contaminare deliberată), reziduuri de medicamente de uz veterinar, metale grele sau alte reziduuri;
  • contaminare biologică – bacterii, fungii, viruşi sau paraziţi.

Contaminarea alimentelor se poate produce:

  • pe parcursul procesului de preparare (igiena necorespunzătoare a spaţiilor, a utilajelor şi ustensilelor, modul inadecvat de păstrare, personal lucrător bolnav sau purtător al unui microorganism patogen etc.);
  • în timpul cultivării legumelor şi fructelor prin folosirea de îngrăşăminte naturale nematurate sau dacă sursa de apă pentru irigaţii este contaminată;
  • prin mediul înconjurător, în special când se înregistrează creşterea în exces a temperaturii şi nu este asigurat prin spaţii şi utilaje lanţul de frig optim de păstrare a materiilor prime, ingredientelor, produselor intermediare sau a produselor finite.

Din acest motiv este absolut necesar ca siguranţa produselor alimentare să poată fi realizată şi controlată prin metode care să asigure identificarea şi înlăturarea pericolelor potenţiale de contaminare, înainte de consumul produsului finit.

În conformitate cu prevederile legislației privind siguranța produselor alimentare, responsabilitatea principală îi revine operatorului din sectorul alimentar, responsabilitate care trebuie să fie asigurată pe întreg lanţul alimentar, de la producere, procesare, depozitare, transport şi comercializare, având obligaţia:

  • să respecte normelor generale de igienă şi de funcţionare la unităţile care procesează, depozitează, transportă şi comercializează produse de origine animală şi vegetală, precum şi în unităţile de alimentaţie publică, pensiuni agroturistice, cantine, în pieţele agroalimentare sau târguri şi expoziţii organizate ocazional;
  • să respecte condiţiile de depozitare şi lanţul de frig prin asigurarea temperaturilor optime de păstrare a materiilor prime, a ingredientelor, a produselor intermediare sau a produselor finite, pentru a se evita un potenţial risc de contaminare sau depreciere a produselor alimentare;
  • să respecte normele de igienă, prin spălarea şi dezinfecţia spaţiilor de lucru, de depozitare, spaţiile comerciale, a utilajelor, ustensilelor şi a mijloacelor de transport;
  • să asigure verificarea stării de sănătate a personalului care prelucrează şi manipulează alimente;
  • să certifice cu documente şi marca de sănătate condiţiile de trasabilitate şi calitate pentru carne, lapte, alte materii prime şi produse alimentare finite;
  • să respecte normele privind operaţiunile de ambalare şi să ofere consumatorilor informaţii complete despre alimentele destinate comercializării, prin etichete conforme cu legislaţia din domeniu;
  • să asigure condiţiile de transport pentru animale vii şi pentru produsele alimentare cu respectarea normelor de igienă şi de temperatură în mijloacele de transport;
  • să supravegheze prin analize de laborator calitatea şi salubritatea materiilor prime, a produselor culinare, a produselor finite, din probe afluite pentru examene fizico-chimice, microbiologice, pentru determinarea aditivilor, contaminanţi şi pesticide, monitorizarea alimentelor care conţin organisme modificate genetic şi teste de sanitaţie pentru supravegherea stării de igienă a unităţilor;
  • să comercializeze produselor alimentere numai în unităţi sau spaţii autorizate sau înregistrate sanitar-veterinar;
  • să asigure facilităţi pentru educaţia sanitară periodică a personalului care lucrează în domeniul producerii, procesării şi comercializării produselor alimentare.

Populaţia trebuie să se protejeze prin:

  • achiziţionarea alimentelor de origine animală şi vegetală numai din spaţii sau unităţi înregistrate sanitar-veterinar, unde este asigurată asistenţa de specialitate prin care se garantează calitatea şi salubritatea acestora, evitând comerţul „stradal“;
  • cunoaşterea, în baza legislaţiei specifice, că operatorul economic furnizor de produse alimentare este responsabil pentru calitatea acestora şi certifică acest lucru prin document de conformitate emis şi prin eticheta pentru fiecare sortiment şi lot de produs;
  • citirea cu atenţie a instrucţiunilor de pe etichetele produselor alimentare, care în mod obligatoriu trebuie să conţină informaţii privind unitatea furnizoare, elementele componente, modul de păstrare, preparare corectă şi termenul de valabilitate;
  • păstrarea corectă a alimentelor (în frigider, la temperaturi mai mici sau egale de 4°C);
  • separarea materiilor prime pentru prepararea alimentelor (carnea crudă de vită, porc, pasăre, peşte şi ouăle etc.), de mâncărurile deja gătite;
  • fierberea laptelui, în cazul în care acesta nu este pasteurizat,
  • păstrarea în condiţii de maximă igienă a tuturor suprafeţelor destinate preparării alimentelor (mese, blaturi etc.);
  • folosirea la prepararea alimentelor numai a apei potabile;
  • spălarea atentă a fructelor, a zarzavaturilor şi verdeţurilor folosite în reţetele culinare sau când acestea se consumă crude;
  • spălarea mâinilor înainte de prepararea alimentelor şi înainte de fiecare masă;
  • asigurarea condiţiilor de protecţie necesare evitării oricărui contact între alimentele destinate consumului şi insecte sau alte animale;
  • gestionarea corectă a resturilor menajere.

Protejarea populaţiei este asigurată permanent de personalul de specialitate din cadrul DSVSA judeţene şi din unităţiile tertoriale, prin monitorizarea şi efectuarea de acţiuni de control tematice, cu referire la respectarea normelor de funcţionare şi igienă în fermele cu animale şi păsări furnizoare de materii prime, în unităţi de procesare a produselor alimentare de origine animală şi nonanimală, unităţi de depozitare şi comercializare, pieţe agroalimentare şi alte obiective care pot fi considerate în anumite condiţii cu risc alimentar.

În cazul apariţiei unor situaţii deosebite să fie sesizat personalul sanitar-veterinar de specialitate pentru a se interveni operativ şi eficient.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA – secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Presele IMPRESS, făcute să impresioneze

Presele Impress sunt produse de Poettinger la fabrica sa din Grieskirchen (Austria), dar, în curând, producția va fi mutată în apropiere, într-o nouă fabrică construită într-un timp record, din necesitatea de a face față cererii crescânde de utilaje pentru recoltarea furajelor. Noua fabrică a fost inaugurată pe 11 iunie 2021 și va produce toată gama de prese și greblele de mari dimensiuni. Utilajele pentru lucrările solului se produc la Vodanany în Cehia, iar semănătorile, inclusiv cele pentru semănare în mulci (Terrasem), se produc la Bernburg, în Germania. În România, de 20 de ani, importatorul oficial Poettinger este NHR Agropartners.

Gama de prese de balotat Impress cuprinde prese cu cameră fixă, prese cu camera variabilă și combinații pentru balotat și înfoliat baloți, produse în trei variante: Impress standard, Impress Master, destinate fermierilor obișnuiți și Impress Pro, celor cu volum de lucru foarte mare. Modelele cu cameră variabilă Impress 155V și 185V sunt fără sistem de tocare, iar cele Master și Pro atât la presele cu cameră fixă cât și la cele cu cameră variabilă, cu 16, respectiv cu 32 de cuțite. Presele Poettinger (Pro) sunt singurele din lume care asigură lungimea de tocare de numai 36 mm, ceea ce asigură o compresie ridicată a balotului.

Caracteristicile de bază ale acestor prese Poettinger sunt fiabilitatea, ușurința și siguranța utilizării și capacitatea de a balota cu performanțe deosebite orice material, umed sau uscat: paie, fân, siloz.

Intrarea lui Poettnger pe piața preselor pentru baloți cilindrici a fost determinată de dorința de a aduce tehnologia de balotare existentă la un nivel superior. Acest lucru a fost posibil deoarece mulți dintre angajații Poettinger sunt ei înșiși fermieri. Prin urmare, ei gândesc continuu la cum să îmbunătățească mașinile cu care lucrează, urmărind în special creșterea productivității, ușurința operării și întreținerii și siguranța în exploatare. Astfel, unele sisteme nu sunt doar îmbunătățite, ci sunt regândite complet.

Puncte-cheie ale preselor Poettinger Impress:

  • Opțiune de legare cu plasă sau cu folie în loc de plasă.
  • Unice pe piață! Posibilitatea de a scoate pachetul de cuțite în afara presei pentru întreținere ușoară și în siguranță.
  • Fluxul de material este pe deasupra rotorului transversal, ceea ce crește capacitatea presei.
  • Bara de tracțiune cu suspensie integrată și înălțime reglabilă hidraulic, care permite preluarea brazdelor cu volum mare.
  • Unice pe piață! Tocare cu 32 cuțite la Impress Pro (16 cuțite la Master), dimensiunea tocăturii minimum 36 mm, pentru presare optimă.
  • Cel mai mare grad de siguranță în exploatare.
  • Ușurința întreținerii (separarea componentelor, gruparea locurilor de intervenție, gresare centralizată, opțional automată, lubrifierea progresivă a lagărelor etc.).

Pick-up. Sunt disponibile două lățimi de pick-up, de 2,05 m și, opțional la modelul Master și standard la modelul Pro, de 2,3 m. Montarea cu arcuri a pick-up-ului asigură o apăsare pe sol de numai 100 kg, iar suspendarea din mijloc îi conferă posibilitatea de oscilare cu 120 mm pe fiecare parte. Acestea, împreună cu roțile de sprijin pivotante, asigură o adaptare perfectă la conturul terenului.

De la pick-up, un rotor de ridicare a materialului transportă materialul de balotat pe sus la sistemul de tocare, astfel că materialul intră în camera presei pe sus, peste rotor, nu pe sub rotor ca la presele convenționale. Regândirea fluxului de material în presă, pe sus, pe deasupra rotorului, a adus multe avantaje: un flux lin și natural al materialului, care intră în camera de balotare tangențial, la un unghi ideal, rezultând astfel o capacitate mare de intrare a materialului în presă, tradusă în performanța mare de balotare. În plus, camera de balotare este alimentată mai uniform pe toată lățimea, favorizând formarea baloților. De asemenea, cuțitele tocătorului intră spre rotor pe sus, asigurând o tăiere curată.

Pentru începerea balotării sunt prevăzute atât la presele cu cameră fixă cât și variabilă patru valțuri, două sub și două deasupra gâtului de alimentare, care asigură intrarea uniformă a materialului pe toată lățimea camerei de presare.

Tocarea materialului la dimensiune mică permite o compactare mai mare, baloți mai grei și cu fermentație mai bună, tăiere mai ușoară a balotului, putere mai redusă necesară la remorca tehnologică de amestecat și distribuit furaje. La paie, tocarea la dimensiuni reduse nu mai necesită tocare suplimentară la folosirea balotului și elimină praful la manipulare și distribuire. Cuțitele au sistem de protecție individual și pot fi dezactivate cu ușurință. Densitatea baloților poate ajunge la 80-120 kg materie uscată pe metru cub. Indiferent dacă se balotează materiale umede sau uscate, paie, fân sau siloz, datorită sistemului de tocare foarte eficient și cu calitate similară cu cea de la remorcile autoîncărcătoare pentru siloz se realizează baloți uniformi și cu densitate mare, asigurând un furaj de calitate pentru animale.

Sistemul de tocare este inspirat de la remorcile autoîncărcătoare, unde Poettinger este lider mondial, este unic în lume la presele de balotat (brevet Poettinger). Pachetul de cuțite se scoate în afara presei, pe partea dreaptă, asigurând cel mai mare nivel de siguranță, dar și reducerea timpului intervenției. Avantajul enorm este că operatorul nu mai trebuie să intre în camera presei pentru intervenții și înlocuirea cuțitelor, acestea putând fi ascuțite sau înlocuite în exteriorul presei, în afara zonei periculoase, asigurând cel mai mare grad de siguranță a operatorului.

Forma specială a cuțitelor, cu două lame ascuțite, astfel încât se pot doar reversa în timpul zilei, fără a mai fi necesar un set de cuțite de rezervă, asigură întreținere simplă și o durată dublă de serviciu. Schimbarea cuțitelor este foarte ușoară: se coboară pick up-ul și, hidraulic, se rotește pachetul de cuțite în afară, unde se pot reversa sau înlocui cu ușurință cuțitele.

Podeaua sistemului de tocare este flexibilă. Dacă se întâmplă o blocare, secțiunea transversală a gâtului poate fi mărită temporar prin coborârea podelei. Aceasta permite deblocarea cu ușurință și fără efort.

Legarea balotului prin înfășurarea cu un număr prestabilit de straturi de plasă sau de folie pornește automat când balotul atinge dimensiunea reglată, iar ciclul de înfășurare este foarte scurt. Aceasta este o funcție care economisește timp. Pornirea înfășurării se poate comanda, la nevoie, și manual.

Anvelopele sunt alese pentru conservarea solului prin reducerea compactarii, care are efect direct asupra producției și profitului. Urmele adânci duc la costuri mai mari cu până la 20%, dar și la pierderea mai rapidă a apei din sol.

Întreținerea zilnică este foarte prietenoasă. Prin separarea părților mecanice de cele hidraulice și electrice a fost implementat un concept foarte ușor de accesat. Toate componentele transmisiei sunt localizate pe partea stângă, iar cele hidraulice, electrice și electronice pe dreapta. Sistemul automat de lubrifiere a lanțului ușurează întreținerea și garantează o fiabilitate mare a presei. La modelele Pro, în afara lubrifierii automate a lanțului, există un sistem de gresare progresivă a lagărelor valțurilor, folosind un distribuitor cu un singur niplu. Opțional poate fi montat un sistem automat de gresare.

Presele cu cameră fixă sunt prevăzute cu valțuri, iar cele cu cameră variabilă cu 3 curele fără sfârșit cu presiune controlată hidraulic. Valțurile, respectiv cele trei curele, asigură rotirea baloților în orice situație, chiar cu material tocat mărunt, umed sau uscat, atât la paie, fân sau siloz.

Presele cu cameră fixă, cu diametrul baloților de 1,3 m și cele cu cameră variabilă cu diametrul baloților de 0,8-1,55 m lucrează în bune condiții cu un tractor de 75-100 CP, cele cu diametrul baloților de la 0,9 la 1,85 m cu un tractor de 75-100 CP, iar cele cu sistem de înfoliere, cu tractor de 130 CP. Lățimea baloților este la toate modelele 1,2 m. Cele mai populare sunt presele cu cameră fixă Impress 125F (Master sau Pro), care fac baloți de 1,3 m diametru și lățime 1,2 m.

La presele combinate cu sistem de înfoliere se obține într-o singură trecere un furaj bun, curat și care se poate păstra în siguranță o perioadă mai lungă de timp. Poziția brațelor sistemului de înfoliere asigură coborârea centrului de greutate foarte aproape de sol, ideală pentru reducerea riscului de deteriorare a foliei și pentru încărcarea, fără probleme, chiar a baloților de mari dimensiuni. Sistemul de înfoliere lucrează la turații de lucru mari (36 rpm), realizând productivitate, eficiență și un furaj de calitate în orice condiții de operare. Sistemul de înfoliere este disponibil pentru baloți de la 1,1 la 1,5 m diametru.

Un senzor de poziție permite corecția înclinării mașinii pentru lucrul pe teren înclinat.

Toate presele sunt operate cu ajutorul unui computer dedicat Select control sau Power control ori prin ISOBUS. Avantajul este că se pot folosi tractoare diferite în funcție de disponibilități, operând presa de la terminalul tractorului. Presele sunt certificate AEF, pentru compatibilitate cu sistemul ISOBUS al mai multor mărci de tractoare. Presa poate fi operată în modul manual sau complet automat, când operatorul nu trebuie să urmărească decât pornirea și oprirea tractorului. Un bloc de valve hidraulice este montat pe aripa roților din stânga, asigurând controlul manual al funcțiilor presei în cazul unei defecțiuni.

Presiunea balotului se selectează din terminal, în trei zone de densitate, cu mărime reglabilă. Baloții realizați au muchiile extrem de drepte.

Presare, legare cu folie și înfoliere într-un singur pas

Recent, pentru a îmbunătăți și mai mult calitatea furajului balotat, Poettinger a lansat o nouă funcție pe presele sale Impress: un sistem multifuncțional de legare, care poate folosi plasa sau folie de plastic. Avantajele legării cu folie sunt calitatea superioară a silozului, protecție îmbunătățită datorită numărului mai mare de straturi și manipulare ușoară a balotului.

Furajul este bine protejat când este împins din echipamentul de înfoliat și când este transportat din câmp. Baloții de siloz beneficiază de asemenea de compresie suplimentară: diametrul poate fi redus cu 3 cm, corespunzând unei reduceri a cantității de oxigen cu aproximativ 70 litri, care reduce riscul mucegăirii printr-o reducere rapidă a valorii pH-ului.

Datorită noului sistem de legare, care poate fi folosit atât pentru înfășurarea baloților cu plasă sau cu folie, sistemul asigură o flexibilitate maximă în orice condiții de lucru. Este necesar mai puțin timp pentru a schimba sistemul de legare. Rola de plasă sau folia de plastic sunt frânate hidraulic printr-un sistem de tensionare.

Pentru a proteja folia și a ușura schimbarea între folie și plasă și invers a fost instalat un valț suplimentar în fața suportului valțului. Valțul este proiectat ca să susțină role cu material de înfășurare până la 1.420 mm lățime și cu diametrul de până la 310 mm.

O cameră video este standard pentru a asigura urmărirea și siguranța în funcționare. Aceasta permite operatorului să monitorizeze procesul de legare și înfoliere.

Pentru a asigura o depozitare igienică și de durată, baloții trebuie depozitați „în picioare“ (așezați pe suprafața circulară). Presiunea exercitată de conținutul balotului întinde folia, straturile de folie sunt presate împreună și balotul este sigilat chiar mai bine. Pentru aceasta, Poettinger a realizat un sistem de rotire / întoarcere a balotului.

Conceput special pentru orice tip de material furajer, opțional este prevăzut un covor pe care se eliberează balotul pe sol pentru a-l proteja când părăsește sistemul de infoliere. El este montat sub înfoliator și poate fi întins sau strâns la nevoie.

Legarea cu folie și înfolierea completă economisesc resurse. Folosind un singur fel de material pentru înfășurare și înfoliere se economisește timp la despachetarea balotului. Nu mai este necesar să se separe plasa de folie, ceea ce face mai ușoară reciclarea și este mai prietenoasă cu mediul.

Iată că presele IMPRESS au o mulțime de elemente constructive și funcționale noi și eficiente, care sunt apreciate de utilizatori și chiar impresionează.

Dr. ing. Florin NEACȘU

Călătorie în Israel: Haifa (III)

În numerele anterioare ale revistei scriam că primii pași în Israel au început din Eilath, orașul port situat pe malul Mării Roșii, perfect pentru cei care caută stațiuni balneoclimaterice pentru tratamente de refacere fizică bazate pe hidroterapie și fizioterapie. Voi continua cu impresii despre al doilea oraș vizitat în Israel: Haifa, un loc minunat unde arabii și evreii trăiesc în armonie.

haifa 2021

Unul dintre cele două mari porturi comerciale, alături de Ashdod, Haifa este al treilea oraș ca mărime și, de altfel, principala metropolă din nordul Israelului. În campusul universității din Haifa, una dintre cele mai recunoscute universități la nivel mondial, se găsesc laboratoarele IBM, iar în Centrul Industriilor științifice se află cel mai mare și mai vechi parc de afaceri al Israelului, situat la intrarea de sud a orașului Haifa. De asemenea, există mari companii și unități de cercetare și dezvoltare de hi-tech, cum ar fi: Intel, IBM, Google, Yahoo!, Elbit, Phillps, Microsoft, Motorola etc. Dar, pe lângă astfel de companii, în Haifa mai găsim și multe centre comerciale – mall-uri, de unde pot fi cumpărate produse realizate în Israel. Apropo, pentru cei interesați de shopping, în special de haine, încălțăminte, accesorii etc., aici vor găsi marfă de calitate.

Printre cele mai bune universități din lume

Haifa nu este doar o bază industrială și comercială, ci și un centru cultural impresionant, cu un număr mare de muzee, teatre și două universități: Universitatea Haifa, despre care am mai amintit înainte, și Technion, Institutul Israelian de Tehnologie. Printre cele mai vechi universități din țară, fiind înființată în 1924, Technion a devenit și una dintre cele mai importante universități de științe și tehnologie din lume. De altfel, mulți antreprenori high-tech din Israel sunt absolvenți ai universității Technion, doi dintre profesorii acesteia fiind premiați cu Premiul Nobel pentru Chimie în 2004. De altfel, alături de un sistem medical impecabil, Israelul se poate lăuda și cu investiții masive în tehnologie de ultimă oră și, implicit, în cercetare și inovare.

Ce putem vizita în Haifa?

stairs 2999277 1920

Centrul Carmel (Ha-Carmel), ce poartă numele celebrului Munte Carmel, este locul unde sunt amplasate cele mai multe hoteluri, case atrăgătoare și magazine exclusiviste. Aici se poate lua o pauză de cafea, cu bonus o priveliște încântătoare! De asemenea, pe lângă panoramele asupra orașului și a mării, Muntele Carmel oferă și restaurante unde putem lua masa, fie că vrem să încercăm kosher sau bucătărie internațională. Pe lângă restaurantele specializate în kosher, aici putem găsi și restaurante cu specific italian, chinezesc, japonez etc. Pe lângă clădirea Universității din Haifa, putem admira și Muzeul Mane-Katz, Muzeul Preistoric & Haifa Zoo, ori Muzeul Tikotin, pentru arta japoneză.

Peștera Sfântului Ilie

Poate părea ciudat ca într-un oraș în care trăiesc arabi și evrei, un teritoriu mixt sau teritoriu palestinian – în funcție de cine vorbește despre Haifa, să se găsească un astfel de loc. Așezământ monahal carmelit, de secol XIX, aflat pe versanții Muntelui Carmel, mânăstirea Stella Maris este un alt obiectiv ce poate fi vizitat de turiștii care ajung aici. Se spune că, în vremea ocupării regiunii de către cruciați, în secolul al XII-lea, grupuri religioase au început să populeze în peșterile din zonă, asemeni Profetului Ilie (Elijah). Vreme de un secol, aceștia au fost organizați într-un ordin carmelit, răspândindu-se în toată Europa. Prin 1631, Ordinul s-a reîntors în Israel, condus de Venerabilul Tata Prosper care avea o mânăstire mică, în apropierea farului, pe promontoriul Muntelui Carmel. Ordinul a trăit aici purtând numele de Discalced Carmelites, până prin 1761, când Daher el-Omar i-a obligat să dărâme mânăstirea și să plece. Pustnicii s-au mutat deasupra peșterii în care se spune că ar fi trăit Sfîntul Ilie, loc în care mânăstirea se află și acum.


  • Căzut pradă piraților de nenumărate ori, Haifa a fost și sub dominația Imperiului Otoman. În timpul dominației otomane, au reapărut și evreii, populația evreiască crescând permanent datorită valurilor de emigrație: Prima și a Doua Aliya din Europa de Est. După dominația otomană a urmat cea britanică, Haifa fiind cucerit în 1918, în perioada Primului Război Mondial. După investiții masive în portul Haifa, realizate de guvernul britanic, acesta a devenit baza principală a britanicilor în Orientul Apropiat. În acea perioadă, anii ’30, Haifa era mai mare decât Tel Aviv; între Haifa și zonele petrolifere din Irak a fost construită o conductă de petrol.
  • Cu o istorie îndelungată, despre Haifa menționându-se de prin secolul al III-lea î.e.n., a fost fondat prin 1761. Totuși, nu se cunosc începuturile acestui oraș și nici originea numelui, despre care se spune că se traduce prin „a acoperi“, „a ascunde“, referirea fiind făcută la Muntele Carmel ce acoperă orașul. Poate însemna și „țărm frumos“ sau Caiafa, așa cum îl numeau creștinii, după numele marelui preot de pe vremea lui Iisus. Teritoriu palestinian pentru palestinieni și mixt pentru israelieni..., orașul a cunoscut o dezvoltare în secolul al XIX-lea, când a devenit mai important datorită comunității luterane a Cavalerilor Templieri germani. De altfel, și acum, în zilele noastre, există zone care amintesc de templierii germani. De pildă, Casele Coloniei germane de la poalele Muntelui Carmel, restaurate, sunt obiective turistice.

(Va urma)

Simona-Nicole DAVID

  • Publicat în Turism
  • 0

Gânduri de peste Prut

Nu m-am gândit niciodată că suntem atât de asemănători și diferiți în același timp, zic despre noi, basarabenii, românii. Poate e total greșit să fac o distincție acum însă, deși suntem frați prin sânge și istorie, totuși granițe ne despart. Astfel, educația și cultura noastră, a moldovenilor de peste Prut, este puțin diferită față de românii de aici, deși tradițiile sunt aceleași.

Nu pot să afirm ferm că am ajuns pe partea cealaltă de Prut doar cu sentimentul de admirație pentru poporul român; lipsa oportunităților de studii calificate din R. Moldova m-a îndemnat să aleg acest drum sau așa mi-a fost destinul... Astfel, călătoria spre o altă lume pentru mine începe de pe băncile facultății.

De când am plecat de acasă, percepția mea că studenții români sunt aroganți m-a făcut să mă integrez mai greu printre colegii noi. Însă, am rămas plăcut surprinsă atunci când am fost salutată într-un mod călduros, făcându-mă să înțeleg într-un final că aveam o părere greșită.

Pentru început, cea mai grea etapă a fost să înțeleg limba română. Pare puțin ciudat deoarece vorbim aceeași limbă, însă faptul că R. Moldova a fost rusificată încă din perioada comunistă își lasă amprenta peste tineri și acum. Nu pot observa, încă, dacă m-am despărțit complet de cuvintele rusești din rutina mea zilnică „Privet“ (Bună!), „Paka“ (La revedere), „Șto delaeș“ (Ce faci?) dar sunt ferm convinsă că am învățat mult mai multe din complexitatea limbii române aflându-mă aici.

De asemenea, mi-a atras atenția faptul că există o legătură mult mai strânsă dintre profesor și elev/student. Tinerii au libertate de exprimare în comparație cu Republica Moldova; astfel, am putut simți că sunt ascultată de cei din jur, iar părerea mea chiar contează. Spun asta cu regret pentru cei de acasă, formați să le fie „frică“ să spună ceea ce gândesc. Dar mă întreb și acum, frică de cine? Și de ce? Probabil educația stanilistă ne va urmări pentru mult timp.

Nu știu dacă m-am obișnuit complet cu ritmul de București... Aglomerația de aici mă face să alerg în urma timpului, nu îmi ajunge niciodată sau nu îl gestionez eu corect. Îmi place România; pe lângă arhitectura frumoasă, locurile frumoase de aici, oamenii sunt la fel de primitori ca și cei de la mine. Dar, în fiecare seară, gândul îmi este acasă... Pentru că nicăieri nu-i ca acasă.

Liliana Postică,
moldoveancă din Republica Moldova

  • Publicat în Social
  • 0

Tehnici ecologice utilizate pentru îmbunătățirea fertilității solului

Agricultura este un domeniu aflat permanent sub stres, dar acest lucru se resimte mai ales acum, când criza climatică se înrăutățește în multe regiuni ale planetei. Peste câteva decenii, evenimentele meteorologice și condițiile climatice imprevizibile și neregulate vor deveni probabil și mai frecvente. Incertitudinile privind sistemul energetic și piața mărfurilor vor contribui la amplificarea acestor probleme. De aceea este nevoie să construim un sistem agricol mai rezistent, iar agricultura ecologică este parte a răspunsului.

Beneficiile agriculturii ecologice

Agricultura ecologică îmbunătățește gestionarea solului și a apei, are un impact negativ minim asupra mediului și nu contaminează solul și apa. Aceasta implică costuri mai mici de producție pentru fermieri, precum și creșterea randamentelor (adesea comparabil sau chiar mai mult decât în cazul folosirii intensive a substanțelor chimice) și ca atare și profituri crescute. În agricultura ecologică se folosesc, în special, semințe cu toleranță mai mare față de clima extremă, dăunători și boli și astfel rezistența comunităților vulnerabile în fața fenomenelor meteorologice este mai mare. Practicile precum rotația culturilor, intercultura și policultura (multiple culturi) cresc nivelul de disponibilitate a alimentelor pe tot parcursul anului și ajută la diversificarea producției de alimente. În plus, sănătatea fermierilor și a societății poate fi îmbunătățită prin agricultura ecologică, deoarece aceasta promovează adesea o dietă mai diversificată prin producerea multor produse alimentare diferite, prin utilizarea a mai puține pesticide și prin îmbunătățirea disponibilității apei curate. În plus tehnicile utilizate în agricultura ecologică ajută la îmbunătățirea fertilității solului.

Degradarea solului

Aceasta este o modificare a stării de sănătate a solului care are ca rezultat o capacitate redusă a ecosistemului. Cauzele degradării solului sunt, în principal, epuizarea nutrienților și a materiei organice din sol și eroziunea. O altă cauză primordială o reprezintă practicile de supra-pășunat și cultivarea neadaptate la condițiile locale. Există însă și alte forme de degradare, mai rar întâlnite, cum este cea chimică prin poluarea solului și fizică determinată de compactarea pământului și absența apei. Toți acești factori conduc într-un final la scăderea fertilității solului. Există aproximativ șaptesprezece elemente care s-au dovedit a fi esențiale pentru creșterea plantelor. Tipurile și cantitățile de nutrienți trebuie să fie corect echilibrate și aplicate, astfel încât culturile să fie viguroase și sănătoase. Culturile diferite necesită diferite tipuri și cantități de nutrienți. Macro-elementele sunt necesare în cantități mari, în timp ce microelementele sunt necesare în cantități mici. Elementele trebuie să fie prezente în forme utilizabile de către plante și în concentrații optime pentru creșterea plantelor. Spre exemplu, atunci când unii nutrienți sunt prezenți în cantități excesive, cum este cazul manganului, aluminiului și sulfului, sunt toxici pentru plantă, de exemplu. Macroelementele necesare solului sunt: carbon (C), hidrogen (H2), oxigen (O) – derivate din aer și apă – azot (N), fosfor (P), potasiu (K), calciu (Ca) – derivate din sol, iar unele din aer – magneziu (Mg), sulf (S) – derivate din sol – fier (Fe), molibden (Mo), cupru (Cu), zinc (Zn), mangan (Mn), cobalt (Co), bor (Bo), clor (Cl) – derivate din sol.

Tehnicile ecologice care restabilesc echilibrul solului și îi îmbunătățesc calitatea sunt prezentate în rândurile următoare.

Compostarea este procesul de descompunere a materiilor organice de origine vegetală și animală în urma căruia rezultă humusul. Condițiile necesare pentru obținerea compostului sunt prezența microorganismelor din sol și a materiilor organice precum gunoiul de grajd, resturile de recoltă, gunoiul municipal, deșeurile din bucătărie, lemnul rezultat în urma tăierilor de gard viu și a buruienilor. Factorii care favorizează reușita acestui proces sunt umiditatea care grăbește descompunerea materiilor, controlul temperaturii pentru optimizarea activității microorganismelor și aerarea pentru a furniza oxigen adecvat procesului de descompunere. Compostul poate fi utilizat în toate solurile cu fertilitate redusă. Este deosebit de bun în zonele cu precipitații reduse, unde îngrășămintele nu pot fi utilizate eficient din cauza lipsei de umiditate. Este, de asemenea, util în solurile nisipoase care au o capacitate redusă de reținere a apei. Compostul îmbunătățește structura și drenajul tuturor solurilor.

Mulcirea este acoperirea solului cu reziduuri de recoltă, iarbă uscată și frunze. Odată putred și descompus, mulciul formează humus și se adaugă la materia organică din sol. Mulcirea este importantă pentru prevenirea eroziunii solului pentru că astfel se adaugă materie organică în sol, contribuie la reglarea temperaturii solului, crește nivelul microorganismelor din sol și activitatea biologică, suprimă creșterea buruienilor, ajută la creșterea retenției de apă și scăderea evaporării ei din sol.

Mulciul poate fi folosit înainte și după plantare, precum și în jurul plantelor tinere recoltate. Este util, în special, în cazul culturilor de legume cu valoare ridicată și pentru cultivarea în zone uscate, în timpul secerișului de recoltare și în locurile în care solul este ușor erodat de ploi abundente. Acolo unde eroziunea solului este o problemă, mulciul care se descompune încet (conținut scăzut de azot, raport C/N ridicat) va oferi o protecție pe termen lung în comparație cu alte materii care se descompun rapid.

Mulciul menține solul umed mai mult timp, controlează eroziunea prin amortizarea impactului picăturilor de ploaie și prin încetinirea scurgerii, suprimă buruienile și determină o creștere sănătoasă a culturilor. Dezavantajele sunt că mulcirea necesită multă muncă și că odată cu mulciul se pot introduce noi dăunători și boli într-un câmp.

Gunoiul de grajd verde reprezintă practic plantele care sunt cultivate în mod deliberat cu scopul încorporării în sol pentru a îmbunătăți fertilitatea acestuia și conținutul de materie organică. În acest sens, sunt folosite în general leguminoasele. Acestea mai au un rol important pentru că prin acoperirea solului îl protejează de radiații și de eroziune. Beneficiile utilizării lor includ:

  • azotul furnizat;
  • îmbunătățirea înclinării solului și a infiltrării apei;
  • reducerea bolilor și a nematodelor;
  • controlul buruienilor;
  • captarea nitraților și prevenirea levigării;
  • controlul eroziunii;
  • sursă de hrană pentru animale.

O cultură ideală pentru a fi folosită drept gunoi de grajd verde este una care îndeplinește majoritatea criteriilor următoare: crește rapid (acumulează multă biomasă într-o perioadă scurtă de timp), fixează azotul din aer, este înrădăcinată profund și astfel îmbunătățește structura solului, acoperă rapid solul, controlând astfel eroziunea și suprimând buruienile.

Îngrășămintele organice sunt derivate din părți vegetale și animale /excremente sau reziduuri care se aplică pentru fertilizarea solului. Acestea includ gunoi de grajd, reziduuri de buruieni, masă lemnoasă rezultată în urma tăierilor, compost, gunoi de grajd și gunoi verde și reziduuri de cultură, printre altele. De asemenea, animalele care pășunează joacă un rol important în fluxul de nutrienți către terenurile cultivate. Plantele conțin substanțe care își definesc calitatea ca îngrășământ organic: azot, fenoli și lignină.

Intercultura implică cultivarea a două sau mai multe culturi în același câmp în același timp, cu condiția ca cel puțin una dintre culturile să asigure o acoperire rapidă a solului. Intercultivarea permite, de asemenea, utilizarea intensivă a suprafețelor de teren mici.

Rotația culturilor presupune cultivarea diferitelor culturi într-un ciclu prestabilit pe aceeași suprafață de teren. Aceste culturi au nevoie de minerale diferite, au adâncimi diferite ale rădăcinilor și atrag boli și dăunători diferiți. Rotirea culturilor previne acumularea dăunătorilor și asigură un echilibru al nutrienților în funcție de cerințele nutritive și de înrădăcinare ale diferitelor plante.


  • În Africa subsahariană, se așteaptă ca schimbările climatice să afecteze securitatea alimentară pentru că în această regiune, agricultura este dependentă de precipitații. Estimările arată că până în 2050, recolta va scădea cu 14% în cazul orezului, cu 22% în cazul grâului și cu 5% la porumb și ca urmare oamenii săraci care depind de agricultură pentru existența lor vor deveni și mai vulnerabili.
  • Fermele ecologice care țin cont de biodiversitate mai degrabă decât de consumul intensiv de substanțe chimice sunt cele mai rezistente într-un climat mai uscat și cu fenomene meteorologice din ce în ce mai imprevizibile.

(D.Z.)

Suprafața forestieră mondială este în scădere, dar nivelul defrișărilor a încetinit

Civilizația modernă este prinsă într-un paradox. Pe de o parte este nevoită să creeze o infrastructură care să asigure confortul pe care și-l dorește, fapt ce determină o serie de acțiuni dăunătoare mediului înconjurător, iar pe de altă parte conștientizează, cel puțin aparent, nevoia extraordinară de a proteja natura, de a conserva pădurile care ne asigură oxigenul. Departe de a fi existat un echilibru între cele două talere ale balanței, pare totuși că pădurile mai au o șansă. Spunem asta raportându-ne  la cea mai recentă evaluare a Organizației pentru Alimentație și Agricultură, realizată în parteneriat cu 236 de țări, evaluare ce arată dinamica suprafețelor forestiere în intervalul 1990-2020.

Rata pierderii pădurilor a scăzut în intervalul 2000-2020

La nivel global, pădurile acoperă aproape o treime din Terra. Potrivit datelor FAO, există în momentul de față o suprafață totală de pădure de 4,06 miliarde de hectare care acoperă practic 31% din suprafața totală a pământului. Această suprafață este echivalentă cu 0,52 ha/ persoană, deși pădurile nu sunt distribuite în mod egal între popoarele lumii sau geografic. Regiunea tropicală deține cea mai mare proporție de păduri a lumii (45%) și este urmată de regiunile boreale, temperate și subtropicale. Mai mult de jumătate (54%) din pădurile lumii se află în doar cinci țări – Federația Rusă, Brazilia, Canada, Statele Unite ale Americii și China.

În cea mai recentă evaluare FAO, se arată că suprafața forestieră mondială este în scădere, dar că rata pierderilor pădurilor a încetinit, totuși. Lumea a pierdut 178 de milioane de ha de pădure din 1990, suprafață echivalentă cu dimensiunea Libiei, dar, paradoxal, rata pierderii pădurilor a scăzut substanțial în perioada 1990-2020 datorită reducerii defrișărilor în unele țări. Rata pierderii nete a pădurilor a scăzut de la 7,8 milioane ha pe an, în intervalul 1990-2000, la 5,2 milioane ha pe an, în intervalul 2000-2010, și la 4,7 milioane ha pe an în intervalul 2010-2020. În plus, suprafața forestieră s-a mărit prin împădurire și expansiunea naturală a pădurilor.

Africa a avut cea mai mare rată anuală de pierdere netă a pădurilor în intervalul 2010-2020 de 3,9 milioane ha și a fost urmată de America de Sud cu 2,6 milioane ha. Rata pierderii nete a pădurilor a crescut în Africa în fiecare dintre cele trei decenii din 1990. Cu toate acestea, a scăzut substanțial în America de Sud, până la aproximativ jumătate din rata intervalului 2010-2020, comparativ cu 2000-2010. Asia a înregistrat cel mai mic nivel de pierdere a suprafeței forestiere în 2010-2020 și a fost urmată de Oceania și Europa. 

Peste 90% din păduri s-au regenerat natural

În perioada 2015-2020, rata anuală a defrișărilor a fost estimată la 10 milioane ha, în scădere față de 12 milioane ha în 2010-2015. O altă veste bună este că peste 90% din pădurile lumii s-au regenerat în mod natural. Specialiștii spun că 93% – cca. 3,75 miliarde ha – din suprafața pădurilor din întreaga lume este compusă din păduri cu regenerare naturală și 7% – 290 milioane ha – sunt plantate. Suprafața pădurilor cu regenerare naturală a scăzut din 1990, dar a crescut suprafața pădurilor plantate cu 123 de milioane de ha. Plantațiile acoperă aproximativ 131 de milioane de ha, ceea ce reprezintă 3% din suprafața forestieră globală. Plantațiile de pădure sunt compuse din una sau două specii, de vârstă uniformă, plantate cu spațiu regulat și sunt înființate, în principal, în scopuri productive. Cea mai mare pondere a plantațiilor de pădure este în America de Sud, unde aproximativ 2% din suprafața totală a pădurilor este ocupată de plantații de pădure. La celălalt pol se află Europa, care înregistrează cea mai mică pondere a plantațiilor de pădure. Practic, suprafața forestieră plantată reprezintă doar 0,4% din suprafața totală a pădurii. La nivel global, 44% dintre plantațiile de pădure sunt compuse în principal din specii introduse, dar există abordări diferite între regiuni. De exemplu, plantațiile din America de Nord și Centrală cuprind în mare parte specii native, iar cele din America de Sud constau aproape în totalitate în specii introduse.


  • Se estimează că aproximativ 726 milioane ha de pădure se află în ariile protejate din întreaga lume. Dintre cele șase mari regiuni mondiale, America de Sud are cea mai mare pondere de păduri aflate în ariile protejate, de 31%. Suprafața de pădure din ariile protejate la nivel global a crescut cu 191 milioane ha din 1990, dar rata creșterii anuale a încetinit în 2010-2020.
  • Lumea are încă cel puțin 1,11 miliarde ha de pădure virgină, adică păduri compuse din specii native în care nu există semne ale activităților umane și în care procesele ecologice nu au fost perturbate semnificativ. Combinate, trei țări – Brazilia, Canada și Federația Rusă – găzduiesc mai mult de jumătate – aprox. 61% – din pădurile virgine ale lumii. Suprafața pădurilor virgine a scăzut cu 81 de milioane de ha din 1990, dar rata pierderilor a fost mai mult decât înjumătățită în 2010-2020, comparativ cu deceniul precedent.
  • Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite monitorizează din 1946 resursele forestiere mondiale prin evaluări periodice efectuate în cooperare cu țările sale membre.

(Va urma)

(D.Z.)

Planuri mari în regiunea Sud-Muntenia pentru următorii 7 ani

Planul de Dezvoltare Regională 2021-2027 pentru regiunea Sud-Muntenia, aflat încă în dezbatere publică, vorbește despre un necesar de 8.157.495.605 euro pentru următorii șapte ani. Suma se referă nu doar la sursele europene, ci la toate formele de finanțare, fie ele buget de stat, buget local, județene, fonduri comunitare sau private. Sunt vizate proiecte considerate prioritate în cele 7 județe: Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman.

Necesarul de finanțare a fost estimat în baza portofoliului regional de proiecte, realizat împreună cu toți actorii locali și regionali implicați în procesul de planificare (consilii județene, primării, firme, culte, învățământ, sănătate etc.). Pe cei 7 piloni de dezvoltare, sumele aproximative ar fi:

  • Dezvoltarea durabilă a infrastructurii locale și regionale – 4.543.183.397 euro;
  • Dezvoltarea urbană durabilă – 972.437.856,1 euro;
  • Creșterea competitivității prin specializare inteligentă și digitalizare – 531.705.375,6 euro;
  • Protecția mediului prin creșterea eficienței energetice și tranziția către o economie circulară – 1.177.168.741 euro;
  • Susținerea educației și ocupării forței de muncă – 285.694.760 euro;
  • Susținerea sănătății și incluziunii sociale – 384.158.654 euro;
  • Dezvoltarea rurală și agricultură – 263.146.821,9 euro.

2014-2019: 746 contracte de finanțare semnate, 267 finalizate

Să vedem însă ce-și propun autoritățile de la Agenția de Dezvoltare Regională Sud-Muntenia să realizeze până în 2027, asta dacă actorii implicați se vor și ține de promisiune sau plan având totuși în vedere că exercițiul financiar anterior (2014-2020) le-a dat mult de furcă. Ca să fim mai clari de-atât: exceptând unele măsuri, realizările sunt slabe, multe UAT-uri fiind în mare risc să piardă finanțările europene. Și, ca să fie și mai limpede, redăm din conținutul PDR: „în cele șapte județe ale regiunii au fost semnate 746 contracte de finanțare prin cele șase programe (POIM, POR, POCU, POC, POCA, POAT), dintre care doar 267 au fost finalizate.“ Vom prezenta în continuare numai prioritățile și măsurile care interesează publicul nostru cititor, în oglindă cu ceea ce s-a realizat în exercițiul financiar anterior, cu precizarea că nu s-a stabilit încă suma pentru fiecare măsură în parte.

Prioritatea 1. DEZVOLTAREA DURABILĂ A INFRASTRUCTURII LOCALE ȘI REGIONALE (6 măsuri, 4.543.183.397 euro)

Măsura 1.1. „Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport“ urmărește construirea, dezvoltarea, modernizarea și reabilitarea infrastructurii ecologice, rutiere, feroviare, fluviale și pe cablu cu scopul de a îmbunătății mobilitatea locuitorilor și mărfurilor.

Rezultate 2014-2019 (sursă: Impactul investițiilor făcute în regiunea Sud-Muntenia în perioada 2014-2019): din ținta de 1.980 km de drumuri ce trebuiau modernizate s-au realizat 603 km (30,45%); în cazul drumurilor TEN-T, din 577 km s-au realizat 31 Km (5,37%); străzi orășenești, 227 km din 804 km țintiți (28,23%). Pentru corectitudine: situația s-a schimbat în mod sigur până astăzi, dar e limpede că sunt mari întârzieri. De altfel, mai multe primării au primit notificări de la ADR privind riscul pierderii banilor europeni).

Prioritatea 4. PROTECȚIA MEDIULUI PRIN CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE ȘI TRANZIȚIA CĂTRE O ECONOMIE CIRCULARĂ (6 măsuri, 1.177.168.741 euro)

Măsura 4.1. Amenajarea, extinderea și modernizarea infrastructurii de mediu: rețele de apă și de canalizare noi, sisteme de alimentare cu apă și canalizare extinse.

Rezultate 2014-2019: 189 km de conductă apă nouă finalizate, din 200 km planificați (94,5%), 306,8 km de extindere alimentare cu apă, din 1.370 km propuși (29,33%), 567 km de conductă nouă de canalizare instalată, față de 200 km planificați (283%) și 41 km de conductă de canalizare extinsă, din 2.215 km propuși (1,85%).

Măsura 4.4. Eficientizarea consumului de energie: reabilitarea termică a locuințelor și clădirilor publice, cu precădere în comunitățile afectate de sărăcie energetică.

Rezultate 2014-2019: 2.016 locuințe reabilitate energetic, din 3.500 propuse (57,6%) și 38 de clădiri publice, din ținta de 123 (30,89%).

Prioritatea 5. SUSȚINEREA EDUCAȚIEI ȘI OCUPĂRII FORȚEI DE MUNCĂ (5 măsuri, 285.694.760 euro)

Măsura 5.1 Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii educaționale și de cercetare fundamentală presupune, cum spune și numele, realizarea, reabilitarea, extinderea și modernizarea infrastructurii educaționale și de cercetare, precum și dotarea cu echipamente și materiale didactice de ultimă generație.

Rezultate 2014-2019: 29 de unități de învățământ construite, față de 7 propuse (414,28%) și 27 de unități școlare modernizate, din 200 propuse (13,5%).

Prioritatea 6. SUSȚINEREA SĂNĂTĂȚII ȘI INCLUZIUNII SOCIALE (3 măsuri, 384.158.654 euro)

Măsura 6.1. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii serviciilor de sănătate și incluziune socială: reabilitare și dotare spitale, extindere unități de primiri urgențe și ambulatorii integrate, dotarea cu ambulanțe, servicii și asistență și incluziune socială

Rezultate 2014-2019: 5 spitale reabilitate, din 5 propuse (100%), 4 ambulatorii modernizate, din 13 planificate (30,76%), 10 noi centre sociale construite, față de o țintă de 2 unități (500%), 1 centru social reabilitat, din 10 planificate (10%).

Prioritatea 7. DEZVOLTAREA RURALĂ ȘI AGRICULTURA (5 măsuri, 263.146.821,9 euro)

Măsura 7.1. Regenerarea comunităților rurale: programe integrate de dezvoltare ce vor combina măsuri de dezvoltare a infrastructurii, revigorarea activității economice, de soluționare a problemelor sociale și de mediu.

Măsura 7.2. Conservarea și îmbunătățirea mediului înconjurător a comunităților rurale și protejarea moștenirii culturale (patrimoniul material și imaterial): renovarea clădirilor, monumentelor culturale și istorice, modernizarea zonelor rurale unde există potențial cultural, istoric și recreativ.

Rezultate 2014-2019, pentru 7.1 și 7.2: 25 de proiecte realizate, față de o țintă de 20 (125%).

Măsura 7.3. Diversificarea economiei rurale și creșterea competitivității acesteia: investiții pentru producția, distribuția și promovarea produselor bazate pe valorificarea superioară a resurselor locale, crearea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii în sectorul non-agricol, sprijin pentru activități turistice durabile și pentru dezvoltarea echilibrată a activităților economice din toate ramurile agriculturii.

Rezultate 2014-2019: 278 de întreprinderi care au primit granturi, față de 267 propuse (104,11%).

Măsura 7.4. Dezvoltarea, reabilitarea și modernizarea infrastructurii de sprijin a agriculturii: infrastructură rutieră agricolă și forestieră, infrastructură de irigații și îmbunătățiri funciare, depozite produse agricole etc..

Rezultate 2014-2019: 50 de proiecte realizate, față de 37 planificate (135,13%).

Notă: Nu am cuprins în acest articol Prioritatea 2. Dezvoltare urbană durabilă (4 măsuri, 972.437.856,1 euro) și Prioritatea 3. Creșterea competitivității prin specializare inteligentă și digitalizare (5 măsuri, 531.705.375,6  euro).

Maria BOGDAN

Produse organice 100% de la Viorica Cosmetics

În rutina zilnică, o femeie nu trebuie să neglijeze îngrijirea pielii. Pentru a avea o piele cât mai sănătoasă și luminoasă, specialiștii în dermatologie recomandă atât tratamentele naturiste cât și cosmetice. Printre producătorii de produse de îngrijire de succes se numără Viorica Cosmetic, cel mai mare producător de cosmetice și parfumerie din Republica Moldova.

Ingredientele produselor cosmetice

Secretul succesului Viorica Cosmetics sunt uleiurile esențiale, echipa Viorica Cosmetics declarând: „Avem propria fermă ecologică în care creștem varietăți deosebite de plante pure în conformitate cu un sistem special în care nu se folosesc chimicale. În anul 2020, ecoplantația VIOPARK a primit confirmarea oficială că procesul și condițiile de cultivare a culturilor corespund prevederilor Regulamentului de producție organică. Peste 35 de varietăți de ierburi, arbuști și pomi fructiferi cultivați pe teritoriul VIOPARK au primit certificatul organic.“

Piața de desfacere

La ora actuală, Viorica Cosmetics este unul dintre principalii exportatori de produse cosmetice din Republica Moldova, având piețe de desfacere în mai multe țări din Europa:  România, Germania, Elveția, Grecia, Italia ș.a., CSI – Ucraina, Uzbekistan, Rusia și SUA, Senegal. De asemenea, cosmeticile Viorica au un succes semnificativ pe piața din România, produsele fiind distribuite în toate supermarket-urile din țară, iar din anul 2019 are magazinele proprii la Iași și București.

Produsele cosmetice

Gamele produselor Viorica Cosmetics sunt adresate atât femeilor cât și bărbaților. Prin urmare, se oferă o varietate de categorii de produse pentru ten, corp, păr, parfumerie, de exemplu: cremă de corp, loțiune tonică, lapte de corp, îngrijire mâini și altele. Produsele sunt 100% de origine vegetală și ingrediente sintetice 100% sigure. Daniela Gligor, Social Media Marketing Manager Viorica Cosmetics, ne-a declarat: „Ne deosebim pe piața concurențială prin faptul că utilizăm uleiuri naturale și extracte vegetale ecologice, vitamine vegetale sau identic vegetale, precum și ingrediente vegetale elaborate prin aplicarea tehnologiilor avansate. Am renunțat în mod benevol la peste 1.900 de ingrediente dăunătoare interzise în Uniunea Europeană în producerea de cosmetice. Dintotdeauna am susținut frumusețea naturală în rândul femeilor și continuăm să o facem și astăzi. Misiunea noastră este de a demonstra că un produs de îngrijire a pielii, care este nu doar natural, dar și de o eficiență maximă, este absolut posibil și accesibil.“

Totodată, echipa Viorica Cosmetics susține că produsele de îngrijire sunt accesibile tuturor, acestea având un raport avantajos calitate/preț. Astfel, prețul produselor variază de la 10 lei până la aproximativ 200 de lei.

Planuri strategice

Deoarece compania Viorica a înregistrat în anul 2018 – 2019 o creștere de 30% în rândul consumatorilor și și-a propus un nou concept de promovare și inovare pentru clienții fideli. Pentru anul 2020 a fost lansat rebrandingul ce ține de imagine, dar și de gamele de produse prin îmbunătățirea formulelor cosmetice. Daniela Glicor a precizat: „Obiectivul plantației ecologice este cultivarea plantelor eco-pure în conformitate cu principiile permaculturii. În primăvara anului 2020, cea mai mare companie producătoare de cosmetice și parfumerie, Viorica Cosmetic, a fost marcată de un proces complex de rebranding în materie de imagine. Astăzi, Viorica este o companie modernă, care produce cosmetice curate și inofensive bazate pe materii prime de origine vegetală, renunțând complet la utilizarea componentelor potențial dăunătoare.“

Muzeul Frumuseții

De asemenea, Viorica Cosmetics deține o atracție turistică, Muzeul Frumuseții. Acesta este localizat în R. Moldova, Chișinău, și oferă oportunitatea consumatorilor să-și testeze abilitățile în fabricarea cosmeticelor făcute manual la muzeu dar și subtilitățile artei de a distinge diferite parfumuri și arome. Și, nu în cele din urmă, Muzeul Frumuseții oferă o expoziție cu mostre de produse lansate în diferite perioade de activitate a fabricii Viorica. Acestea sunt veritabile file de istorie și expun portrete ale personalităților care au avut un impact semnificativ asupra dezvoltării industriei de parfumerie și cosmetică din Moldova, echipamente și dispozitive de epocă, ce au fost utilizate în procesul de producție încă de la înființarea companiei în 1989.


Ingrediente periculoase

Fiecare dintre noi trebuie să țină cont că utilizarea produselor cosmetice într-o cantitate mare și o rutină incorectă pot provoca iritații a pielii. De aceea, ingredientele produselor trebuie să conțină cât mai multe esențe naturale. Iar, conform specialiștilor, ingredientele sintetice pe care trebuie să le evităm sunt coloranți sintetici ce pot avea efecte cancerigene. De asemenea, printre ingredientele dăunătoare se numără parabenii și triclosanul, triclocarbanul ce pot avea un impact negativ asupra funcției tirodiene și pot dezvolta bacterii rezistene la antibiotice.


Liliana POSTICA

  • Publicat în Social
  • 0
Abonează-te la acest feed RSS