Romania

Ursul brun, discordie între autorități și activiștii de mediu

Ursul brun, discordie între autorități și activiștii de mediu
Distribuie:  

Se discută deja de câțiva ani despre ursul brun din România și despre faptul că populațiile din această specie s-ar fi înmulțit atât de mult încât sunt nevoite să părăsească habitatul natural pentru a găsi resurse de hrană în altă parte. În contextul acesta, întâlnirile dintre oameni și urs au devenit tot mai frecvente și mai periculoase și de multe ori s-au soldat cu rănirea gravă sau moartea oamenilor. Aceasta este varianta pe care Ministerul Mediului își susține decizia de a da liber la vânătoarea a 426 de urși. Pe de altă parte, activiștii de mediu susțin că această mișcare a ministerului implicat în problemă sugerează mai degrabă o înțelegere tacită cu asociațiile de vânătoare care vor să încaseze niște bani pe această cale. Redăm în continuare punctele de vedere ale ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, Tancsoz Barna, și ale reprezentanților GreenPeace România. Cine are dreptate?

Tanczos Barna: „Am spus și repet, viața umană este mai presus de orice!“

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Tanczos Barna, a făcut recent precizări cu privire la strategia pe care ministerul pe care îl conduce intenționează să o aplice pentru gestionarea problemei ursului brun în România.

„Avem cele mai sănătoase și valoroase păduri din Europa și cea mai numeroasă populație de urs brun din UE. Sunt comori naturale inestimabile, dar, în același timp, înseamnă și o responsabilitate uriașă, care necesită o gestionare complexă. Am avut ocazia să prezentăm delegației Comisiei pentru Petiții din cadrul Parlamentului European progresele făcute privind managementul pădurilor și combaterea tăierilor ilegale, dar și pachetul de măsuri privind gestionarea conflictelor om-urs și conservarea speciei. În privința urșilor, în doi ani și jumătate de când UDMR și-a asumat un management activ al speciei, de la zero acțiuni ale autorităților centrale am ajuns la un pachet de măsuri complex. Am spus și repet: viața umană este mai presus de orice! De aceea, implementăm planul de acțiune pentru specia urs brun, bazat pe o abordare științifică, rațională și responsabilă, protejând viața umană. Am reglementat intervenția imediată în situații de urgență, finanțăm garduri electrice, estimăm populația de urs brun prin probe genetice, iar următorul pas este aprobarea cotelor de prevenție, bazate pe un studiu științific și împărțite printr-un mecanism matematic. Ascultăm argumentele activiștilor de mediu, dar nu ne lăsăm intimidați de acuzații nefondate. Gestionăm pădurile României pe baza principiilor de transparență sporită și responsabilitatea tuturor actorilor implicați. Avem un sistem de trasabilitate a lemnului unic în Europa, SUMAL 2, care ar putea fi un model de urmat pentru celelalte state membre. În prezent, oricine poate urmări drumul lemnului în România și oferim organelor de specialitate un instrument împotriva tăierilor ilegale. Continuăm să dezvoltăm sistemul informatic, prin imagini stelitare și camere video. Am înăsprit legile, lucrăm la un Noul Cod Silvic, refacem pădurile degradate și împădurim noi suprafețe de păduri în cea mai amplă campanie de împădurire din România. Sunt convins că deputații europeni, care vor vizita județele Covasna și Suceava, vor înțelege mai bine problemele la fața locului, își vor forma o imagine mai clară, iar toate acestea ne pot aduce mai aproape de soluții pe termen lung.“

„Nu gestionați urșii cu pușca!“

Într-un comunicat de presă, activiștii Greenpeace solicită parlamentarilor europeni să acționeze pentru protejarea biodiversității, nu în beneficiul industriei vânătorii.

„Greenpeace cere autorităților să efectueze o analiză cuprinzătoare a situației și să implementeze soluții pe termen lung care să prioritizeze conservarea, în loc să satisfacă cererile vânătorilor, care pretind «cote preventive» de împușcare a urșilor de trei ori mai mari și derogări de la Directiva Europeană pentru Habitate.

Membrii Comisiei pentru Petiții a Parlamentului European vin în România pentru a evalua cota triplă de ucidere a urșilor propusă de Ministerul Mediului din România, autoritățile locale și asociațiile de vânători.

În conformitate cu Directiva Europeană privind Habitatele și alte patru Convenții Internaționale, urșii sunt incluși în Anexa II ca specie strict protejată. Asta înseamnă că statele membre trebuie să ia măsurile necesare pentru a menține sau restabili populațiile de urși în arealul lor natural.

În loc să protejeze urșii, eforturile de lobby ale industriei vânătorii încearcă să impună «cote preventive» pentru a reintroduce practicile comerciale ale vânătorii la trofeu și ale turismului de tip safari, înlocuind gestionarea durabilă a interacțiunilor dintre om și urs cu o strategie crudă și ineficientă: uciderea aleatorie a urșilor.

Ministerul Mediului din România încă nu a realizat un recensământ oficial al populației de urși din țară și nu face mare lucru pentru a preveni tăierile ilegale și nesustenabile de păduri care distrug habitatele vieții sălbatice. Urșii sunt astfel împinși mai aproape de comunitățile umane, unde găsesc adesea hrană ușor accesibilă la puncte de hrănire amplasate în scopuri turistice și, în multe alte cazuri, din pricina gestionării deficitare a deșeurilor. În loc să implementeze «cote preventive» ca o măsură ineficientă, barbară și dăunătoare, autoritățile ar trebui să se concentreze pe soluții dovedite, cum ar fi gardurile electrice și o mai bună gestionare a deșeurilor și, mult mai important, să abordeze cauzele principală: defrișările, distrugerea habitatelor, supraexploatarea pădurilor.“

Laura ZMARANDA

autoritati, ursi, Ministerul Medului, ursul carpatin, activisti de mediu

Alte articole: