Femeile din agricultură, între responsabilitate și respect

Despre agricultură se spune că este un domeniu masculin, iar statisticile din întreaga lume arată faptul că încă există discriminări de gen. Femeile care activează în agricultură se confruntă cu o discriminare semnificativă în ceea ce privește proprietatea asupra terenurilor, egalitatea de remunerare, participarea în luarea deciziilor și accesul la resurse și credite ori accesul la piață. În România, aceste diferențe sunt în scădere, însă cea mai mare problemă rămâne egalitatea de șanse în a primi finanțare în cazul unei achiziții mari pentru propria afacere.

8 miliarde și nevoi tot mai mari

Recent, Organizația Mondială a Națiunilor Unite (ONU) a anunțat faptul că populația lumii a depășit marți 8 miliarde de locuitori, iar acest lucru este văzut  ca „o etapă importantă în dezvoltarea umană“. Se presupune că, în anul 2050, pe Pământ vor trăi cca 9 miliarde de oameni, deci crește populația, crește și nevoia de hrană. În acest context, atingerea egalității de gen nu este doar lucrul corect de făcut, ci este un ingredient esențial în lupta împotriva sărăciei extreme, a foametei și a malnutriției, fenomene încă prezente în multe zone ale lumii.

Creșterea producției agricole nu depinde doar de efortul companiilor de a veni cu soluțiile optime în ceea ce privește inputurile, ci și de oferirea egală de șanse între bărbați și femei în agricultură. Dacă acest lucru s-ar întâmpla, statisticile arată că producțiile agricole în zonele sărace ar putea crește până la 4%, iar numărul persoanelor malnutrite ar putea fi redus cu până la 17%.

Femeile din mediul rural reprezintă un sfert din populația lumii și joacă un rol esențial în producția globală de alimente. Organizația Internațională a Muncii estimează că femeile reprezintă 41% din forța de muncă agricolă a lumii, iar proporțiile sunt chiar mai mari în țările în curs de dezvoltare. Potrivit FAO, dacă femeile fermier ar avea același acces la resurse ca bărbații, ar putea crește randamentul fermelor lor cu 20-30%, reducând probabil numărul de oameni înfometați din lume cu până la 150 de milioane.

În prezent, femeile reprezintă aproape jumătate din toată munca agricolă efectuată în Africa, iar în India, peste 80% din munca în sectorul zootehnic și o treime în sectorul culturilor sunt realizate de femei. În ciuda acestor responsabilități substanțiale, accesul femeilor la resurse și servicii productive și chiar la informații despre tehnologii și practici agricole este limitat, iar nevoile și vocile lor sunt rareori auzite.

Pandemia ce a stopat pentru o bună perioadă bunul mers al lucrurilor în lume a condus la efecte negative în ceea ce privește munca femeilor în agricultură, existând multe cazuri în care femeile au fost nevoite să renunțe la locul lor de muncă pentru a avea grijă de copii ori pur și simplu au fost disponibilizate. Să revenim în Europa unde, pe lângă pandemie, un alt eveniment nefericit încă are ecouri în traiul zilnic, deci și în agricultură. Conflictul Ucraina a avut un impact major nu doar în rândul femeilor din acolo, ci pentru noi toți. După cum arată un recent raport ONU, perturbarea actuală a piețelor alimentare și a energiei nu a făcut decât să intensifice diferențele de gen, provocând rate de insecuritate alimentară, malnutriție și sărăcie energetică. De aici a reieșit o altă problematică, și anume aceea a crizei globale a costului vieții.

Chiar înainte de război, prețul alimentelor de bază pentru milioane de oameni creștea din cauza crizei climatice și a problemelor legate de lanțul de aprovizionare. Pandemia a dublat numărul persoanelor care se confruntă cu nesiguranța alimentară în întreaga lume, până la 276 de milioane, potrivit statisticilor Programului Alimentar Mondial. În iunie, ONU a declarat că invazia Ucrainei de către Rusia a împins încă 71 de milioane de oameni în sărăcie.

Care este situația în România

În țara noastră, Corteva Agriscience este una dintre companiile care desfășoară un program pentru susținerea femeilor din mediul rural care lucrează în agricultură. Recent, reprezentanții companiei au făcut public rezultatul unui studiu cu privire la stilul de viață, prioritățile și provocările cu care se confruntă femeile din România care lucrează în agricultură în viața de zi cu zi.

Rezultatele sondajului arată faptul că 53% dintre femeile intervievate consideră că discriminarea a scăzut în ultimii 10 ani, iar 35% afirmă că aceasta va dispărea în următorii 10 ani. Cu toate acestea, încă percep discriminarea de gen în agricultura românească ca fiind un fenomen răspândit. În evaluarea evoluției fenomenului de discriminare, aproape 54% dintre respondente au remarcat că în agricultură femeile, prin comparație cu bărbații, au mai puține șanse de a primi finanțare în cazul unei achiziții mari de afaceri (54%); au mai puțin timp de dedicat pentru ele și pentru hobby-urile lor (52%) și au mai puține oportunități de carieră (49%), precum și un venit mai mic (40%).

Majoritatea femeilor intervievate au raportat progrese către egalitatea de gen, dar 80% au declarat, de asemenea, că eforturile depuse de stat nu sunt suficiente pentru a atrage femeile către agricultură. La evaluarea diferitelor programe guvernamentale menite să atragă femeile în agrobusiness nu au fost găsite priorități semnificative. Toate programele prezentate în chestionar au primit 30-40% sprijin din partea respondentelor.

Potrivit respondentelor, au fost identificate patru direcții cheie pentru a elimina obstacolele aflate în calea egalității:

Politici de gen: protejarea și educarea femeilor cu privire la discriminare, educație de gen prioritizând egalitatea în drepturi și oportunități atât pentru bărbați cât și pentru femei, precum și emanciparea femeii.

Educație: acces la formare în noile tehnologii în agricultură.

Economie: consiliere în afaceri, dezvoltarea de programe speciale pentru a atrage femeile către agrobusiness, introducerea de programe de stat pentru sprijinirea micilor întreprinderi în domeniul agriculturii.

Social: cultivarea unei imagini atractive a muncii rurale și a femeii moderne în agricultură, în mass-media, crearea de evenimente pentru femeile din agrobusiness.

„Femeile au o contribuție esențială la economia agricolă și rurală din toată România și, adesea, gestionează gospodării complexe și urmăresc strategii multiple în traiul zilnic. Acest studiu mărește înțelegerea diversității rolului femeilor în agricultură și a constrângerilor cu care se confruntă ca fermieri și muncitori rurali. În plus, reafirmă că femeile inovatoare din zonele rurale hrănesc mai mult decât familiile și comunitățile lor, ele ajută la hrănirea lumii“, a declarat Maria Cîrjă, director de marketing Corteva Agriscience România & Moldova.

Larissa DINU