Rolul noilor tehnici genomice în securitatea alimentară globală

Alianța Industriei Semințelor din România – AISR, împreună cu Asociația Producătorilor de Porumb din România – APPR, AgroBioTechRom și Ambasada Statelor Unite ale Americii au organizat la București o conferință intitulată „Inovații în ameliorarea plantelor – Rolul noilor tehnici genomice în securitatea alimentară globală“. Subiectul noilor tehnici de ameliorare este în dezbatere în cadrul Uniunii Europene de mai bine de 15 ani și a revenit în atenție odată cu prezentarea de către Comisia Europeană a studiului privind reglementarea noilor tehnici genomice de ameliorare a plantelor. Astfel, specialiștii români vin cu noi tehnici genomice în știință, reglementare și informare pentru viitorul agriculturii europene.

Peste 500 de aplicații de editare a genomului în culturi

Oana Dima, PhD, Science Policy Manager VIB-Universitatea Ghent, Centrul pentru Biologia Plantelor, director executiv EU-SAGE, Belgia, a explicat: „Știați că există deja peste 500 de aplicații diferite de editare a genomului în culturi, publicate în studii de cercetare care au parcurs revizuirea colegială? Tehnicile inovatoare privind biotehnologia și dezvoltarea de produse pe bază bio ar putea juca un rol în creșterea sustenabilității, cu condiția ca acestea să fie sigure pentru consumatori și pentru mediu și, în același timp, să genereze beneficii pentru societate ca întreg. De asemenea, acestea pot accelera procesul de reducere a dependenței de pesticide. Ca răspuns la cererea statelor membre, comisia efectuează un studiu care va analiza potențialul noilor tehnici genomice de a îmbunătăți sustenabilitatea de-a lungul întregului lanț de furnizare a alimentelor. Eusage – European Sustenable Agriculture Through Genome Editing (Agricultura europeană durabilă prin editarea genomului), prin care să reprezinte oamenii de știință din Europa care lucrează la editarea genomului. De asemenea, să susțină potențialul pe care îl are editarea genomică pentru agricultură și să faciliteze elaborarea de politici pe baze științifice. Iar, în urma rezultatelor studiului de până acum, s-au identificat aplicații ale editării genomice în 62 de culturi diferite, marea majoritate fiind în culturi de orez, tomate, porumb, soia și grâu. Trăsăturile culturilor sunt diverse și relevante pentru fermieri (de exemplu, valoare agronomică) și pentru consumatori (de exemplu, nutriție). Cele mai multe dintre aplicațiile de editare genomică sunt culturi cu modificări genetice mici, țintite. Aplicațiile din baza de date demonstrează că editarea genomică poate să contribuie la Pactul Verde European și la strategia „De la fermă direct în farfurie“.

„Ameliorarea plantelor trebuie accelerată“

Un alt invitat, dr. Petra Jorasch, Manager Plant Breeding Innovation Advocacy, a susținut: „Ameliorarea plantelor este responsabilă pentru aproximativ 66% din creșterea anuală a productivității. Începând cu anul 2000, ameliorarea plantelor a avut un impact semnificativ asupra creșterii randamentului culturilor din UE, reprezentând o creștere anuală de 1.16%. Fără 20 de ani de ameliorarea a plantelor în UE ar fi nevoie de 22 de milioane de hectare de teren suplimentar. În cazul în care strategiile UE vor fi puse în aplicare până în 2030, se pot preconiza pierderi de producție de peste 23%. În medie, pierderile de producție ponderate la hectar sunt de peste 23% și ar putea reprezenta pentru UE în total, până în 2030, 10% din terenurile neproductive și 13% din randamente mai mici din cauza modificării factorilor de producție. În ritmul actual, ameliorarea plantelor până în 2040 nu va putea compensa decât parțial pierderile de pe piață, de aceea trebuie accelerată“.

Dr. Iulian GABUR, expert în ameliorarea plantelor, biotehnologii și inginerie genetică, a declarat: „Eu cred foarte mult în rezultatele științifice și ar fi extrem de important pentru cercetători să iasă din «bula» proprie și să-și arate rezultatele publicului larg. Știm că și populația are încredere în rezultatele științifice, de aceea în contextul siguranței alimentare este important să arătăm date corecte în care să demonstrăm beneficiile ameliorării genetice. Astfel vom reuși să rezolvăm probleme alimentare cu care ne putem confrunta și putem obține rezultate pozitive în acest sens“.

Liliana POSTICA