Cultura de soia – profituri rezonabile pentru fermieri
Cultura de soia aduce fermierilor un profit rezonabil, de aceea este important să se acorde o atenție sporită fiecărei etape din lucrările agrotehnice, și anume însămânțare, irigare, îngrășăminte, cultivare. Soia este una dintre oleaginoasele bogate în substanțe proteice (39-42%), substanțe extractive neazotate, grăsimi (19-22%), vitamine (A, D, E) şi săruri minerale. Chiar dacă această cultură este iubitoare de apă și necesită o cantitate mai mare față de celelalte culturi, conform statisticilor în România s-a observat o creștere a numărului fermierilor care cultivă soia. Munteanu George, din comuna Măxineni, județul Brăila, este unul dintre fermierii care fac acest lucru și are deja o experiență de 7 ani în cultivarea soiei.
Lucrările agrotehnice recomandate
Interlocutorul nostru susține că, într-adevăr, cultura de soia poate fi una profitabilă, dar că, pentru a avea o recoltă bogată, este nevoie de multe eforturi. „Avem un sistem de irigare, dar chiar și așa întâmpinăm probleme în acest sens. În cazul celor 10 ha de soia, dacă realizăm 3-4 irigații a câte 30 l/m², estimăm o producție de 4-4,5 tone. În ceea ce privește costurile pe producție, anul acesta le estimăm la cca. 7.850 lei pe hectar. De-a lungul timpului ne-am confruntat cu o serie de probleme, una dintre acestea fiind furtul din câmp. Din păcate, nu avem încă o soluție în acest sens. De asemenea, schimbările climatice afectează culturile de soia. Sunt primăveri foarte reci și secetoase, iar apoi, când încep ploile, cantitățile de precipitații sunt foarte mari și apare problema băltirilor“, a mărturisit fermierul. Deoarece județul Brăila este într-o zonă de luncă, în cazul culturii de soia băltirile pot fi prevenite prin realizarea unei arături adânci de cca 40 cm. Apoi, peste iarnă este necesar să se treacă cu un disc sau grapă pentru a nivela pământul și a nu pierde apa. După care urmează lucrarea de combinator odată cu semănatul, aplicarea îngrășămintelor și realizarea a trei tratamente cu erbicide.
Orice profit are și un risc
Fermierul ne-a mărturisit că există cerere pe piața de desfacere chiar și în România. De aceea, producția pe care o obține o valorifică în țară. „La nivelul Brăilei avem două cooperative. Una dintre ele este cooperativa Braicoop, înființată în 2009. Toată producția trece prin această cooperativă pentru a obține un preț mai bun. Din păcate, chiar dacă fac parte dintr-o cooperativă, fermierii nu sunt stimulați. Nu avem mari avantaje din această asociere în afară de faptul că ne ajută să obținem unele reduceri la achiziția inputurilor. Dacă eu, spre exemplu, îmi doresc să implementez un proiect în fermă, nu obțin niciun punctaj suplimentar pentru faptul că sunt membru într-o cooperativă. Cooperativele nu ne pot veni mai mult în ajutor deoarece legile nu permit acest lucru. Acum câțiva ani avantajele erau altele. De exemplu, dacă făceam parte dintr-o cooperativă luam 10 puncte pe proiect european. În plus, există acum un alt impediment. Pentru că am și alte culturi, iar ferma are cca 550 ha, nu pot accesa fonduri europene. Explicația este că o fermă de dimensiunea aceasta este considerată o unitate mare. Eu nu o văd încă ca pe o fermă mare“, a explicat George Munteanu.
Fermierii știu deja că orice profit are și un risc și că cea mai mare influență asupra culturilor o exercită natura. O producție sănătoasă depinde în mare parte de ploi și temperaturi.
„Să fii fermier este o muncă grea. Uneori estimăm o producție, iar la final o ploaie puternică ne poate distruge jumătate de cultură. De aceea este nevoie de multă răbdare și, în primul rând, de pasiune pentru agricultură. Dormim câte 4-5 ore pe noapte, iar în restul timpului suntem pe câmp. Îmi doresc ca și generațiile viitoare să îndrăgească această meserie. Încercăm să-i atragem, deși nu-i vedem atât de dornici de a face agricultură.“ – George Munteanu
Statisticile arată că suprafața terenurilor cultivate cu soia a crescut de la 155.000 ha în 2019 la 195.000 ha în 2021, iar producția medie a crescut de la 2.045 kg/ha în 2015 la 2.630 kg/ha în 2019. A crescut și prețul de comercializare la tonă, statisticile indicând o creștere de la 1.468 lei în 19.12.2018 la 2.373 lei la sfârșitul anului 2021.
Liliana POSTICA
- Articol precedent: Aura Essențial, plantația cu lavandă de lângă Delta Moldovei
- Articolul următor: Bumbacul românesc, prețuit și abandonat