reclama Nusees
update 5 Dec 2022

În Suceava suprafețele cultivate cu cartofi scad de la an la an

În ultimii 10 ani, în judeţul Suceava suprafeţele cultivate cu cartofi au înregistrat o scădere continuă. Dacă la începutul anilor 2000 în judeţ erau cultivate peste 30.000 ha cu cartofi, anul trecut au mai fost cultivate 17.122 ha cu cartof, iar în 2020 o suprafaţă de 17.797 ha. Inclusiv Staţiunea de Cercetare Agricolă din Suceava, care era cel mai mare cultivator de cartof din judeţ, a renunţat la această cultură, singurele loturi fiind cele pentru cercetare. Cartoful a ajuns pe locul trei – patru într-unul dintre judeţele considerate printre cele mai mari cultivatoare de cartofi din ţară. Putem vorbi de aproape o înjumătăţire a suprafeţei cultivate, ceea ce înseamnă foarte mult şi privind producţia, deşi fermierii mai mari au acum o rată de producţie mai bună, existând vârfuri de producţie şi de 20 de tone la hectar în unele ferme.

Cultivatorii de cartofi din judeţul Suceava spun că situaţia de la începutul anului 2022 îşi are originile în toamna anului 2020 când, pe fondul pandemiei provocate de Covid-19, fermierii trăgeau un semnal de alarmă şi aduceau la cunoştinţa Ministerului Agriculturii necesitatea subvenţionării acestei culturi în condiţiile în care preţul de vânzare a cartofului a atins minimul istoric de 0,30 lei/kg. În primăvara anului 2021, după cheltuieli serioase cu depozitarea, cartoful pentru consum de calibru >50 mm s-a comercializat cu preţuri care nu au depăşit 0,5 lei/kg pentru că de procesare nu se poate discuta, în acest moment în România fiind doar fabrici de procesare a cartofului sub formă de chips. Pentru această industrie este nevoie de anumite soiuri, iar sprijinul  financiar oferit de stat este foarte mic, anul trecut, numai în judeţul Suceava, suprafaţa însămânţată cu cartofi a scăzut cu peste 600 de hectare la fermierii mari.

Cheltuieli mai mari cu sămânţa, lucrările agricole şi depozitarea

Conform centralizării făcute la sfârșitul anului trecut de Direcția Agricolă Suceava, din cele  17.122 ha cultivate cu cartofi, 80 ha au fost cu soiuri semitimpurii, 320 ha cu soiuri de vară și 16.722 ha cu cartof de toamnă. Pentru că aproximativ 5.000 ha sunt în zona montană, cu o producție sub 10 t/ha, media producției pe județ a fost în anul 2021 de 5-6 t/ha pentru semitimpurii și de vară și de 18 t/ha pentru cartofii de toamnă.

Fermierii mari, care cultivă suprafeţe de peste 10 hectare și care fac şi producţie de calitate, spun că nu vor creşte semnificativ suprafeţele cultivate anul acesta, principalele cauze fiind dublarea şi chiar triplarea preţului la îngrăşăminte, creşterea preţului la motorina folosită de tractoare la prelucrarea solului, însămânţare, tratamente, recoltare, transport. Producţia depinde de sămânţă, de cantitatea şi calitatea ei, iar în acest an sămânţa este insuficientă. De la an la an au fost tot mai puţini producători autohtoni de sămânţă de calitate, iar sămânţa din import s-a scumpit foarte mult. Fermierii spun că şi cheltuielile de depozitare au crescut foarte mult din cauza creșterilor de preț la energia electrică, păstrarea cartofilor fiind la fel de importantă ca şi producerea lor. Tuberculul de cartof conţine aproximativ 75% apă, iar, dacă nu sunt îndeplinite toate condiţiile de pregătire pentru însilozare şi păstrare, temperaturi constante situate în +4 şi +8°C în funcţie de destinaţie (consum, sămânţă, chips), ventilaţie mecanică cu aer răcit, pot apărea foarte uşor boli în timpul depozitării. Este vorba despre aşa-numitele boli de păstrare: putregaiul umed, putregaiul uscat, putregaiul din cauza manei, etc. iar pagubele sunt foarte mari. La toate acestea se adaugă şi un uşor deficit de umiditate din sol, care, dacă se va accentua, va limita producţia sau, dacă va fi un an ploios vor fi cheltuieli mai mari cu combaterea dăunătorilor.

„Cartoful este greu de cultivat, necesită utilaje şi forţă de muncă. La cartof nu se poate fără muncă, oricât de performante ar fi utilajele. Cui nu are utilajele proprii îi va fi foarte greu să se reorienteze acum, de la un an la altul. Dacă mă raportez la investiţia din 2021, preţul practicat în primăvară este corect. Anul acesta, la ce costuri sunt, când o tonă de îngrăşământ a ajuns 1.000 de euro, e clar că nu se mai poate face producţie la acelaşi preţ. Estimez că voi cultiva 8-10 hectare în acest an şi cred că preţul la cartof sigur va creşte“, a explicat fermierul Florin Mirăuţ, cultivator de cartofi la o fermă din satul Moara.

Cultivatorii de cartofi spun că, dacă eşti specializat pe producţia de cartofi, te poţi adapta greu pentru o altă producţie. În cazul culturii cartofului, utilajele și tehnologia sunt specifice, nu pot fi folosite petru o altă cultură, doar cele pentru pregătirea terenului sunt universale.

Creşterea preţului cartofului este mai mică la producători și mai mare la vânzători

Micii fermieri spun că până acum investiţia nu se merita, fiind vorba de multă muncă, cheltuieli sporite şi preţ de vânzare scăzut. Situaţia s-a schimbat însă în primăvara acestui an, când preţul cartofului a crescut semnificativ, cu aproximativ 30% la producător şi chiar mai mult în magazine.

Dacă în toamnă kilogramul de cartofi se vindea în judeţul Suceava cu 0,8 până la 1,2 lei, în luna aprilie cartofii pleacă de la producător cu un preţ de 1,3-1,5 lei kilogramul, în magazine un kilogram depăşeşte 3 lei, iar în pieţele agroalimentare preţurile variază de la 2 la 3 lei, în funcţie de calitate.

Deşi datele de pe piaţă indică o creştere a preţului cartofului, specialiştii din cadrul Direcţiei Agricole Suceava spun că nu se aşteaptă la creşteri semnificative şi imediate ale suprafeţelor cultivate cu cartof şi asta din cauza măririi costurilor lucrărilor la hectar. Creşterea preţului la motorină, la sămânţă, îngrăşăminte şi, nu în ultimul rând, la substanţele de combatere a dăunătorilor şi a bolilor fac ca, într-un an cu o producţie de aproximativ 10-12 tone la hectar, preţul de 1 leu/kg să nu mai acopere cheltuielile fermierilor.

Cartoful pentru sămânţă ocupă suprafeţe foarte mici

Chiar dacă este o cultură subvenţionată, cartoful pentru sămânţă ocupă suprafeţe foarte mici pentru că fermierii nu vor să îşi rişte afacerile în domeniul agricol. Ei spun că ideal ar fi să multiplicăm mai multă sămânţă în România, în funcţie de soiuri adaptate fiecărei regiuni. Pentru că acest proces de multiplicare este totuşi destul de costisitor, din cauza inputurilor, acesta ar trebui făcut în primul rând în staţiunile de cercetare. La Suceava exista pe vremuri Staţiunea de Cercetare Agricolă, unde se obțineau rezultate foarte bune.

Aceste culturi cu sămânţă sunt foarte costisitoare, anul trecut depăşind 40.000 lei/ha la clasa A. Există riscul ca într-un an ploios, cu mulţi dăunători şi în care tratamentele nu pot fi efectuate la timp, culturile să poată fi în orice moment declasate, respinse sau, şi mai grav, carantinate. Carantinarea fermei din cauza depistării unui organism de carantină presupune distrugerea întregii culturi de cartofi sau a oricărei cantităţi de cartof dacă boala apare după depozitare şi interzicerea producerii de cartof pentru următorii 5 ani.

Micii cultivatori îşi vând producția la marginea drumului

În judeţul Suceava sunt şi micii cultivatori care vând o parte din producție la marginea drumului deoarece nu au condiţii de păstrare. Ei spun că au suprafeţe mici, de la câţiva ari până la 1-2 hectare și că în primul rând cultivă cartofi pentru consumul familiei, pentru animalele din gospodărie, dar şi pentru vânzare. Cultivatorii de cartofi pe terenurile din jurul gospodăriilor spun că folosesc ca îngrăşământ gunoiul de grajd provenit de la animalele din gospodărie şi îşi asigură sămânţa din producţia proprie, de la o recoltă la alta şi de aceea au producțiile cele mai mici şi cele mai mari probleme cu bolile foliare, îndeosebi cu mana.

Dacă în toamnă vor putea vinde cartofii cu peste 1,5 lei/kilogram, ei spun că îşi vor recupera cheltuielile.

Pentru a veni în sprijinul fermierilor, specialiștii Direcției Agricole Suceava acordă consultanță  privind tehnologia  de producere a  cartofului  în  condițiile în care sămânța  provine din import și tehnologia trebuie  adaptată  schimbărilor climatice, cursuri de formare profesională, consultanță privind constituirea de forme asociative – cooperative și grupuri de producători.

După cum a debutat anul agricol 2022, fermierii suceveni se aşteaptă la producţii, în general, bune la cartof.

Silviu Buculei