Romania

reclama youtube lumeasatuluitv

600x250 v1

Bonsai, o provocare pentru specialiștii în peisagistică

Bonsai, o provocare pentru specialiștii în peisagistică

Copacii în miniatură sunt adevărate opere de artă admirate de o lume întreagă, bonsaii fiind chiar o provocare pentru specialiștii în peisagistică. Există sute de stiluri de a crea și crește un bonsai, care înseamnă deja artă. Iar arta și știința de a crește plante și arbori în miniatură vin din Japonia și China. Vestea bună este că oricine poate realiza un bonsai. O spune o somitate în domeniu, profesorul universitar doctor Florin Stănică, prorector USAMV București.

Cu toții știm ce este acela un bonsai: acel copac cu tulpina groasă, cu ramuri subțiri şi curbate, cu formă ciudată şi aspect îmbătrânit, în ciuda dimensiunilor reduse. Dar bonsai este mai mult de atât, căci termenul „bonsai“ nu definește o specie de pomi, ci o artă: arta de a modela copaci mici şi de a le da forma celor mari care se dezvoltă în natură. Orice copac poate fi transformat într-un bonsai, cu multă muncă şi răbdare. Există mai multe stiluri bonsai care se pot adapta în funcție de preferințe: stilul cascadă sau bătut de vânt sunt doar câteva dintre ele. Tehnica bonsai este cunoscută de mii de ani şi a fost întâlnită prima dată în China, de unde a fost preluată de japonezi. „Arta bonsai vine din Japonia, dar se pare că rădăcinile sunt undeva în China. Japonezii ar fi învățat arta bonsai din China și, în mod tradițional, în aceste țări fiecare familie are acasă un bonsai ce reprezintă și spune multe despre familia respectivă. Pentru a crea un astfel de bonsai, cei care își încep viața de familie, de exemplu, se duc de foarte multe ori în natură și recoltează o plantă, un arbore. De regulă, se recoltează de pe munte, dintr-o zonă în care poate o sămânță a ajuns într-o crăpătură dintre stânci și rădăcinile s-au dezvoltat superficial acolo; pentru că, așa cum știm, plante de tot felul (discutăm de plante lemnoase aici – pot fi chiar pomișori fructiferi, conifere sau foioase) sunt forțate să trăiască într-un volum foarte mic de sol. Și pentru aceasta, periodic, li se taie rădăcinile sau li se taie și o parte din elementele coroanei, se folosesc sârme pentru îndoirea ramurilor, pentru a căpăta un anumit aspect și se fac regulat aceste tăieri în verde“, ne explică profesorul universitar doctor Florin Stănică, prorector USAMV București, cu o pasiune pe care numai un adevărat dascăl o poate avea.

De unde putem recolta gratis viitorul bonsai

În timp ce ascult fascinată explicațiile profesorului universitar, mă gândesc cu regret că poate este prea târziu pentru mine să mă reîntorc pe băncile școlii... Îi mulțumesc lui Dumnezeu că am șansa de a învăța zilnic de la astfel de oameni și, mai mult, șansa de a da mai departe prin reportajele pe care le realizez cu drag și cu dorința să fie de folos.

Dacă i-aș fi fost studentă sau masterandă domnului profesor universitar, cu siguranță l-aș fi asaltat, sistematic, cu întrebări în timpul cursurilor. De pildă, dacă găsesc un puiuț de copac în natură, să zicem într-un parc, într-o pădure etc. și vreau să-l transform în bonsai acasă, cum fac?

Cu blândețe și multă amabilitate, profesorul universitar îmi dă o veste excelentă: „Putem, bineînțeles, să recoltăm o astfel de plantă din natură. Este chiar indicat să găsim o plantă care are, poate, câțiva ani sau zeci de ani de zile, dar care, din diferite motive, nu a crescut de dimensiuni foarte mari. Cu foarte mulți ani în urmă, m-am „jucat“ și eu să cresc un astfel de bonsai dintr-un fag care fusese ronțăit sistematic de caprele și oile care treceau pe acolo, undeva la pădure. Planta era pornită din rădăcina unui fag bătrân, pe o pantă, și am decupat, practic rădăcinile acestei plăntuțe; bineînțeles, în perioada de repaus, toamna. Astfel, am obținut un bonsai dintr-un fag, dar munca de tăiere o făcuseră de fapt caprele și oile care ronțăiseră acea plăntuță timp de câțiva ani. Planta avea acel drajon care arăta că avea mai mulți ani“, mai menționează prorectorul USAMV București.

De asemenea, profesorul ne mai amintește de molizii sau brazii prezenți pe cărări de munte și pe lângă drum care sunt „tunși“ de animale. Așadar, plantele care au început să fie „create“ de turmele de oi care urcă la munte, prin ronțăirea sistematică pot deveni bonsai de toată frumusețea la noi acasă: pe terasă, pe balcon, pe un pervaz, într-o tăviță mică specifică bonsaiului.

Ce plante pot deveni bonsai

Dar care sunt plantele care pot deveni bonsai în România? Cum le creez, cum le îngrijesc? Într-adevăr, pare complicat și poate că nu oricine se încumetă să realizeze un astfel de copac sau arbust în miniatură. Și totuși, există vești bune. „Sunt spectaculoase coniferele, bineînțeles. Noi avem în țară Pinus Cembra sau zâmbrul, este o specie ocrotită, dar cred că se găsește și prin pepinierele dendrologice. De asemenea, spuneam mai devreme de fag. Bineînțeles că, pe perioada de iarnă, fagul își pierde frunzele, dar poate fi un bonsai pe o terasă. Un alt exemplu este și carpenul, sunt multe specii interesante. Pentru interior, se pot face bonsai din măslini, de exemplu, sau din multe alte specii.“


  • Atracție ce trebuie inclusă în planurile noastre de călătorie, pentru a ne încărca de liniștea naturii și pentru a-i admira frumusețile, Parcul Natural Golul alpin Făgăraș măsoară circa 7.000 de hectare și se află în partea nordică a Munților Făgăraș, în zona glaciară principală a acestora. Datorită acestui lucru, aici întâlnim forme de relief specifice, precum căldări sau lacuri glaciare (Bâlea e printre cele mai cunoscute, Avrig, Călțun, Doamnei etc.) ori morene. Golul alpin se întinde între vârfurile Podragu și Suru, care depășesc 2.000 de metri altitudine. Este recunoscut oficial ca rezervație naturală și arie protejată prin lege în anul 2000. Parcul este de un pitoresc deosebit, fiind un punct de atracție important, ca un energizant natural pentru toți turiștii și călătorii care îndrăznesc să îl viziteze.
  • Zâmbrul, cedrul european, denumit științific Pinus Cembra, este un arbore indigen (crește spontan în România) și este cultivat în scop ornamental pentru decorarea parcurilor și grădinilor, preferabil în zonele înalte montane. Dar, în general, coniferele sunt mai interesante: jneapănul, Pinus Mugo și altele. Iar la munte se găsesc exemplare interesante de jneapăn, în Golul alpin (Parcul Natural Golul alpin Făgăraș – n. red.), care iau naștere din semințele de jneapăn sau pierdute de păsări și pot fi adaptate la un spațiu foarte redus.

Simona-Nicole DAVID

bonsai, peisagistica

Alte articole:

Cum să scoți bani din iarba verde. Proiectarea grădinilor 3D, un trend ascendent pentru un peisagist din Dorohoi

În anul 2000, Sorin Pughiuc s-a hotărât să intre în afaceri și să își deschidă o florărie, pe vremea aceea fiind primul business de acest fel din Dorohoi. Apoi, mult mai târziu, în paralel cu activitatea din florărie, din dragoste pentru frumos, Sorin s-a gândit la un bussines de amenajări peisagistice. Acum, trendul este unul ascendent, astfel că el proiectează grădini 3D și oferă servicii de mentenanță, odată cu evoluția domeniului imobiliar ce se reflectă și în domeniul amenajărilor de grădini private.

Prima florărie din Dorohoi. Florile sunt ca niște cuvinte nerostite, care trezesc pasiuni și transmit emoții

„Sunt născut în luna lui Florar a anului 1968… unii ar zice că demult. Cred că important e cum te simți pe interior. Eu unul mă simt tânăr, dacă luăm în considerare faptul că sunt proaspăt absolvent al Facultății de Horticulură din Iași, promoția 2023. Deci, tânăr! Tânăr cu părul grizonat. Și ca să fie totul conform planurilor și proiectelor mele, am fost admis și la studiile de master în Amenajare Peisagistică Urbană și Teritorial, din cadrul aceleiași facultăți. Cred că o moștenesc pe mama mea, care, din păcate, nu mai este printre noi. Cu siguranță ea mi-a ursit ca arta și frumosul să mă însoțească în drumul prin viață. Și cum poți să pui cel mai bine în practică acest vis, dacă nu cu ajutorul florilor? Florile sunt ca niște cuvinte nerostite, care trezesc pasiuni, transmit emoții și aduc bucurie în sufletele tuturor. Și, plecând de aici… am deschis în anul 2000 prima florărie din Dorohoi. În acea perioada doar în piață se comercializau flori și într-o ofertă limitată. A fost un început timid, cu puține cunoștințe în arta floristică, dar cu un elan tineresc și cu o dorință fantastică de a pune în practică toate visurile și planurile. Nu a fost ușor, dar din feedback-urile clienților se pare că am reușit. Cred că e cursul firesc al unei munci depuse cu dragoste și pasiune. Pentru cei care vor să înceapă un astfel de bussines trebuie să știe de la început că nu este deloc simplu, înseamnă nopți nedormite, înseamnă multă muncă, să dedici aproape tot timpul acestei afaceri. Florile nu sunt ca șuruburile să le muți de pe un raft pe altul. Sunt cu totul și cu totul altceva. Florile înseamnă viață și pentru asta trebuie tratate cu gingășie și respect. Doar atunci când pui suflet pot ieși cele mai frumoase și elegante buchete, cele mai frumoase aranjamente și, în consecință, pot exista și clienți mulțumiți. Pentru că ei, clienții, prietenii florăriei, cum ne place nouă să îi numim, prin mesajele de mulțumire, prin aprecieri, susținere și încurajări ne provoacă să mergem mai departe și să fim din ce în ce mai buni în ceea ce facem“, specifică antreprenorul din Dorohoi.

După florărie a urmat… un bussines în amenajări peisagistice

În paralel cu activitatea din florărie și pornind de la același principiu, din dragoste pentru frumos, Sorin s-a gândit la un bussines de amenajări peisagistice. „Asta s-a întâmplat începând cu anul 2013. Căpătasem suficientă experiență în lucrul cu florile, acumulasem destule cunoștințe din cadrul acestui domeniu și cu ajutorul informațiilor dobândite de pe Internet am dat start cu pași mărunți și acestei activitați. E greu să pornești pe un drum cu multe necunoscute. Nu cred că cel mai important într-un astfel de bussines e despre câți bani ai nevoie ca să poți începe. E despre cât de mult îți dorești, despre cât de mult îți place ceea ce vrei să faci. Nu e foarte complicat să achiziționezi câteva scule, să copiezi tactici și tehnici de pe Internet și să pornești la treabă. Cel mai important este să pui suflet, să faci lucrul de calitate, să reușești să vizualizezi cum va arăta grădina în viitor, să faci totul în așa fel încât să legi relații de prietenie cu clienții, să poți tot timpul să le deschizi poarta grădinii și să te întâmpine cu mulțumire și apreciere. Eu cel puțin așa văd acest bussines. Pentru mine fiecare grădină, fiecare proiect are o poveste. Și ca toate poveștile, acestea trebuie să se încheie frumos… și clientul să fie mulțumit“, mai adaugă Sorin Pughiuc.

Proiectarea grădinii 3D, în trend

Antreprenorul din Botoșani mai adaugă faptul că, în momentul când ia o grădina de la zero și din discuțiile cu clienții, încearcă să proiecteze o amenajare care să corespundă cerințelor lor.

„De cele mai multe ori clientul nu este foarte hotărât și încerc să îl fac să se lase cu toată încrederea pe mâinile echipei noastre. Sigur, acum oricine poate să se inspire de pe internet, unde poate găsi diferite tipuri de amenajări, dar doar un inginer peisagist bine pregătit, cu reale cunoștințe în domeniu și cu experiență va putea găsi soluții sigure și funcționale care să se potrivească spațiului, bugetului și nevoilor clientului. Și pentru asta un pas de început este proiectarea grădinii în 3D. Doar așa clientul își poate face o imagine clară asupra modului în care va arăta grădina. Din experiența mea, această reprezentare grafică a modului de proiectare contează foarte mult în relația cu clientul. Sunt beneficiari care cu greu își imaginează cum le va fi transformată grădina“, menționează Sorin Pughiuc.

Serviciul de mentenanță vine la pachet

Pe lângă toate acestea, la fel de important este și proiectarea sistemului automatizat de irigație, declară botoșăneanul. „Fără un astfel de sistem munca noastră ar fi în zadar. Așadar, proiectăm și executăm sistemul automat de irigat de la primul, până la ultimul detaliu. După care executăm lucrările de pregătire a terenului care includ foarte multe operațiuni, lucrările de drenaj, facem toate plantările și, în cele din urmă, montăm rulourile de gazon sau înființăm gazonul prin însămânțare. De asemenea, oferim și serviciul de mentenanță. Nu este suficient să faci grădina, să tai panglica, să bei șampania sau vinul… după buget… și să pleci mai departe. E foarte important să rămână în grija unor specialiști și această operațiune de întreținere.“

Domeniul imobiliar se reflect în amenajări peisagistice

Peisagistica este strâns legată de domeniul construcțiilor care este evident într-o continuă creștere, specifică acesta.

„Domeniul imobiliar se reflectă în evoluția domeniului amenajărilor de grădini private. Dacă e să fac o retrospectivă a celor 10 ani de activitate, pot afirma cu certitudine că cererea este din ce în ce mai mare. Pe lângă importanța creșterii calității ofertei și a lucrărilor, este și sporirea numărului de clienți cu sufletul îndreptat spre autentic și frumos. Cu toate că acest domeniu de activitate este relativ tânăr, se poate vedea clar că recuperează cu viteză“, încheie inginerul peisagist Sorin Pughiuc, antreprenor din Dorohoi.

Beatrice Alexandra MODIGA

Studenții au fost premiați pentru amenajarea peisageră a unei grădini publice în satul Săndulești

Un concurs inedit, în care au fost implicați 21 de studenți de la USAMV Cluj-Napoca și profesorii lor, și-a desemnat echipa câștigătoare la Primăria Săndulești (județul Cluj), iar premiile oferite au fost în valoare totală de 7.000 de lei. Studenții de la Facultatea de Horticultură și Afaceri în Dezvoltare Rurală, specializarea Peisagistică, au format șase echipe și au concurat pentru a identifica soluția optimă de transformare a unui spațiu neutilizat din satul Săndulești într-unul de recreere, socializare și interacțiune.

Proiectul câștigător de amenajare a Grădinii publice „Copand“ a revenit echipei formate din studenții Georgiana Daneliuc, Mara Buz și Răzvan Bordeianu din anii III și IV ai specializării Peisagistică, iar premiul a fost în valoare de 2.500 de lei. S-au acordat premii și pentru echipele clasate pe locurile 2-3, în valoare de 1.500 lei, respectiv 1.000 lei, precum și mențiuni, iar premierea a avut loc la Institutul de Cercetare Horticolă Avansată al Transilvaniei (ICHAT).

Proiectele celor șase echipe studențești au fost evaluate și mentorate de către opt cadre didactice de la Departamentul I de Horticultură și Peisagistică, iar departajarea finală a aparținut Consiliului local al Primăriei Săndulești.

Notarea proiectelor s-a făcut prin respectarea criteriilor privind calitatea soluției peisajere, integrarea funcțiunilor impuse prin tema de proiectare, selectarea și compunerea materialului vegetal propus, calitatea materialelor propuse pentru suprafețe, dotări, echipamente și mobilier, fiind urmărită în mod special utilizarea în compoziția vegetală a unor specii din flora locală – specii indigene, specifice arealului natural.

Sandulesti Cluj

„Concursul a oferit studenților oportunitatea inedită de a-și testa creativitatea şi imaginația. A fost o inițiativă deosebit de utilă în privința punerii în practică de către studenți a ceea ce învață în facultatea noastră și, mai mult, de a se bucura că au contribuit la crearea unei grădini publice inovatoare. Vom promova și pe viitor astfel de colaborări cu actori din mediul economic întrucât suntem convinși că în acest fel vom contribui la formarea unor specialiști valoroși, capabili să ofere o contribuție importantă la schimbarea în bine a societății în care trăim“, a declarat prof. dr. Mugur Jitea, decan al Facultății de Horticultură și Afaceri în Dezvoltare Rurală.

Conceptul de amenajare valorifică potențialul unui sit rural subutilizat, prin succesiunea de spații propuse, precum zonă multifuncțională pentru piață volantă, concerte, expoziții, picnic și activități fizice, zonă destinată seniorilor, locuri și spații de joacă din materiale naturale pentru copii și adolescenți. Amenajarea face posibilă, pe de o parte, relația vizuală cu peisajul înconjurător foarte valoros, iar pe de altă parte, invită comunitatea locală să-și petreacă timpul într-un spațiu animat de un sortiment vegetal divers și dinamic, dar care nu perturbă tempoul liniștit al mediului rural.

Implementarea proiectului câștigător ar urma să înceapă în luna mai 2024, iar valoarea estimată a lucrărilor este de 70.000 euro.


Lucrările vor începe în mai 2024, iar costurile estimate sunt de 70.000 euro.

 

Afacere cu finanțare nerambursabilă de 40.000 euro în peisagistică

Pasiunea pentru peisagistică l-a adus pe Călin Ababi din comuna Holboca, județul Iași, student al Facultății de Horticultură USV Iași, pe drumul antreprenoriatului, în momentul în care a decis că vrea să fie propriul șef. A accesat prin intermediul proiectului e-Antreprenor suma de 40.000 de euro și așa a apărut un business în peisagistică.

„Cine nu vrea să fie propriul șef? Ideea de a lucra pentru tine, de a face ceea ce ai visat mereu este ceea ce cu toții ne imaginăm în secret. Marele avantaj este libertatea pe care o ai, dar care vine cu un preț: mult mai multe ore de muncă. Trebuie doar să ai curaj și o intuiție bună“, ne spune tânărul Călin Ababi.

DSC02980

Arta amenajării peisagistice, o afacere românească profitabilă

Călin Ababi (22 ani) din comuna Holboca, județul Iași, student în cadrul Facultății de Horticultură USV Iași, face parte din rândul acelor tineri care pun în practică idei valoroase, susținute de cunoștințe bine dobândite, pe parcursul unei facultăți de profil. Încă din timpul facultății, tânărul ieșean a studiat profund domeniul peisagisticii. Apoi, a decis că vrea să facă un business doar al lui.

Hortimpact, experții în grădina ta

Împreună îl cunoaștem pe Călin Ababi de la Hortimpact – Amenajări Grădini, student în anul IV la Facultatea de Horticultură USV Iași. Tânărul și-a deschis o afacere în domeniu, încă de pe băncile facultății, prin intermediul proiectului e-Antreprenor.

„Mă ocup cu amenajarea grădinilor. Firma mea se numește Hortimpact și am beneficiat de un ajutor de minimis în cadrul proiectului e-Antreprenor. În anul 2022 am accesat aceste fonduri, mai exact 40.000 de euro. Suma primită m-a ajutat în achiziționarea a două utilaje, unul dintre ele care nivelează și însămânțează terenul, și un excavator care mă ajută foarte mult în mutarea și îndreptarea terenului. Doresc să mă dezvolt, să achiziționez din ce în ce mai multe utilaje, mai performante, să am mai mulți angajați“, a precizat Călin Ababi.

Grădina este cartea de vizită a unei case, iar amenajarea oricărui petic de pământ se poate transforma într-un loc de poveste. În ultimii ani, din ce în ce mai mulți români s-au mutat de la bloc la casă pentru a-și crea acea oază de confort și relaxare, cu efecte benefice asupra stării de spirit a unei familii.

Oamenii au înțeles că relația cu natura este una ce trebuie apreciată și alocă sume importante de bani pentru a avea grădina mult dorită.

e-Antreprenor

Proiectul s-a adresat studenților (minimum anul II de studii), masteranzilor, doctoranzilor și cursanților din universitățile acreditate publice și private din Regiunile Nord Est și Sud Est. Acesta a fost structurat pe două dimensiuni:

– dezvoltarea competențelor antreprenoriale a 350 de studenți (minimum anul II de studii), masteranzi, doctoranzi sau cursanți prin furnizarea de cursuri de formare profesională;

– susținere financiară prin alocare de granturi în valoare de maxim 40.000 euro/afacere pentru minimum 33 de planuri de afacere selectate în cadrul unei competiții, business-uri care activează în domenii economice cu potențial competitiv, identificate conform SNC, și domenii de specializare inteligentă conform SNDCI.

Beatrice Alexandra MODIGA

Mehedinţi: Soluţii pentru stoparea fenomenului de deşertificare

O suprafaţă de aproximativ 20.000 hectare terenuri agricole cu sol nisipos din sudul judeţului Mehedinţi sunt afectate de fenomenul de deşertificare.
Preşedintele Asociaţiei de Producători Agricoli Mehedinţi, Cornel Stroescu, a declarat, luni, pentru AGERPRES că această situaţie este urmarea defrişării abuzive a perdelelor forestiere de protecţie şi a desfiinţării culturilor cu viţă de vie şi a plantaţiilor de pomi fructiferi care fixau solul şi opreau înaintarea nisipurilor.

''Suprafeţele de terenuri situate în perimetrul comunelor Burila Mare, Gogoşu, Pătulele, Jiana, Devesel şi Pristol sunt scoase în procent de aproape 80% din circuitul agricol, pe ele nu se mai poate cultiva nimic din cauza eroziunii solului'', a precizat Stroescu.

Potrivit sursei citate, singurele soluţii pentru fertilizarea acestora ar fi reabilitarea sistemelor de irigaţii Cujmir-Izvoarele şi Crivina-Vînju Mare care totalizează o suprafaţă amenajată de 70.000 hectare, refacerea perdelelor de protecţie şi înfiinţarea de noi plantaţii de pomi fructiferi, viţă de vie şi arbori care se pot uşor adapta la condiţiile solului din zonele respective.

''Este necesară o strategie pentru diminuarea efectelor fenomenului de deşertificare. De asemenea, guvernanţii trebuie să asigure fonduri pentru ca în următorii ani o parte din Mehedinţi şi din judeţele învecinate - Dolj şi Olt, să nu devină un adevărat deşert'', a concluzionat Stroescu.

Sursa: AGERPRES

Au fost desemnate "vinurile de aur" din Vrancea

O Tămâioasă românească de la Pietroasa şi o Fetească neagră de la Senator Focşani au fost desemnate reginele vinurilor la concursul de vinuri din acest an. Vinurile din concurs au mai fost premiate cu 69 de medalii de aur şi argint.

Concursul de vinuri de la Festivalul Viei şi Vinului Bachus 2012 şi-a desemnat câştigătorii. Marea Medalie de Aur pentru vin alb a fost câştigată, la cea de-a IlI-a ediţie a Concursului Naţional de Vinuri "Bachus 2012", de către Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie (SCDVV) Pietroasa, judeţul Buzău, cu o Tămâioasă românească din 2003, iar Marea Medalie de Aur pentru vin roşu a fost câştigată de către compania Senator Prodimpex SRL Focşani cu o Fetească neagră din 2009. "Tămâioasa românească şi Chardonnay-ul de Vrancea sunt vinuri care au început să fie apreciate în toată lumea. Marile note în concursurile internaţionale le-a luat Tămâioasa, Feteasca neagră şi Cabernetul. Clima dulce, cu un grad mai puţin temperatura anuală, în zonele viticole face să crească mult calitatea strugurilor", ne-a spus Gheorghe Crăciunescu, membru al Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România.

Vincon Vrancea SA a obţinut la rândul său Marea Medalie de Aur pentru Jad, un vin ars vechi de 28 de ani, una dintre cele mai sofisticate băuturi din portofoliul companiei de vinificaţie.

32 de medalii de aur şi 37 de medalii de argint

La cea de-a treia ediţie a concursului, organizat în municipiul Focşani de către Consiliul Judeţean şi Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România, membrii juriului au acordat, pentru cele 246 de probe înscrise, 32 de medalii de aur şi 37 medalii de argint. Cele mai multe medalii de aur - şase - au fost câştigate de către Vincon Vrancea SA.

Medalii de aur au mai fost câştigate de: Apcovin Impexp SRL Focşani (1 medalie), Bucium SA (2 medalii), Budureasca SRL, Gura Vadului (1 medalie), Cari Reh Winery SRL (1 medalie), Domeniile Anastasia SRL (1 medalie), DVFR Sahateni (1 medalie), Jidvei SRL (3 medalii), Mera Com Internaţional (2 medalii), Natura SRL Ţifeşti (1 medalie), Nicoară şi Fiul SRL Bucureşti (1 medalie), SCDVV Pietroasa (3 medalii), Senator Prodimpex SRL Focşani (1 medalie), Speed SRL Huşi (1 medalie), Vinex Odobeşti SRL (3 medalii), Vinexport Trade Mark SA (1 medalie), Vinicola Avereşti (3 medalii).

Medaliile de argint

Câte 4 medalii de argint au fost câştigate cu vinurile de la Vincon Vrancea SA, Senator Prodimpex SRL Focşani şi Speed SRL Ffuşi. Au mai câştigat medalii de argint: Agrofarm Grup SA Piteşti (1 medalie), Bucium SA ( 2 medalii), Budureasca SRL Gura Vadului ( 1 medalie), Domeniile Anastasia SRL (1 medalie), Grand Via (1 medalie), Jalba Ionel - Unirea Odobeşti (1 medalie), Jidvei SRL (3 medalii), Mera Com SRL International (2 medalii), Mustăţea Nicuşor (1 medalie) Natura SRL Ţifeşti (3 medalii), PF Nica Vasile (1 medalie), Rovit SA Valea Călugărească (1 medalie), SCDVV Pietroasa (3 medalii), Vinex Odobeşti SRL (1 medalie), Vinexport Trade Mark SA (1 medalie), VioVin Prodserv SRL Odobeşti (1 medalie) şi Vitipomicola SA Sâmbureşti (1 medalie).

Concursul Naţional de Vinuri "Bachus 2012" s-a desfăşurat la Ateneul Popular "Maior Ghe. Pastia" din Focşani, fiind înscrise în concurs probe de vin alb, vin roşu, şampanie şi cognac din podgoriile Vrancei, dar şi din restul regiunilor viticole din România.

Concursul Naţional de Vinuri organizat la Focşani, în prioada 20-21 octombrie 2012, în cadrul Festivalului Internaţional al Viei şi Vinului, a devenit deja o tradiţie, cu fiecare ediţie înregistrându-se un număr din ce în ce mai mare de participanţi, după cum susţin organizatorii. La ediţia precedentă, marele câştigător al Concursului Naţional de Vinuri a fost Vincon Vrancea SA, care a luat cele două medalii de aur ale festivalului, pentru o Tămâioasă Românească din 2008 şi pentru o Fetească Neagră din 2009.

În anul 2010 Concursul Naţional de Vinuri, la care au participat 38 de podgoreni, a fost câştigat de către societatea viti-vinicolă din Vrancea, Mera Com Internaţional, cu o Fetească Regală din 2009 (Marea Medalie de Am' pentru vin alb) şi Apcovin cu un Cabernet Sauvignon din 2009 (Marea Medalie de Aur pentru vin roşu).

Sursa: Ziarul de Vrancea

Legumele putrezesc pe câmp

În timp ce în supermarketuri rafturile sunt pline de legume de import, tone de legume româneşti se strică pe câmp, deoarece agricultorii nu au unde să-şi vândă produsele. Şi în vreme ce importurile de fructe şi legume aproape că desfiinţează producţia locală, autorităţile cer de la UE finanţare mai multă pentru cultivarea terenurilor agricole.

România a solicitat, în septembrie, Comisiei Europene să ia în calcul, prin noua Politică Agricolă Comună, o suprafaţă agricolă de 12 milioane de hectare pentru care să se calculeze alocări financiare, faţă de 7 milioane de hectare, cât s-a stabilit la aderarea în UE.

România poate pierde 800 milioane de euro din cauza recoltei slabe din 2012. Aproape jumătate din această pierdere ar fi putut fi evitată dacă agricultorii români ar fi avut sisteme adecvate de irigaţii în funcţiune.

Sursa: Azi

Circa 250-300 de milioane de euro vor fi disponibile pentru investiţii în ferme şi în depozite de legume şi fructe

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) intenţionează să lanseze, la jumătatea lunii noiembrie, două sesiuni de depunere de proiecte pentru producătorii agricoli interesaţi de realizarea unor investiţii în ferme de vaci şi în depozite de legume şi fructe, fondurile europene puse la dispoziţia potenţialilor beneficiari fiind estimate în prezent la circa 250-300 de milioane de euro.


"Vom mai lansa în acest an două sesiuni de depunere de proiecte, una va fi pe măsura 121 privind investiţiile în ferme, cu prioritate pe fermele pentru vaci de carne şi pentru reproducţie la porc, iar cealaltă pe măsura 123 care va viza în principal partea de depozite de legume şi fructe. Deocamdată nu putem spune suma exactă care va fi disponibilă pentru aceste două măsuri pentru că suntem în plin proces de dezangajare a tuturor proiectelor neviabile, de unde vom atrage în jur de 200-250 de milioane de euro. De asemenea, mai avem posibilitatea să facem şi unele realocări de alte măsuri din cadrul aceleiaşi axe de unde mai putem atrage încă 50 de milioane de euro", a declarat pentru AGERPRES directorul general al APDRP, George Turtoi.

Acesta a precizat că în urma unei analize făcute la nivelul tuturor proiectelor din sistem, în jur de 500 de proiecte vor fi reziliate întrucât nu au efectuat nicio plată şi nici nu mai pot face dovada cofinanţării, iar sumele aprobate vor fi realocate măsurilor care se se vor mai deschide în luna noiembrie din acest an.

"S-a făcut o analiză la sânge a tuturor proiectelor din sistem şi în principal s-au evidenţiat proiectele care au ajuns la termenul de 2-3 ani de implementare şi nu au efectuat nicio plată şi nu au solicitat niciun avans. Practic, stăm cu aceste proiecte blocate în sistem. Am solicitat să ne prezinte dovada cofinanţării, iar cei care nu au putut să o demonstreze nu au mai fost prelungiţi şi au fost reziliaţi. În urma analizei erau circa 800 de proiecte în situaţia aceasta, multe din anul 2010, însă cu posibilitatea de dezangajare sunt în jur de 500 de proiecte. În circa două luni am dezangajat circa 180 de milioane de euro şi sperăm ca până când vor fi lansate măsurile să dispunem de toate sumele, respectiv de circa 200-250 de milioane de euro", a adăugat Turtoi.

Şeful APDRP consideră că la această sumă se mai pot adăuga fonduri din realocări de la alte măsuri din cadrul aceleiaşi axe, care nu au fost atrase de beneficiari.

"Vrem să realizăm şi unele realocări de la alte măsuri din cadrul aceleiaşi axe, pentru că nu necesită aprobarea Comisiei Europene, ci doar înştiinţarea. Pentru că ambele măsuri pe care le vom lansa sunt din axa 1, avem măsura 122 pentru investiţii în creşterea valorii adăugate a produselor forestiere, care nu a fost accesată de proprietarii de păduri şi de unde vom mai putea atrage 50 de milioane de euro", a subliniat directorul general al APDRP.

În cadrul măsurii 123 privind construirea de depozite de legume şi fructe, George Turtoi a precizat că vor avea prioritate şi punctaje mai mari beneficiarii care vor avea parteneriate cu producătorii sau societăţile care au producători agricoli în structura lor.

"Ca să mai limităm adaosurile comerciale de pe lanţul de legume şi fructe, cei care vor depune proiecte în noua sesiune şi sunt beneficiari eligibili trebuie să aibă în cadrul companiei producători. Acest lucru este o noutate pentru că până în prezent un comerciant care îşi făcea un depozit cumpăra legumele de la producători, la un preţ foarte mic, le depozita, le ambala şi le vindea cu adaos, iar tot profitul îi intra lui. Producătorii agricoli ocoleau aceste depozite şi vindeau în alte părţi. În prezent, dacă producătorii sunt direct implicaţi în partea de depozitare, condiţionare şi ambalare vor merge la depozit pentru că vor avea o parte din profit. Practic, producătorii îşi vor face o linie de depozitare şi comercializare. Aceşti potenţiali beneficiari vor avea punctaje prioritare şi vor fi cei mai favorizaţi, chiar dacă sunt şi alte categorii eligibile. Ne aşteptăm să fie atractivă această măsură chiar şi pentru cei care au deja depozite, dar care sunt goale, iar acum au posibilitatea să le modernizeze", a mai spus şeful APDRP.

Cele două sesiuni de depunere de proiecte se vor deschide, cel mai probabil la mijlocul lunii noiembrie, numai după consultările din cadrul Comitetul de Monitorizare al PNDR, programate la începutul lunii noiembrie. Sesiunile vor fi active o lună, cel mult până la finele lunii decembrie, iar dacă banii nu vor fi contractaţi cele două sesiuni se vor mai prelungi în 2013 pentru încă o perioadă de timp.AGERPRES

Seceta şi-a pus amprenta asupra sectorului vitivinicol

Seceta şi-a pus amprenta asupra sectorului vitivinicol, dar nu în egală măsură cu ceea ce s-a întâmplat la culturile arabile, a declarat vineri, pentru AGERPRES, Emil Dumitru, director în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Noi spunem că există o producţie medie bună, vom avea nişte vinuri de calitate şi nu a afectat (seceta n.r.) în aşa măsură încât să fie o problemă cu cantitatea de vin pe care România o produce în mod constant anual. Sunt întrunite toate premisele pentru a avea noi consumatori, pentru a avea un vin de calitate din producţia anului 2012', a spus Dumitru.

Pe de altă parte, acesta a arătat că Ministerul Agriculturii a făcut eforturi susţinute pentru ca sectorul vitivinicol să aibă o alocare financiară importantă, care se ridică la 42 milioane de euro anual.

'Avem o absorbţie de 100% a fondurilor europene destinate măsurilor de sprijin pentru sectorul vitivinicol. Acest lucru s-a datorat faptului că nu au fost nişte măsuri excesiv de birocratice şi România a instituit printr-un ordin de ministru în 2007 pentru prima dată măsura de reconversie, restructurare, reîntinerire a plantaţiilor viticole pentru cei care nu sunt familiarizaţi cu termenii din sectorul vitivinicol', a spus Dumitru.

Potrivit acestuia, România este o ţară cu tradiţie vitivinicolă în Europa viticolă.

'Mai avem foarte mulţi paşi de parcurs. Se dovedeşte faptul că avem o apetenţă destul de mare pentru accesarea acestor fonduri (fonduri europene n.r.) şi sumele alocate României sunt insuficiente, motiv pentru care în viitoarea Politică Agricolă Comună am iniţiat deja nişte negocieri cu Comisia Europeană şi cu ceilalţi parteneri din celelalte state membre nou aderate, astfel încât României să îi fie alocate nişte sume mai mari pentru aceste măsuri. Viţa de vie este amplasată în anumite zone de favorabilitate unde celelalte culturi nu se pot amplasa şi Ministerul Agriculturii, prin politicile publice poate să încurajeze absorbţia fondurilor europene şi totodată să încerce, pe cât posibil, să diminueze concurenţa neloială pe care vinurile din comerţul intracomunitar le fac vinurilor autentice româneşti, să încurajăm vinurile de calitate, acele vinuri care prezintă însemn de certificare aplicat de către instituţia din subordinea Ministerului Agriculturii, de către Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole. Cred că suntem pe un drum foarte bun numai că trebuie să continuăm acest ritm de plantare şi după aceasta trebuie să facem nişte politici legate de promovarea vinurilor pentru că degeaba vom avea vinuri foarte bune care vor sta pe stoc. Trebuie să explicăm consumatorilor ce înseamnă consumul moderat de vin', a mai afirmat oficialul MADR.

Directorul general al Patronatului Naţional al Viei şi Vinului (PNVV), Ovidiu Gheorghe, declara, recent, că producţia de vin din acest an va înregistra o scădere cu circa 30 de procente faţă de anul trecut, îngheţul târziu din primăvară şi seceta afectând puternic culturile de viţă de vie.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, culese de inspectorii din teritoriu, producţia de vin a fost anul trecut de 4,05 milioane de hectolitri, în creştere cu 23% faţă de anul 2010, când aceasta s-a cifrat la 3,28 milioane de hectolitri. Cu toate acestea producţia totală de vin a României poate fi mai mare în condiţiile în care apar şi cantităţile obţinute de micii producători.

În 2011, românii au consumat cu 15% mai mult vin de calitate comparativ cu anul 2010, numărul însemnelor DOC (Denumire de Origine Controlată) apropiindu-se de nivelul de 32,765 milioane.

PNVV consideră că după doi ani în care piaţa de vin a regresat ajungând conform estimărilor la 350 de milioane de euro, anul 2011 a adus o creştere semnificativă pe segmentul vinului de calitate. Din cauza crizei, piaţa vinurilor a scăzut cu 100 de milioane de euro în ultimii ani, de la 450 de milioane de euro în anul 2009.

Cantitatea totală de vin românesc comercializat în afara graniţelor a fost de 130.000 hectolitri, iar cantitatea totală de vin provenit din import comercializat în România a fost de 1,134 milioane hectolitri. În primele cinci luni din acest an, importurile de vinuri au fost de 29.801 tone, iar exporturile de 4.893 tone.

În ceea ce priveşte consumul anual de vin în România, acesta este de 24 de litri/cap de locuitor, reprezentând jumătate din consumul ţărilor dezvoltate, care se ridică la 50 de litri/locuitor. De exemplu, în Franţa se consumă 58 litri/cap de locuitor, în Italia 53 de litri/cap de locuitor, iar în Statele Unite doar 13 litri/cap de locuitor.

România este unul dintre cei 15 producători de vin la nivel mondial şi al şaselea producător de vinuri din Europa după Franţa, Italia, Spania, Germania şi Portugalia. De asemenea, România ocupă locul cinci în ierarhia ţărilor viticole europene, cu o suprafaţă totală cultivată cu viţă de vie pe rod de 183.400 hectare în 2010.

Sursa AGERPRES

Salonului Naţional VINTEST aşteaptă între 6.000 şi 7.000 de vizitatori

Salonului Naţional VINTEST aşteaptă între 6.000 şi 7.000 de vizitatori la Sala Palatului din Bucureşti, a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, Lucia Pîrvu, expert degustător şi director al Salonului.

'Avem un nou concept, artă, cultură, civilizaţie, vin, gastronomie, spectacol, unde în altă parte decât la Sala Palatului. Vom avea cursuri de degustări. Asociaţia Naţională a Bucătarilor şi Cofetarilor din Turism vor face demonstraţii de artă culinară şi au organizat Cupa României de Artă Culinară. Somelierii vor asocia vinurile cu mâncarea şi vor da informaţii despre servire, asezonare, asortare, asociere vin cu mâncare. Vom avea demonstraţii despre cum se serveşte un vin, cum se degustă, cum se decantează, cum se serveşte, la ce temperatură. Toate acestea fac parte din acest nou concept', a spus Pîrvu.

Potrivit acesteia, la Salon sunt circa 21 de participanţi din sectorul de vin 'dar bineînţeles sunt şi accesoriile prezente întotdeauna lângă vin, precum butoi de lemn de stejar, sticlărie, dopuri, utilaje pentru micii producători, pentru marii producători au venit din Germania'.
'România, prin excelenţă, este o ţară a vinului şi începe să intre într-un circuit şi etno-turistic. Eu cred că după aderarea la Uniunea Europeană pe sectorul vitivinicol se regăsesc astăzi în paharele de la acest eveniment. Măsurile de piaţă care au fost accesate de către viticultori de după 2007 se regăsesc astăzi într-un vin de calitate. Vinurile din România nu sunt cu nimic mai prejos decât cele din Uniunea Europeană şi cred că potenţialul sectorului vitivinicol din România încă nu şi-a exprimat adevărata valoare şi cu susţinere financiară importantă în continuare putem ca în 2020 să avem probabil o suprafaţă însemnată plantată cu viţă de vie destinată producerii vinurilor cu denumire de origine şi indicaţie geografică', a declarat Emil Dumitru, director în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Cea de-a doua ediţie a Salonului Naţional VINTEST şi-a va deschide porţile în vineri la Sala Palatului din Bucureşti.

Timp de 3 zile, până în 14 octombrie, toţi iubitorii vinului vor avea posibilitatea să deguste gratuit sutele de vinuri expuse de producătorii români şi de invitaţii din străinătate. Salonul este deschis între orele 10:00 - 19:00 vineri şi sâmbătă, iar duminică va fi între orele 10:00 - 17:00.

Organizatorii pregătesc şi cea de a III-a ediţie a Salonului VINTEST, care va avea loc în intervalul 6 - 9 iunie 2013, la Sala Palatului, în aceeaşi perioadă cu cel de-al 36-lea Congres al Viei şi Vinului. După 45 de ani congresul va avea loc, din nou, la Bucureşti.

Evenimentul internaţional va reuni cele 45 de ţări membre şi ca în fiecare an principalii cercetători ai viticulturii, vinificaţiei, economiei şi dreptului vor discuta ultimele dezvoltări din sectorul vitivinicol, incluzând în program şi sesiuni tehnice.

Sursa AGERPRES

VINTEST îşi deschide porţile la Sala Palatului

Cea de-a doua ediţie a Salonului Naţional VINTEST îşi va deschide porţile în 12 octombrie la Sala Palatului din Bucureşti.

Timp de 3 zile, până în 14 octombrie, toţi iubitorii vinului vor avea posibilitatea să deguste gratuit sutele de vinuri expuse de producătorii români şi de invitaţii din străinătate.

'Gastronomia va avea şi de această dată un loc special la VINTEST 2012: maeştrii bucătari, cofetari şi patiseri vor face demonstraţii şi vor concura sub privirile vizitatorilor. Pentru a înţelege mai bine care este secretul îmbinării vinului cu mâncarea, experţi degustători, membrii ai Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România (ADAR) şi somelieri vor prezenta publicului arta degustării vinului şi totodată asocierea lor cu diferite meniuri', potrivit unui comunicat de presă al organizatorilor.

Organizatorii pregătesc şi cea de a III-a ediţie a Salonului VINTEST, care va avea loc în intervalul 6 - 9 iunie 2013, la Sala Palatului, în aceeaşi perioadă cu cel de-al 36-lea Congres al Viei şi Vinului. După 45 de ani congresul va avea loc, din nou, la Bucureşti.

Evenimentul internaţional va reuni cele 45 de ţări membre şi ca în fiecare an principalii cercetători ai viticulturii, vinificaţiei, economiei şi dreptului vor discuta ultimele dezvoltări din sectorul vitivinicol, incluzând în program şi sesiuni tehnice.

Sursa AGERPRES