Agricultura la feminin
- Scris de Lumea Satului
- Publicat în Actualitate
Până nu demult, agricultura era considerată un domeniu dedicat bărbaților. De fapt, chiar și astăzi există această preconcepție, însă statisticile la nivel mondial arată faptul că femeile au un rol esențial în dezvoltarea agriculturii și a mediului rural. Chiar și la nivel național se observă un trend ascendent în ceea ce privește numărul celor aflate la conducerea fermelor.
Există și o zi internațională dedicată femeilor din mediul rural, iar în fiecare an, pe data de 15 octombrie, diferite organizații organizează evenimente prin care se subliniază rolul acestora în tot ceea ce înseamnă lanțul alimentar: de la producție până la prelucrarea, prepararea și distribuția alimentelor, precum și în asigurarea hranei gospodăriei și a comunității din care fac parte. Anul acesta, sloganul acestei sărbători a fost: „Femeile din mediul rural asigură hrană sănătoasă pentru noi toți“, ceea ce întărește și mesajul unui recent raport ONU: „Dincolo de COVID-19: Un plan feminist pentru sustenabilitate și justiție socială“, conform căruia este nevoie de producții obținute din culturi diverse și sănătoase pentru piețele locale, naționale și regionale, un element esențial de altfel și pentru susținerea mijloacelor de trai ale femeilor din mediul rural și pentru asigurarea securității alimentare a noastră, a tuturor.
Aceeași sursă ne arată faptul că femeile din mediul rural dezvoltă mișcări și strategii locale care conduc la diversitatea culturilor și îmbunătățirea gestionării solului, a apei și dăunătorilor, care ajută gospodăriile să sporească veniturile și cresc securitatea alimentară.
La nivel mondial, în prezent, cele mai multe ferme de familie sunt gestionate de femei, în timp ce bărbații își caută un alt loc de muncă. Mai mult decât atât, 70% dintre lucrătorii agricoli sunt femei, potrivit unui raport al Organizației pentru Alimentație și Agricultură. Chiar dacă femeile domină forța de muncă din ferme, majoritatea fermelor mari sunt deținute în continuare de bărbați.
În ceea ce privește numărul femeilor beneficiari ai măsurilor de investiții sprijinite prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020), conform AFIR acesta este de 8.760, iar valoarea totală a contractelor încheiate de acestea este de peste 360 milioane euro.
Submăsurile accesate de reprezentantele sexului frumos sunt: 4.1 și 4.1a – Investiții în exploatații agricole și pomicole, 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, 6.2 – Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale, 6.3 – Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici și 6.4 – Sprijin pentru investiții în crearea şi dezvoltarea de activități neagricole.
Analizând datele de monitorizare ale PNDR 2020, putem spune că, din totalul de 46.105 beneficiari ai acestor submăsuri, cele peste 8.000 de femei reprezintă 19%.
Astfel, numărul femeilor beneficiari cu vârsta sub 40 de ani este de 5.768, iar contractele încheiate de acestea pentru finanțare din fonduri europene nerambursabile pentru agricultură și dezvoltare rurală este de aproape 300 milioane euro. Valoarea contractată de cei 2.992 beneficiarii PNDR 2020 femei cu vârsta de peste 40 de ani este de 72,1 milioane euro.
Cel mai mare număr de beneficiari femei, 4.107, are submăsura 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri. Evident, este vorba de beneficiari femei cu vârsta pe până în 40 de ani la data semnării Contractului de finanțare. Valoarea acestor contracte se ridică la 168 milioane euro. Pentru această submăsură, femeile reprezintă 34% din numărul beneficiarilor.
În ceea ce privește doamnele cu vârsta peste 40 de ani, cea mai accesată măsură pentru acest tip de beneficiar este submăsura 6.3 – Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici. Este vorba de 2.752 de femei și o valoare publică a contractelor încheiate cu AFIR de 41,2 milioane euro. Totodată, 1.153 de doamne sub 40 de ani au accesat această submăsură, valoarea contractelor încheiate fiind de 17,2 milioane euro.
Submăsura 6.2 – Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale a fost accesată de 362 de doamne, valoarea contractelor fiind de 22,4 milioane euro.
Pentru submăsurile 4.1 și 4.1a – Investiții în exploatații agricole și pomicole au fost semnate un număr de 274 de contracte, în valoare de 90,9 milioane euro.
De sprijinul pentru investiții în crearea şi dezvoltarea de activități neagricole (submăsura 6.4) beneficiază 112 femei, iar valoarea contractelor este de 20,4 milioane euro.
Conform unei statistici furnizate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru agricultură, numărul femeilor care activează în ferme și au solicitat sprijin de finanțare în Campaniile 2018-2020 este următorul:
Putem observa faptul că în acest interval, 2018-2020, ponderea cea mai mare a femeilor care au depus cereri la APIA o au cele cu vârsta cuprinsă între 60-70 de ani, urmate de doamnele cu vârste cuprinse între 70-80 de ani.
Așadar, vorbim în prezent de agricultură la feminin, iar tendința femeilor din mediul rural care activează în agricultură este aceea de a-și depăși condiția, de a-și deschide propriile businessuri și de a demonstra că pot fi în același timp mame, soții, dar și femei de afaceri care pot să asigure hrană sănătoasă pentru familie, comunitatea din care fac parte, în unele cazuri pentru piața regională, națională și chiar pentru export. Însă agricultura la feminin nu trebuie interpretată doar ca o statistică în ceea ce privește prezența efectivă în ferme. Agricultura este un domeniu ofertant și în privința ocupării locurilor de muncă în domeniul cercetării în cadrul instituțiilor, asociațiilor ori firmelor de profil. Mai mult decât atât, la nivelul multinaționalelor din domeniu ce au reprezentanțe în România se poate observa faptul că unele funcții de conducere, în special în cadrul departamentelor de marketing și vânzări, sunt ocupate de femei. Deci, agricultura poate oferi și cariere de succes femeilor care își doresc performanță!
Larissa Dinu
Articole înrudite
-
O viață dedicată studiului și cercetării științifice din agricultură. Prof dr. ing. Vasile POPESCU, la 90 ani
-
Alexandru Haită: „Doar cu ajutorul tehnologiei poți optimiza pierderile din fermă“
in Agrotehnica -
Aurel Placinschi, Tigănași, județul Iași: „După 40 de ani de experiență în agricultură, anul 2022 a fost extrem de dificil!“
in Agrotehnica -
„Deși 2022 a fost complicat, este un an peste care se poate trece...“
in Actualitate -
„Antreprenor în agricultura 4.0“, seria 2022-2023
in Actualitate -
Extensia și consultanța agricolă, măsuri de primă necesitate
in Agrotehnica -
O tehnologie agricolă așa cum... nu trebuie
in Agrotehnica -
Femeile din agricultură, între responsabilitate și respect
in Actualitate -
Agricultura 4.0 în livadă: o plantație bio de cireș care face profit și susține educația
-
APIA: Schema de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură pentru anul 2023
Articole recente - Lumea Satului
- De ce să alegem mierea bio pentru consum
- Castelul Károlyi din Carei, „Peleșul Transilvaniei“
- Argăsirea pieilor, un meșteșug tot mai rar
- „Fiecare doamnă trebuie să aibă o ie în garderobă“
- Primul hotel de plante din România s-a deschis la Iași
- O viață dedicată studiului și cercetării științifice din agricultură. Prof dr. ing. Vasile POPESCU, la 90 ani
- Creșterea eficienței fertilizării prin luarea de decizii corecte!
- Hotărârea Curţii Europene de Justiţie referitoare la acordarea autorizaţiilor de urgenţã de către Statele Membre
- „Produsele cu adevărat naturale dețin o structură moleculară pe care corpul nostru o recunoaște“
- Coadă la moaștele Sfintei Parascheva, de Bobotează