Decizii radicale pentru producția de cartofi din România

Statisticile arată că în ultimii 7 ani producția de cartofi a scăzut de la 56.000 ha cultivate la 28.000 ha cultivate pentru a obține culturi de cartofi pentru consum. Astfel, s-a gândit un Plan național strategic al cartofului prin care se dorește o creștere a producției.

Pentru acest lucru s-au realizat o serie de calcule concrete care au fost prezentate reprezentanților Ministerului  Agriculturii, iar în prezent se caută surse de finanțare. Din acest plan reiese faptul că, anual, este nevoie de aproximativ 60 mil. de euro, bani cu care se poate rezolva definitiv această problemă a cartofului, spun reprezentanții Clubul Fermierilor Români. Și asta pentru că aproape aceeași sumă este deficitul bugetar creat de importul de cartof: „De ce să nu echilibrăm această balanță investind în acest sector? Astfel se reduce automat deficitul bugetar și ne rezolvăm o problemă importantă: situația a ceea ce se numește a doua pâine a țării“, ne-a spus Laszlo Becsek, membru Consiliu Director Clubul Fermierilor Români referitor la rolul și importanța spațiilor de depozitare pentru producătorii de cartofi, ca importanță strategică în vederea îndreptării balanței comerciale specifice acestui produs.

Actuala situație „de criză“ a cartofului s-a produs treptat

„Fermierul a produs și pentru că nu a mai vândut în toamnă, dar a avut soluții: să scadă suprafața cultivată cu cartofi, să scadă cantitatea și să producă atât cât poate să valorifice în toamnă“, explică Becsek.

În ultimii ani s-a schimbat și comportamentul cumpărătorului, care în prezent merge la piață pentru 1-2 kg de cartofi. Restul de marfă trebuie să o țină producătorul. Numai că producătorul a fost prins cam nepregătit de acest val în care a avut loc o expansiune a supermarketurilor. În momentul în care piața s-a mutat de la depozitul consumatorului la spațiul de depozitare al producătorului, s-a constatat că producătorul nu are unde să-și mai țină marfa. Și s-a ajuns la situația în care, fără construirea de depozite, nu ai cum să crești și suprafața de hectare, și cantitatea produsă în țară.

În acest Plan național strategic al cartofului este luat în calcul cartoful mediu cu o producție de 27 tone/ha, în timp ce în statistici această producție se situează undeva în jur de 15 tone/ha. Pentru îmbunătățirea producției este necesar ca în paralel să se ofere ajutor fermierilor atât pentru sămânță, material săditor cât și pentru depozitare și irigații.

Contracarăm sau concurăm importurile?

„Importurile nu avem cum să le evităm sau să le oprim. Dacă noi nu producem suficient, de undeva țara trebuie să se aprovizioneze. Dacă lanțurile de magazine nu pot să se aprovizioneze de la producătorii autohtoni, fie că nu e marfă suficientă, fie că nu au spațiu de depozitare ca să poată livra în cursul anului, atunci aceste magazine și piețele agroalimentare se vor aproviziona de altundeva. Putem contracara importurile producând aici, acasă. Dar nu e suficient să produci, trebuie să ai și unde să ții marfa, în condiții bune, să fie de calitate și să existe marfă în fiecare lună a anului, până la producția nouă“, mai spune Laszlo Becsek, care explică că pentru a asigura necesarul de consum de cartofi al țării, asta însemnând 1.700.000 de tone, ne-ar trebui o perioadă de 7-8 ani. Depinde, în primul rând, de sprijinul pe care îl vor primi producătorii și dacă aceștia vor fi stimulați să investească în continuare în această producție.

Cât costă un cartof de import?

„Fermierii din vestul Europei vând cartoful cu 10 cenți, care este pentru ei un preț foarte scăzut, au acest preț doar în anii cu supraproducție. Cartoful de 10 cenți (45 de bani) este sub prețul de producție. Transportul lui de acolo la noi în țară costă încă 45 de bani, apoi fiecare importator mai pune fiecare câte 10 bani, probabil marjă, deja ești la 1 leu cartoful care ajunge în piață / supermarket. Aici prețul crește din nou. Pentru noi, un preț mediu de 70-80 de bani constant este în regulă. Din acest preț al cartofului poți să faci investiție, poți să te dezvolți“, a mai declarat pentru revista Lumea Satului Laszlo Becsek.

Anca LĂPUȘNEANU

VIDEO