ipso martie2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 8 Mar 2021

Cu o bogăție naturală impresionantă, Vâlcea a rămas în a doua jumătate a clasamentului ca dezvoltare economică

Dacă am enumera fie și numai Transalpina (porțiunea de la Obârșia Lotrului), Valea Oltului, Defileul Lotrului, stațiunea Voineasa, ceramica de Horezu, mănăstirile Horezu (UNESCO), Cozia, Frăsinei ori schitul Ostrov, stațiunile Călimănești-Căciulata, Olănești și Govora, Parcul Național Cozia etc. am avea  un etalon pentru ceea ce ar putea însemna Vâlcea din punctul de vedere al patrimoniului natural, turistic și cultural. Întrebarea pe care și-ar pune-o fiecare ar fi următoarea: județul s-a ridicat oare la nivelul resurselor de care dispune? Iar răspunsul nu ar fi unul care să favorizeze zona...

Situat în nordul regiunii Sud-Vest Oltenia, în Subcarpații Getici, județul Vâlcea se întinde pe suprafața de  5.764,77 kmp, ceea ce reprezintă 2,4 % din teritoriul național și 19,73% din cel al regiunii. În 2020, populația rezidentă se cifra la 348.377 de locuitori (din care în mediul rural – 191.345 de locuitori, 54,92%), iar populația după domiciliu număra 394.725 de persoane (din care 204.249 în mediul rural, 51,74%). În 2019, Produsul Intern Brut a fost de 14.324 miliarde lei, al 25-lea, la nivel național și al treilea, pe regiune, după Dolj și Gorj. În același an, PIB/per capita a fost calculat la 8.667 euro, față de 8.487 euro media regiunii și 11.333 euro media națională, valoare care plasa județul pe locul 21 în țară.

Bogăție de resurse naturale

Vâlcea prezintă un relief variat, format din 33% munți, 20% dealuri și depresiuni subcarpatice, 45% dealuri piemontane și 2% lunci. Această poziționare îi oferă în primul rând resurse turistice importante (Munții Cozia, Căpățânii, Făgăraș, Lotru și Parâng, Depresiunea Loviștea, chei, abrupturi, izbucuri, stâncării, peșteri, defileuri etc.). În județ sunt două parcuri naționale (Cozia, cu o suprafață de 17.100 ha și Buila – Vânturarița, cu 4.186 ha), 19 rezervații naturale (1.727,5 ha), 11 monumente ale naturii (10,5 ha), la care se adaugă Aria de Protecție Specială Avifaunistică – Lacul Strejești (2.378 ha) și rezervația naturală Muzeul Trovanților, de la Costești (1,1 ha). În afară de natură, județul Vâlcea mai are o altă mare bogăție, cea a izvoarelor sulfuroase de la Călimănești-Căciulata, Olănești, Govora, Muereasca, Dobriceni, Bunești, a izvoarelor cu oligominerale de la Râmnicu Vâlcea, Mateești, izvoarelor clorate de la Ocnele Mari, Ocnița, Oteșani, Pietrarii de Sus și cea a izvoarelor iodate la Gorunești. Faima Vâlcei o reprezintă, apoi, ansamblul mănăstiresc Horezu, monument din patrimoniul UNESCO, mănăstirile Cozia, ctitorie a lui Mircea cel Bătrân, Govora, Arnota, Surpate, Dintr-un Lemn, Turnu, Stănișoara, Frăsinei, Ostrov, precum și defileurile Oltului și Lotrului sau porțiunea extraordinară a celui mai înalt drum din România, am numit Transalpina etc.

În jumătatea a doua a clasamentului, ca dezvoltare economică

Din punct de vedere economic, județul Vâlcea se bazează pe resursele subsolului: petrol, gaze naturale (Băbeni, Mădulari, Făurești), zăcăminte de cărbuni (Berbești, Alunu, Copăceni), pegmatite cu cuarț, feldspat și mică (zona Voineasa), sare (Ocnele Mari), gnaisul ocular (Cozia), gresii (Turnu, Tomșani, Căciulata), calcare cristaline (Brezoi, Râul Vadului). O privire de ansamblu asupra dezvoltării reliefează că afacerile sunt dominate de servicii (comerț, transport, hoteluri și restaurante etc.), cu o pondere de 77% din totalul firmelor înregistrate în județ, în vreme ce 19% înseamnă industrie (chimică, alimentară, extractivă, prelucrare lemn, textile) și construcții. În ramura industriei alimentare, pe lângă marile unități de prelucrare a legumelor și fructelor existente, în Vâlcea își au sediul unele dintre cele mai cunoscute branduri de panificație din țară. Densitatea județeană a firmelor (la 1.000 locuitori) este de 23,67, iar distribuția ponderii IMM-urilor (% din total pe țară) se limitează la 1,55. Cum spuneam însă, ca economie exprimată în PIB general, Vâlcea se situează în a doua jumătate a clasamentului la nivel național, iar ca PIB pe cap de locuitor este cam la jumătatea ierarhiei. În 2019, populația ocupată se cifra la 151.4 00 persoane, iar numărul mediu de salariați, la 80.200 persoane, respectiv, 52,97 % din populația ocupată. Rata șomajului înregistra 3,0% (4.800 de șomeri), față de 5,8%, la nivelul regiunii, și 3,2 pe total economie, iar câștigul mediu net salarial s-a oprit la 2.434 lei, față de 2.693 lei media regională și 3.025 lei media națională (sursă: Comisia Națională de Strategie și Prognoză).

Infrastructura publică: 81 km de drumuri din pământ, 19,10 % alimentare cu gaze, 86,51% grad de acoperire cu apă în sistem centralizat

Tot în 2019, veniturile administrației publice la nivel de județ au fost de 1,194 miliarde de lei: comune (78, cu 560 de sate) – 0,535 miliarde lei, orașe (11) – 0,376 mld. lei, Consiliul Județean – 0,283 mld lei. Dintre localitățile din spațiul rural, doar 13 au avut venituri mai mari de 10 milioane de lei. Ei bine, în ce fel au utilizat banii în ultimii 30 de ani autoritățile județene, municipale, orășenești și comunale s-ar putea vedea în felul în care arată infrastructura publică. Și observăm, din tabelele de mai jos, că Vâlcea mai are 81 km de drumuri din pământ (3,48% din total căi rutiere naționale, județene și comunale) și 407 km de drumuri pietruite (17,53%), iar în orașe mai sunt 188 km de străzi nemodernizate, ceea ce înseamnă fie că sunt pietruite, fie din pământ. Ocnele Mari, Băile Olănești stau cel mai rău din acest punct de vedere. În statistică nu sunt cuprinse și drumurile de interes local din satele Vâlcei, așa că procentul căilor rutiere din pământ sau pietriș ar putea fi, în realitate, mai mare.

Cu privire la celalalte utilități publice, lucrurile stau în felul următor:

- alimentare cu apă: 11 orașe și 66 de comune, din 89 de unități administrativ-teritoriale (86,51%). Populația deservită de sistemul public de alimentare cu apa se cifrează, conform INS, la 241.416 de persoane, ceea ce înseamnă că nu toate gospodăriile sau satele beneficiază de această facilitate, chiar dacă există sistem de alimentare;

- rețea de canalizare: 11 orașe și 38 de comune (55,05%), cu o populație deservită de 150.078 de persoane, mai puțin de jumătate așadar din populația județului;

- alimentare cu gaze: 8 orașe și 9 comune (19,10 %).

Ca infrastructură socio-culturală, Vâlcea dispune de:

- infrastructură educațională: 5 facultăți, din care 2 de stat și 3 private, 153 de școli, din care 72 în mediul urban și 81 în mediul rural, cu 2.299 săli de clasă, 356 de laboratoare, 88 săli de gimnastică, 100 ateliere școlare, 110 terenuri de sport;

- infrastructură culturală și religioasă: 96 de monumente și situri arheologice, 33 mănăstiri, 327 biserici și 22 schituri, 70 de monumente civile (cule, conace, case cu valoare arhitecturală), 23 de obiective clasate la categoria „tezaur“, 249 de biblioteci, 9 case de cultură și 129 de cămine culturale;

- sănătate: 7 spitale, 6 ambulatorii integrate, 12 policlinici, 215 de cabinete medicale de familie, 207 cabinete stomatologice, cu 19 laboratoare de tehnică dentară, 228  de cabinete medicale de specialitate, 164 de farmacii și puncte farmaceutice, 51 de laboratoare;

- infrastructură socială: 12 servicii de tip rezidențial pentru copii /tineri, 11 centre pentru persoanele cu dizabilități, 2 centre pentru bătrâni, 1 centru medico-social.

Munții, Horezu și stațiunile balneoclimaterice, baza turismului în Vâlcea

Deși nu are o pondere economică însemnată, turismul este văzut ca un integrator al dezvoltării infrastructurii specifice, dar și de transport, contribuind hotărâtor la dezvoltarea durabilă a județului bazată pe valorificarea superioară a potențialului natural și antropic. Posibilitățile de a practica turismul sunt multiple: turismul balneoclimateric (stațiunile Călimănești-Căciulata, Băile Olănești și Băile Govora), turismul montan (parcurile naționale Cozia și Buila-Vânturarița, peșterile, celebrele Transalpina, Valea Oltului (DN7) și Defileul Lotrului (DN7A), stațiunea Voineasa, cu 7 pârtii de schi), turismul rural și agroturismul, turismul cultural-istoric și monahal (Horezu, Cozia), turismul activ (sportiv, de vânătoare și pescuit).

În ceea ce privește dezvoltarea spațiului rural, în Strategia de dezvoltare a județului sunt cuprinse doar așa, niște generalități, sugerându-se legătura dintre expansiunea economică și infrastructură (rutieră, de utilități) ori servicii de bază (cultură, educație, sănătate). Sau făcându-se trimiteri la potențialul de creștere a activităților din agricultură (fructe, zootehnie, producția ecologică). Ori la agroturism. Ori la activitățile non-agricole, care să exploateze tradiția culturală a satelor.

Vezi tabele în revistă!


- Structuri de primire turistică: 275;

- capacitatea de cazare turistică existentă: 11.375 de locuri;

- sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică: 423.279 total, din care români 412.900 și străini 10.379;

- înnoptări în structuri de primire turistică:1.523.203 total, din care români 1.500.544 și străini 22.659.


Maria BOGDAN

Articole recente - Lumea Satului