Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, are așteptări mari de la proiectul „Consolidarea capacității MADR de a elabora politici și reglementări specifice în vederea implementării unui sistem strategic național pentru trasabilitatea și integritatea produselor agroalimentare“. Început în 2019, pe vremea când ministru era Petre Daea, proiectul trebuie să-și arate „roadele“ până în mai 2022, când are termenul-limită. Puțin întârziat de pandemia de COVID-19, proiectul ar putea să mai sufere și alte amânări, nu neapărat din cauza pandemiei. Cofinanțat din Fondul Social European (FSE), prin Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA), acest proiect trebuie să ofere inclusiv soluții pentru simplificarea reglementărilor și digitalizare, așa cum speră actualul responsabil al Agriculturii, Adrian Oros.

Într-o conferință de presă organizată recent la sediul MADR, ministrul Oros a precizat că niciun salariat al ministerului pe care îl conduce nu este plătit din acest proiect. „Au fost angajați prin concurs specialiști ca să facă ceva, iar eu, ca ministru, le-am cerut mai multe lucruri, ce am crezut eu că se poate scoate din acest proiect care era în derulare, era câștigat și trebuia să scoatem cât mai mult din acești bani mulți“, a explicat ministrul Oros. Bugetul proiectului ajunge la aproape 28 de milioane de lei, iar unul dintre specialiștii aduși să pună umărul și la bunul mers al conectivității dintre instituțiile implicate  acest proiect este Gabriela Gîrboan. „Este un proiect care ne provoacă. Chiar ne dorim să fie un program aplicat; este foarte important ca partea de sănătate animală și de înregistrare a operatorilor care produc alimente să fie transparente pentru cetățeni. Din acest motiv, această parte de transparență trebuie să se aplice pe tot lanțul alimentar, de la producția primară și până la produsul final, iar înregistrarea acestor operatori va fi în beneficiul lor“, a menționat managerul de proiect Gabriela Gîrboan. Absolventă a Universității de Agricultură și Medicină Veterinară din Cluj, Gîrboan a lucrat și ca Manager Calitate Selgros Cash and Carry în Cluj, ceea ce o poate recomanda pentru acest proiect în care este nevoie inclusiv de evaluarea operatorilor ce activează în domeniul alimentar. „În funcție de seriozitatea cu care se tratează acest produs alimentar pentru consumatori, producătorii de alimente vor avea o bonitate. Vom putea evalua acești operatori în funcție de felul în care au avut relația cu controalele oficiale“, a mai adăugat managerului proiectului.

Ce s-a făcut până acum concret...

Demarat în septembrie 2019, după aproape un an și jumătate, proiectul are în derulare studii... Nici acestea nu sunt însă gata, ci doar în faza de „livrabile intermediare“. Ce se studiază? Ei bine, foarte important este comportamentul consumatorului, despre care pare-se că nu se știe nimic și este nevoie de alte studii ce conțin studii. E drept că bugetul proiectului este generos și, deci, sunt destui bani pentru toate studiile – mai mult sau mai puțin relevante.

În situații limită pot fi solicitate și prelungiri pentru implementarea proiectului. Drept urmare, dacă nu se încadrează în termenul-limită, responsabilii proiectului mai pot obține amânări.

La nivel de teorie, viitorul sună bine

Trasabilitatea este unul dintre cele mai importante elemente în siguranța și securitatea alimentelor, principiile de siguranță a alimentelor garantând punerea pe piață de alimente sigure, de calitate înaltă. Cu toate acestea, se mai întâmplă și „accidente”, căci hazardul nu poate fi eliminat nici din industria alimentară. Cum pot fi protejați consumatorii de produse de calitate îndoielnică, prin al căror consum se pot confrunta cu anumite efecte neplăcute? Ei bine, soluția este urmărirea și identificarea pe toate etapele de recepție, producție sau procesare și distribuție a unui produs, fie că este aliment destinat consumului uman, fie că este hrană pentru animale. Drept urmare, atunci când apare o problemă sau se bănuiește că ar exista un risc la nivel de securitate și siguranță alimentară, responsabilii de aceste chestiuni pot retrage, pe baza unei documentații riguros întocmite, imediat produsul de pe piață. De asemenea, echipa care se ocupă de acest aspect trebuie să identifice întreg lanțul de producție în legătură cu acel produs, toate etapele tehnologice, toate ingredientele etc. În urma unor analize detaliate, se pot retrage din lanțul alimentar și de pe lanțul de producție toate acele produse, ingrediente, materii prime pentru care s-au semnalat probleme ce pot amenința sănătatea sau chiar viața celor ce le consumă – fie că sunt oameni, fie că sunt animale (dacă acele produse sunt destinate animalelor). Astfel, cu cât elementele trasabilității sunt mai bine întocmite, arhivate și accesibile, cu atât reacția este mai rapidă și pagubele sunt mai mici.

Operatorii vizați

Potrivit procedurilor publicate pe site-ul ANSVSA, reglementările privind trasabilitatea se aplică tuturor operatorilor din sectorul alimentar în toate etapele lanțului alimentar de la producția primară (recolte), prelucrarea produselor alimentare, până la distribuție și furnizare, inclusiv intermediari indiferent dacă aceștia dețin fizic produse alimentare. De asemenea, aceste reglementări se aplică și transportatorilor independenți și întreprinderilor de depozitare, în calitate de întreprinderi implicate în distribuția produselor alimentare.

Dispozițiile privind trasabilitateanu se aplică în afara Uniunii Europene, cerințele vizând toate etapele de producție, prelucrare și distribuție în UE, și anume de la importatorul UE până la nivelul comerțului cu amănuntul, excluzând totuși furnizarea către consumatorul final.

Cum se poate demonstra trasabilitatea

Procedurile publicate de ANSVSA menționează și modul în care se stabilește dacă operatorul economic poate demonstra trasabilitatea care este atât externă, cât și internă. Pentru trasabilitatea externă se solicită: documente de intrare materii prime cu identificarea loturilor și documente de livrare produse finite; marcate lot în documente comerciale. Cât privește trasabilitatea internă, numărul documentelor este ceva mai mare. Este nevoie de: sistem propriu de lotizare, fișă de producție interioară cu lotizare, metode de identificare a semipreparatelor și ingredientelor în timpul procesării, stabilire lot și marcare pe produs.

Simona-Nicole David