Anul 2021 a început cu vești bune! Iată care sunt și cui se adresează
După o perioadă destul de confuză, începutul anului 2021 se arată darnic cu fermierii români. Despre ce este vorba? Ei bine, fondurile europene încep să prindă contur și să se clarifice tot mai mult, după anii caracterizați de ambiguitate și la nivelul fondurilor europene.
În anii de tranziție 2021-2022 vor fi deschise prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) linii de finanțare dintre care amintim submăsurile: 4.1, 4.1a, 6.1, 6.2, 6.3, 6.4, 16.4, 17.1, potrivit președintelui Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt, Ion Păunel, citat de Agro TV. Aceste linii de finanțare se adresează mai multor domenii de interes pentru fermierii români, submăsura 4.1, având însă linii distincte de finanțare pentru legumicultură. Mai exact, explică Păunel, aceste linii de finanțare vor fi dedicate pentru: modernizare, construcție, reconstrucție spații protejate, investiții în procesare și marketing, depozitare, sortare, ambalare, etichetare și transport legume, investiții în irigații, achiziții de echipamente și utilaje noi pentru tinerii fermieri români.
De la 70.000 de euro
Tot tinerilor fermieri sunt alocați și banii aferenți submăsurii 6.1, pentru Instalarea tânărului fermier, prin care se alocă între 70.000 și 100.000 de euro pentru fiecare tânăr fermier ce pornește la un astfel de drum deloc ușor, dar frumos.
Totodată, reamintim că, prin mecanismele de Tranziție, Convergență și Instrumentul de Reconstrucție Europeană (ERI), sunt disponibile și fondurile pentru finanțarea agriculturii autohtone în anii 2021 și 2022. Și aici vorbim de aproape 3,2 miliarde de euro, bani pe care ar fi păcat să nu îi obținem.
Este foarte important de știut că în perioada 2021-2022, până la noile regulamente și ghiduri de la Bruxelles, ghidurile de accesare rămân cele din Planul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2014-2020). Practic, toți cei care doresc astfel de fonduri vor lucra după programul 2014-2020, condițiile de accesare a banilor fiind aceleași și pentru proiectele perioadei de tranziție 2021-2022.
De asemenea, este important de menționat că doar în acești doi ani de tranziție – 2021 și 2022 – se pot accesa finanțări de până la 90%. Potrivit consultantului Marian Vișu-Iliescu, cei care doresc o astfel de finanțare trebuie să se grăbească pentru că „nu o vor mai putea obține decât în acești doi ani“. „Începând cu 2023 se va reduce cota de finanțare, iar singurele care vor avea avantaj mai mare vor fi cooperativele agricole care vor ajunge până la maximum 75%“, atrage atenția expertul Marian Vișu-Iliescu.
Ce abatoare își vor continua activitatea și în acest an
Vești bune sunt și pentru cei care dețin centre de sacrificare pentru păsări și iepuri la nivelul fermelor înregistrate sanitar veterinar deoarece își vor putea desfășura activitatea și în acest an.
Comercializarea cărnii de pasăre în țara noastră se realizeză cu respectarea legislației comunitare și a legislației naționale corespondente. În conformitate cu aceasta, carnea de pasăre trebuie să fie obţinută în abatoare autorizate de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 prevede posibilitatea ca, prin legislația națională, statele membre să acorde derogări în cazul furnizării directe de cantităţi mici de carne de pasăre de către un producător care are producţie anuală de maximum 10.000 de păsări. Flexibilitatea pachetului pe igienă în ceea ce priveşte producerea şi comercializarea cărnii de pasăre, pentru a veni în sprijinul micilor producători, se aplică prin permiterea vânzării directe şi a vânzării cu amănuntul.
Prin legislația națională realizată de ANSVSA a fost prevăzută vânzarea directă și vânzarea cu amănuntul a cărnii de pasăre sau iepure obţinută în ferma proprie, cu o producţie de până la 10.000 de capete pe an. Carnea obținută poate fi vândută direct consumatorului final la poarta fermei sau poate fi comercializată către consumatorul final prin unitățile de vânzare cu amănuntul. Potrivit reglementărilor în vigoare, la nivelul fermei sau exploataţiei carnea de pasăre sau iepure trebuie să fie obţinută într-un centru de sacrificare păsări şi/sau iepuri – o unitate cu spaţii şi dotări corespunzătoare în care se desfăşoară activităţi pentru sacrificarea animalelor provenite numai din ferma proprie. Aceste unități trebuie să fie înregistrate de către DSVSA judeţene pe raza cărora îşi desfăşoară activitatea şi să îndeplinească condiţiile prevăzute de legislația în vigoare. Centrele de sacrificare păsări la nivelul fermei nu necesită autorizare, ci doar înregistrare sanitară veterinară. În acest moment, în România există 24 de centre funcționale de sacrificare păsări sau iepuri la nivelul fermelor înregistrate de către DSVSA județene conform legislației naționale.
Simona Nicole David
agricultura, fonduri europene, AFIR, 2021
- Articol precedent: Avantajele agriculturii de precizie
- Articolul următor: Opinie de specialist. Inul de fibră, o plantă de cultură nedreptățită în actuala conjunctură