Societatea Agro-Ilmar SRL din Târgu Frumos, sat Boureni, comuna Balş, judeţul Iaşi, a fost pentru a treia oară consecutiv gazda evenimentului anual Ziua Porumbului – Iaşi, cea mai mare întâlnire profesională din zona Moldovei dedicată geneticii şi tehnologiei de cultură a porumbului, care a avut loc în data de 17 septembrie 2020. Manifestarea a fost organizată în colaborare cu Asociaţia Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice (ACCPT) Iaşi, sub egida APPR. Partenerul principal al evenimentului a fost compania Syngenta.

Seceta este Covid-ul agriculturii

În deschiderea evenimentului a luat cuvântul Emil Bălteanu, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice (ACCPT) din Iaşi. „Dorim ca această platformă a porumbului din judeţul Iaşi să se soldeze astăzi cu o tribună de la care ne aşteptăm să primim nişte răspunsuri referitoare la ce a fost bine, ce a fost mai puţin bine în acest an agricol şi să găsim nişte soluţii care să ne poată ajuta în anii următori, în situaţia în care ne vom mai confrunta cu asemenea fenomene extreme.“

Instituţia spre care s-au îndreptat privirile fermierilor puțini prezenți la eveniment anul acesta a  fost Ministerul Agriculturii, cu atât mai mult acum când trecem cu toții printr-o perioadă deosebit de grea. Astfel, din partea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a răspuns invitației Emil Dumitru, secretar de stat, care a punctat când se vor face plățile către fermierii afectați de secetă. „Nu am fost pregătiţi în 30 de ani să ne ferim de secetă. Ceea ce vă pot spune este că Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA), va lucra neîncetat, până va finaliza suprafaţa determinată pentru despăgubiri. Vineri vor fi viraţi banii în conturile centrelor județene APIA şi de luni se vor face plăţile către fermieri. Asta este tot ce am putut face noi, practic seceta este Covid- ul agriculturii“, a punctat secretarul de stat la deschiderea evenimentului.

6,5 miliarde de euro pentru reabilitarea întregii infrastructuri principale de irigaţii

„Este o misiune foarte ingrată pentru mine să vă vorbesc despre neputinţa celor 30 de ani în care nu am putut să investim inteligent, să avem irigaţii, să avem perdele de protecţie, să răspundem la schimbările climatice. Bugetul a suferit o contractare din cauza neîncasărilor, şi să aloci 1,1 milliarde de lei nu e deloc ușor. Practic, am notificat la Bruxelles pe Programul Național de Recuperare şi Rezilienţă un proiect de 6,5 miliarde de euro pentru reabilitarea întregii infrastructuri principale de irigaţii, de desecare, drenaj, combaterea eroziunii solului şi investiţii noi, în sisteme locale de irigaţii. Cu această sumă, eu cred că vom rezolva în mare parte problemele pe care agricultura României le are pe ceea ce înseamnă riscuri climatice, dar nu este suficient“, a mai specificat secretarul de stat Emil Dumitru în cadrul evenimentului.

Sămânţa – cea mai importantă investiţie pe care fermierul o face

Companie care a susţinut realizarea acestui eveniment a fost Syngenta. Sergiu Staicu, reprezentantul companiei, specifică că vine cu soluţii tehnice pentru cultura porumbului în a diminua riscurile din agricultură. „Spuneam anul trecut, tot de aici, că una din constante este schimbarea, dar se pare că acest an ne-a demonstrat, încă o dată, că surprizele nu încetează să apară şi seceta principală la care am fost cu toţii expuşi anul acesta ne-a pus pe toţi la încercare. Compania Syngenta a fost alături de acest eveniment încă de la început, va continua să rămână aşa, suntem aproape de fermierii din România pentru că prin cercetare, prin observaţii, prin experimentele pe care le facem în aceşti ani dificili înţelegem cu toţii mai bine cum putem să contribuim la depăşirea acestor situaţii. Investim cu toţii în sămânţă, astfel în momentul în care o punem în pământ e practic cea mai importantă investiţie pe care fermierul o face.“

Asocierea este cuvântul-cheie anul acesta

Eugen Ulea, prorector în cadrul USAMV Iaşi, a luat parte la discuție și a precizat importanța asocierii, mai ales că unitatea este cea care dă rezultate. „Ne-am fi dorit ca anul acesta cuvântul-cheie să fie profitabilitate, dar aşa cum a decurs anul în curs, cu regret spun acest lucru, cuvântul este cel de supravieţuire economică. Este un an foarte greu, dar care cred că la un moment dat o să ne facă să luăm măsurile corecte în viitorul apropiat. În aceste condiţii, foarte dificile, unitatea este cea care dă rezultate şi în cazul nostru este vorba de asociere deoarece este singura care ne poate oferi rezultate economice valabile care să ne ajute mai ales în aceste momente dificile. Asocierea, cred eu, este cuvântul-cheie anul acesta.“

În Regiunea Moldovei, porumbul ocupă peste 70% din ponderea culturilor

Tiberiu Stan este unul dintre fermierii tineri ai judeţului, foarte implicat atât în mediul asociativ cât şi în activitatea din ferma sa. Acesta ne vorbește despre cele mai mari provocări de anul acesta legate de cultura porumbului în ferma sa și nu numai „Cea mai mare problemă a noastră în regiunea Moldovei, acum, este cultura porumbului, care ocupă peste 70% din ponderea culturilor noastre, iar producţia este foarte slabă. Unele zone o să scoată o medie de sub 2 t/ha, dar sunt foarte multe zone, în judeţele Iaşi, Vaslui, Galaţi și Bacău, unde nu se apropie producţia de 1 t/ha, excepţie făcând zonele care se apropie de munţi. E momentul să ne implicăm mai mult în activitatea de reprezentare a fermierilor. Putem aplica tehnologii de vârf și soluții inovatoare, dar e necesar să fim auziți atunci când apar probleme grave care ne afectează activitatea și a căror rezolvare nu mai depinde doar de noi“, a mai spus acesta.

Producție la porumb... de sub o tonă la hectar!

Evenimentul a avut loc pe platforma expozițională a fermei SC AGRO ILMAR SRL. Aici au participant 11 firme producătoare de porumb care activează pe zona Moldovei; fiecare firmă venind cu 5-6 hibrizi, cu diferite grupe FAO de maturitate, iar în total au fost în jur de 65 de hibrizi.

Gazda, ing. Gheorghe Cozma, ne vorbește despre situația dezastruoasă din teren. „Anul acesta nu ne-a adus prea mari bucurii din cauza secetei pedologice instalate în toamna anului trecut. Am avut ceva precipitații în primăvară, cultura de porumb a câștigat teren, dar în luna iulie, când a apărut paniculul, precipitațiile au lipsit, astfel porumbul nu a legat decât în procent foarte mic și aceasta a dăunat producțiilor din toamnă. Aici, pe platformă, am avut noroc că parcela a fost binecuvântată de câteva ploi, am avut un aport pluviometric aproape dublu în luna iunie față de parcelele vecine. De exemplu, dacă aici a avut loc o ploaie de 25-30 litri/mp, la 500 de metri lateral am avut 3-5 litri/mp. La aceasta s-a adăugat și faptul că grâul a fost  cultura premergătoare, parcela a fost arată imediat după recoltat, nivelată, și până în luna decembrie s-au acumulat în această arătură în jur de 110 litri de apă/mp. Unde s-a arat în decembrie, cantitatea aceasta de apă a lipsit ca aport pluviometric, iarna a fost destul de săracă în precipitații, am avut în jur de 60 litri, iar în primăvară în vegetație am avut pe o parcelă 210 litri de apă/mp, iar pe solele învecinate, mai puțin de jumătate. În câmp, astăzi, recoltez o parcelă de aprope 80 ha, iar producția este de sub o tonă la hectar.“

Beatrice Alexandra MODIGA