În luna septembrie, în localitatea Orezu din județul Ialomița a avut loc cea de-a 11-a ediție a Zilei Porumbului. Cum era de așteptat, pandemia de coronavirus și-a pus din plin amprenta pe organizarea evenimentului. S-a păstrat distanțarea socială, numărul fermierilor participanți nu a mai fost de ordinul sutelor ca la edițiile precedente, ci al zecilor... Iar, pe lângă problema pandemiei, o altă problemă a marcat ediția din acest an a Zilei Porumbului. Este vorba de seceta pedologică extremă care afectează grav culturile din acest an din Bărăgan și nu numai... Cifrele oficiale vorbesc de peste un milion de ha afectate.

Cifrele confirmă dezastrul

Cu greu putem vorbi în acest an de o adevărată „Zi a Porumbului“, cel puțin în zona de sud-est. Și asta pentru că în acest an România se confruntă cu un fenomen cu care nu s-a mai întâlnit de mult: seceta pedologică. Și nu numai fermierii o simt, cifrele sunt prinse și în cele mai recente statistici. Astfel, potrivit datelor Comisiei Europene, în anul de marketing anterior România a contribuit cu 64% la exporturile totale de 5,8 milioane de tone de porumb. Iar acum, conform celor mai recente estimări, UE va exporta 2,7 milioane de tone de porumb, cu 1 milion de tone mai puțin decât se estimase în anteriorul raport și cu 2,1 milioane de tone sub nivelul din 2019/2020, tocmai ca urmare a reducerii producției în România. Tot din datele Comisiei Europene, în primele 11 săptămâni ale acestui an de marketing (1 iulie – 13 septembrie) am exportat în jur de 35.400 de tone, cu aproape 68% mai puțin decât în anul anterior. Așadar, și cifrele confirmă dezastrul…

Dar, potrivit lui Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Siseşti“, „această secetă pedologică era previzibilă. Încă din toamnă am spus că, din anii anteriori, pornim cu o anumită rezervă de apă care nu ne dă speranța unui an foarte bun. Și am spus asta de multe ori și uneori chiar am deranjat... Încă din luna februarie am analizat cu doctorul Dumitru Manole situația din Dobrogea și mi-am dat seama că o asemenea situație nu văzusem în 50 de ani de activitate. Concret, vedeam o secetă care nu dădea speranțe nici măcar pentru grâu în sensul de a ajunge să formeze spic. Ceea ce s-a și întâmplat. Acum putem spune că situația în România este una grea pentru că suntem într-o zonă de climat temperat-continental cu specificități. Iată o iarnă blândă cu rare perioade de temperaturi sub zero grade și un martie-aprilie cu temperaturi de până la minus 9 grade. În aceste condiții chiar și plantele foarte rezistente pot avea mult de suferit. Mai mult decât atât, în condițiile în care nu există apă, stresul este și mai mare pentru culturi. Uitați-vă la cultura de porumb acum... Chiar în condiții de irigare este dezastru... Și asta pentru că irigarea nu mai e eficientă când vorbim de secetă pedologică. În legătură cu această situație, în luna februarie a anului viitor Academia va prezenta o situație pe regiuni a rezervei de apă din sol. Cu excepția nord-vestului țării unde nu sunt probleme, în rest toată țara întâmpină dificultăți cu rezerva de apă din sol. Și vorbesc nu de rezerva de sol de suprafață – cea de la cca 20 cm, ci de cea care începe de acolo de unde rădăcinile își iau seva pe întreaga perioadă de vegetație. Acolo sunt cele mai mari probleme.“

Despăgubiri?

Alexandru Stănescu, președintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, ne-a declarat că situația era cunoscută, de aceea s-a încercat crearea unui cadru legislativ pentru despăgubiri. „E trist ce vedem astăzi, cel puțin cu o parte a agriculturii românești față de ce era anul trecut. Mi-aduc aminte, zâmbind acum, că anul trecut unii fermieri se plângeau că au producții între  9 și 12 tone... Și asta în condițiile în care acum, în unele zone cum ar fi Ialomița, producția de porumb este și de două tone la ha. Vă dați seama ce pierderi înseamnă asta pentru fermieri. Din funcția în care mă aflu pot să vă spun un lucru deja știut... Și anume că noi am avut o inițiativă legislativă prin care propuneam ca fermierii să fie despăgubiți cu 75% din cheltuieli coroborat cu o amânare a ratelor la bănci... Din păcate, legea a fost contestată chiar de autoritățile în domeniu la Curtea Constituțională și a fost declarată neconstituțională din motive nu foarte serioase din punctul meu de vedere.“

Am stat de vorbă și cu președintele LAPAR și fermier în zona de sud-est, Nicolae Vasile. „Sigur, avem o mare problemă – seceta. Dar, dacă privim tabloul în ansamblu, vedem că 60% reprezintă mediul, natura iar 40% știința noastră. Într-un cuvânt, asta este agricultura. Problema în România este că nu avem nici servicii de management financiar și stăm prost și la capitolul consultanță. De exemplu, m-a contactat un domn fermier care se plângea că are probleme cu banca. De ce? Voia să mai ia o combină, în condițiile în care mai avea două. Și totul pentru doar 150 ha... «Pentru ce vă mai trebuie un utilaj?», l-am întrebat... «Așa vreau eu», mi-a răspuns... Aici e una din probleme... Eu caut să dezvolt, de aceea am venit la LAPAR, și o consultanță eficientă pentru fermieri. Se știe: toată lumea se pricepe la agricultură, la fotbal și la politică dar, din păcate, sunt foarte multe probleme pe care noi nu le stăpânim. Dar noi ne dăm cu părerea... Și asta în condițiile în care agricultura este primul sector economic al țării. Noi discutăm de digitalizarea agriculturii, dar nouă ne lipsesc lucruri fundamentale, informații de bază, pe care unii colegi nu le știu. Nu avem tactici și strategii viabile pentru agricultură. De exemplu, aveam legi care defineau calamitatea, dar au fost abrogate prin ordonanțe iar acum, în acest moment, nu avem o definiție a calamității care să ajute agricultorii. De exemplu, toți discută despre secetă hidrologică, când acum nu mai vorbim de așa ceva... D-abia anul acesta am dat definiția secetei pedologice cu care ne confruntăm acum. E inadmisibil...“, conchide președintele LAPAR.

Am întâlnit și un fermier fericit...

Că românul face haz de necaz se știe. Alexandru Gheorghe, fermier din Ialomița, a știut să vadă și ceva bun în tot dezastrul din această toamnă. „Personal lucrez 4.000 ha și pot să vă spun că, deși anul acesta obțin cele mai proaste producții din viața mea, în acest moment sunt cel mai fericit om! Adevărul este că sunt mai bucuros acum, cu aceste producții! De ce spun acest lucru? Pentru că mă așteptam la mult mai puțin. De fapt, la cum a fost vremea, în special în mai-iunie, m-așteptam să nu fac absolut nimic, producția să fie zero. La grâu, la rapiță, la sfârșitul lunii mai, situația părea iremediabilă. Compromiterea culturilor părea totală. Noroc că au venit câteva ploi și s-a făcut rapiță de circa 2.500 la ha, la floarea-soarelui facem spre 3.000, iar la porumb estimez că vom recolta între 3 și 6.000 kg la ha. Din acest motiv sunt acum fericit... Teoretic, nu trebuia să am nicio producție, dar practic am ceva...“

La rândul său, Mihai Afiliu, care cultivă 7.000 ha teren agricol, ne-a spus că „acest an, din punct de vedere agricol, este no comment din cauza condițiilor foarte dificile. Din acest motiv trebuie să găsim soluții să ne mai descurcăm cel puțin un an, iar după aceea vedem ce mai facem. Toată agricultura din sud-estul României suferă acum foarte mult... Din punctul meu de vedere, și nu numai, problema poate fi rezolvată prin comasarea terenurilor, făcute niște contracte de arendă pe perioadă mai lungă cu garanția că ai terenul în proprietate și dezvoltarea sistemului de irigații.“

Scrisoare  deschisă...

Liderii PRO AGRO, LAPAR, UNCSV și APPR au adresat autorităților o scrisoare deschisă în care își arată îngrijorarea cu privire la despăgubirile din acest an de care ar trebui să beneficieze fermierii afectați de secetă. Am selectat câteva pasaje:

„Referitor la Proiectul de Ordonanță de urgență pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat acordat producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2019 afectate de seceta pedologică, Alianța pentru Agricultură și Cooperare vă atrage atenția și își manifestă îngrijorarea asupra Capitolului III – Procedura de acordare a ajutorului de stat, din care lipsesc cu desăvârșire informații certe privind suma totală alocată de către MADR pentru efectuarea acestor plăți, sumă care a fost estimată la valoarea de 1,2 miliarde de lei. În documentul postat inițial pe site-ul MADR la art. 11 era prevăzută ca sumă maximă alocată acestei scheme de ajutor 1.08 milioane!

Nicăieri în cadrul documentului aflat în dezbatere nu este specificat faptul că aceste plăți se vor face parțial, urmând ca diferența să fie încasată după următoarea rectificare bugetară din octombrie! Mai mult decât atât, în cuprinsul art. 11 a fost introdus un nou alineat (2) care precizează că „în situația în care sumele necesare depășesc plafoanele bugetare aprobate cu această destinație, valoarea ajutorului se reduce proporțional pentru toți beneficiarii schemei de ajutor de stat“.

Cum puteți sugera că sumele nu acoperă suma estimată inițial dacă public ați afirmat că există, chiar dacă nu este menționată expres?

Discutăm asumat despre secetă pedologică extremă încă din luna martie 2020, când au început să apară primele Ordine de Prefect în baza cărora fermierii au putut solicita întrunirea comisiilor de constatare! Azi auzim despre despăgubiri pentru pagubele provocate de acest fenomen meteorologic extrem, într-un amestec de antagonism cu sectorul zootehnic.

Care este motivul pentru care s-a făcut suplimentarea bugetului MADR? Înțelegând că și alte sectoare au nevoie de sprijin, considerăm totuși că plata despăgubirilor provocate de secetă ar trebui să reprezinte prioritatea zero, conform discuțiilor avute până în prezent! Dacă sumele alocate sunt pentru sectorul vegetal, de ce suma maximă alocată nu se regăsește în proiectul de Ordonanță? , se mai arată în document.“

Bogdan PANȚURU