Necesitatea culturilor alternative

În ultima perioadă anii secetoși sunt tot mai frecvenți în țara noastră, iar actuala structură de culturi, destul de restrânsă (grâu, porumb, floarea-soarelui, rapiță), este sensibilă la stresul hidric, determinând producția foarte scăzută sau compromiterea culturilor respective. De aceea trebuie diversificată gama de culturi lărgind biodiversitatea și când prognozele meteo sunt nefavorabile, iar când rezerva de apă acumulată în sol în perioada de iarnă este redusă, trebuie apelat la culturile alternative care au șanse mai mari de reușită.

Alternativa la cereale

Alternativa la cereale este cultura sorgului. Plantele de sorg au sistemul radicular etajat și foarte bine dezvoltat, putând ajunge la 2 m adâncime, iar numărul perișorilor absorbanți este dublu față de porumb. În acest fel valorifică bine puțina apă existentă într-un volum mai mare de sol. Sorgul se poate dezvolta cu mai puțin de 50% din necesarul de precipitații față de porumb, fiind numit „cămila vegetală“. Plantele de sorg sunt prevăzute cu un strat de ceară care reduce transpirația, astfel încât coeficientul de transpirație la sorg este 158-247 față de 597 la ovăz, de exemplu. Sorgul poate valorifica terenurile nisipoase, cele supuse eroziunii, chiar solurile acide (pH 4,5) și alcaline (pH 8-9). Totuși, și în asemenea condiții poate ajunge la 10.000 kg/ha boabe.

La leguminoasele anuale pentru boabe

Alternativa la leguminoasele anuale pentru boabe este năutul. Mazărea ar avea ceva șanse mai mari de reușită, însă prezintă dezavantajul că se scutură la maturitate, iar soia necesită cantități mai mari de umiditate. Năutul are rădăcini viguroase, profunde, cu mare capacitate de solvire. Tulpina și frunzele prezintă porozitate care asigură rezistență la secetă. Perioada de vegetație relativ scurtă (90-100 zile) asigură ajungerea la maturitate înainte de instalarea secetei și arșiței. Are capacitatea ca în perioadele de stres hidric să-și înceteze activitatea și să o reia când condițiile devin favorabile, fără diminuarea semnificativă a producției. Se însămânțează timpuriu, la 3-4°C, putând suporta, ca tânără plantă, temperaturi negative de -6°C de scurtă durată. Prezintă avantajul că nu se scutură la maturitate. Nu este pretențios la sol și poate realiza producții de 2-3.000 kg/hectar.

La floarea-soarelui

Alternativa la floarea-soarelui poate fi șofrănelul. Pentru șofrănel, anii secetoși sunt mai favorabili decât cei ploioși. Rezistența la secetă se datorează sistemului radicular pivotant, puternic ramificat, care ajunge la 2 m adâncime. Frunzele au aspectul pielos, reducând foarte mult procesul de transpirație. Nu este pretențios la sol, dând rezultate chiar pe solurile pietroase, pe sărături. Se seamănă primăvara timpuriu, când temperatura în sol a ajuns la 2-3°C, și suportă temperaturile negative ca tânără plantă. La maturitate nu se scutură. Poate asigura producții de 2.500 kg/ha, iar în condiții mai favorabile ajunge la 4.500 kg/hectar.

Prin urmare, există posibilitatea obținerii de producții economice și în condiții de secetă. Este necesar ca unitățile de cercetare din agricultură să ia în studiu mai temeinic asemenea culturi, să creeze soiuri (hibrizi) capabile să învingă seceta, precum și să elaboreze tehnologiile de cultură specifice acestor plante.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU