Mașini perfecționate pentru însămânțarea culturilor prășitoare
În anii `80 lucram la Institutul de Cercetări pentru Cultura Sfeclei de Zahăr Fundulea. Se cultivau atunci peste 250.000 ha cu sfeclă de zahăr care se prelucra în cele 33 de fabrici de zahăr existente în apropierea zonelor de cultură.
Institutul răspundea de asigurarea seminței și de difuzarea tehnologiilor de cultură și prelucrare a sfeclei de zahăr.
Problema problemelor la această cultură era, în acel timp, nerealizarea densității necesare, deși se folosea de 2-3 ori mai multă sămânță la semănat, ceea ce constituia o adevărată povară pentru efectuarea răritului. Căutând cauzele, am constatat, în primul rând, că pregătirea patului germinativ se executa cu grapa cu discuri care lucra la 8-10-12 cm adâncime, neuniform, cu răscolirea și vânturarea solului, cu mari pierderi de apă.
S-a exclus folosirea grapei cu discuri la lucrările de primăvară, fiind înlocuită de un combinator special pentru culturi tehnice realizat împreună cu Institutul de Mecanizare și care, având grape elicoidale (tăvăluguri) atât în spate cât și în față, se putea regla cu precizie adâncimea de lucru.
Semănătoarea SPC-6 (8), bună pentru acea perioadă, în cazul sfeclei de zahăr nu reușea să asigure o bună germinare.
Sfecla de zahăr este una dintre culturile cele mai pretențioase din acest punct de vedere. Sămânța la sfeclă este o glomerulă care conține 1-6 fructe. Aceasta necesită multă apă la germinare. Dacă meiul, de exemplu, are nevoie de 25% apă din greutatea seminței, iar porumbul de 44%, sfecla de zahăr are nevoie de 120% apă din greutatea seminței pentru a germina. De aceea ea trebuie să aibă un contact intim cu stratul așezat al solului care beneficiază de aportul capilar al apei.
Mi-am amintit că în anii `50, când eram elev la liceul agricol și făceam practică la legumicultură, când semănam morcov, pătrunjel, sfeclă roșie, după ce repartizam sămânța în rigole, grădinarul ne obliga să călcăm cu dunga piciorului peste sămânță pentru a o fixa de sol și apoi o acopeream cu pământ afânat și răsărirea era foarte bună.
Atunci am încercat să aducem unele îmbunătățiri la secția de semănat a SPC-6 (8). În fața brăzdarului tip patină am montat un organ minuscul, tip rariță, care îndepărta eventualele resturi vegetale. Brăzdarul pătrundea într-un sol reavăn și încorpora sămânța pe stratul de sol așezat.
În spatele brăzdarului am montat o rolă care apăsa și fixa sămânța în substratul așezat cu aport capilar al apei la nivelul seminței. Germinarea a fost foarte bună.
Am publicat realizările respective în revista Institutului și le-am prezentat și la Institutul de Mecanizare care a fost de acord cu modificările respective care urmau să fie multiplicate.
A venit însă anul 1989 și firul s-a rupt.
După 35-40 ani constat cu bucurie că s-au realizat asemenea semănători despre care vom vorbi în continuare.
Semănătoarea MTR de la Gaspardo este pneumatică, cu mișcare centralizată la distribuitori și cu brăzdare dublu-disc. În fața fiecărei secții de semănat se găsește un vârf frontal de spargere a bulgărilor care deschide rigola și un deflector care îndepărtează solul uscat și corpurile grosiere. Brăzdarul dublu-disc adâncește rigola în formă de V până la adâncimea reglată (stratul așezat) în care distribuie sămânța. De o parte și alta a brăzdarului se află 2 roți basculate care asigură precizia adâncimii de semănat.
Distribuitorul este așezat cât mai aproape de sol, iar discul distribuitor repartizează câte o singură sămânță, fiind controlat de răzuitorul care îndepărtează dublele. Coborârea seminței are loc fără ricoșeri, asigurând menținerea distanței între semințe, pe rând.
Sămânța încorporată în rigola creată de brăzdar este fixată de sol de roata tasatoare, asigurând contactul intim cu solul și deci apa necesară germinației.
Din spate vin aripile care aduc sol mărunțit și afânat deasupra seminței. În final vin roțile reglabile în formă de V care presează lateral solul asupra seminței, iar deasupra seminței solul rămâne afânat pentru accesul aerului și căldurii și pentru a ușura răsărirea plantelor.
Această semănătoare poate însămânța câte 2 rânduri gemene la 25/75 cm cu repartizarea semințelor la mijlocul intervalului față de semințele vecine, asigurând spațiu de nutriție uniform și, mai ales, beneficiind uniform de lumină.
Semănătoarea SFOGGIA SIGMA-5 se aseamănă cu cea de sus și are paralelogram la fiecare secție care urmărește denivelările terenului, fiind prevăzută cu sistem de reglare a forței de apăsare pe sol. Are în dotare sistem electronic de supraveghere care semnalizează orice defecțiuni apărute în timpul lucrului.
Semănătoarea Horsch Focus 12.50 Lucian Buzdugan Edition. Este realizată la solicitarea specialiștilor din Insula Mare a Brăilei, coordonată de dr. ing. L. Buzdugan, și care corespunde condițiilor concrete de teren din Insulă. Ea asigură repartizarea semințelor bob cu bob la distanțe precis stabilite concomitent cu fertilizarea, precum și cu aplicarea îngrășămintelor starter alături de fiecare bob.
Mecanica Ceahlău Piatra Neamț a scos recent trei tipuri de semănători pentru plante prășitoare cu brăzdar dublu-disc ce pot însămânța la 2-8 cm adâncime datorită celor 2 roți de nivel situate de o parte și alta a brăzdarului.
Prin urmare, fermierii pot dispune de semănători care asigură o mare precizie la distribuirea seminței atât în plan orizontal, cât și în adâncime, cu fertilizări corespunzătoare și cu productivitate foarte ridicată pentru încadrarea în epoca optimă de semănat.
Prof. dr. ing. Vasile POPESCU
insamantari, culturi prasitoare
- Articol precedent: Bunătăţi din Livezile Ursului, un proiect la început de drum
- Articolul următor: Ecoprotect L3, un nou echipament destinat viticulturii