Adama 04 mai 2020
update 28 May 2020

Fermierii români: eroi pe timp de pace și vremuri de război pandemic

De ceva vreme, fermierii din regiunea Moldovei nu stau cu mâinile în sân deoarece trebuie să-şi desfăşoare în continuare, în bune condiţii, activităţile agricole de primăvară, din ferme sau solarii. Și totul în condițiile problemei majore a coronavirusului…

Despre starea culturilor de la începutul lunii aprilie, achiziţia de inputuri şi utilaje agricole în aceste momente dificile de pandemie, dar şi despre secetă şi temperaturi negative aflăm de la câţiva fermieri de-ai locului.

Activitatea în ferme a început din timp, iar la sfârşitul lunii martie-începutul lunii aprilie i-am găsim pe unii dintre fermieri la fertilizat şi erbicidat culturile de cereale păioase, iar pe alţii la pregătirea patului germinativ pentru cultura de floarea-soarelui şi porumb. Lipsa umidităţii din sol, un factor important pentru startul culturilor de primăvară, şi temperaturile cu minus din termometre le dau bătaie de cap acestora. Totuşi, un motiv de bucurie pentru agricultori sunt culturile de toamnă, care se prezentau bine la momentul respectiv. Din păcate, starea de urgenţă şi pandemia de coronavirus au început să-şi pună amprenta în unele ferme întrucât o parte dintre livrările de inputuri şi utilaje au întârziat să apară.

Campania de primăvară va începe cu un handicap…

Prima oprire a fost la Daniel Petrică Florici, un fermier din comuna Ion Neculce, judeţul Iaşi, care deţine o fermă de familie de aproximativ 240 ha, având în structură culturi precum: cereale păioase de toamnă, grâu, triticale şi culturi de primăvară, cum ar fi porumb şi floarea-soarelui. Activitatea în ferma sa a început de ceva vreme, ne spune acesta. „Am fertilizat cultura de cereale păioase în jurul datei de 4 martie şi imediat după această lucrare am beneficiat de câţiva litri de ploaie, fapt benefic pentru noi. În prezent, am început pregătirea patului germinativ pentru cultura de floarea-soarelui; în schimb, am evitat să efectuăm tratamentele fitosanitare T1 la cultura de grâu şi floarea-soarelui din cauza fluctuaţiilor mari de temperatură, de la o zi la alta, respectiv cele de la zi la noapte. Am preferat să avem temperaturi cu tendinţă pozitive sau cel puţin constante, peste 16 grade Celsius, pentru a nu induce un alt stres plantelor decât cel termic.“

Stadiul culturilor de toamnă este unul satisfăcător, a mai adăugat fermierul ieşean. „Au înfrăţit în toamnă, fiind îndeplinit şi stadiul de vernalizare, un proces foarte important pentru cultura de cereale păioase. Grâul şi triticalele au plecat în vegetaţie. Să sperăm că temperaturile cu minus din zilele acestea nu vor afecta atât de mult producţia pentru anul în curs. Campania de primăvară va începe, din păcate, cu un handicap, respectiv cu lipsa umidităţii din sol, un factor foarte important pentru startul culturilor. Sperăm  să începem semănatul în jurul datei de 5 aprilie şi să îl terminăm în perioada optimă de 15-20 aprilie.“

…livrările de inputuri au întârziat să apară

Din păcate, starea de urgenţă şi pandemia de coronavirus au început să-şi spună cuvântul deoarece unele livrări de inputuri au întârziat să apară, a mai precizat tânărul. „Sperăm şi avem toată încrederea în distribuitorii noştri că vor face toate eforturile pentru a fi livrate la timp. Noile reglementări şi restricţii ne dau bătăi de cap pentru că zilnic trebuie să avem la noi acele declaraţii completate, dar să spunem că aceasta ar fi ultima noastră problemă. Ne dorim să păşim cu dreptul în campania agricolă de primăvară, să avem un an cu recolte bogate şi să nu uităm că a fi fermier este cea mai importantă meserie din lume“, încheie Daniel Petrică Florici.

Fermierii au luat măsuri pentru reducerea riscului de transmitere a virusului COVID-19 în ferme

Şi în judeţul Vaslui, în ferma lui Alin Luculeasa din comuna Costeşti, a început campania de primăvară. Pe acesta l-am găsit la însămânţatul culturii de floarea-soarelui. „Intenţionăm să însămânţăm în jur de 280 ha de floarea-soarelui, dar nu ştim exact cum va decurge această campanie de primăvară, având în vedere contextul în care ne aflăm de epidemie şi stare de urgenţă. În paralel cu această activitate, încercăm să facem tratamentul T1 la grâu, şi desigur, să pregătim patul germinativ necesar însămânţării.“

În contextul actual de pandemie cu virusul COVID-19, fermierul precizează că nu a fost afectat în mod direct. „Cu excepţia unui utilaj care ni s-a spus că va întârzia, în rest aprovizionarea cu inputuri a fost făcută înaintea acestei crize. Deocamdată, nu am înregistrat neplăceri foarte mari. Trebuie să fim mai responsabili decât am fost până acum şi e necesar să ţinem la distanţă angajaţii, să nu lucreze împreună, astfel încât să reducem riscul de transmitere a acestui virus“, încheie vasluianul Alin Luculeasa.

La sfârşitul lunii martie culturile de toamnă se prezentau destul de bine

În continuare am poposit la Andrei Ilie Andrei, un mic fermier din comuna Români, judeţul Neamţ, care are în exploataţie aproximativ 100 ha pe care le cultivă cu rapiţă, grâu, porumb, floarea-soarelui, lucernă şi fân. În momentul interviului se pregătea pentru fertilizarea fazială şi erbicidarea la rapiţă şi grâu. „În acelaşi timp ne ocupăm şi de pregătirea patului germinativ pentru însămânţarea porumbului şi a florii-soarelui, doar că o să mai aşteptăm puţin pentru a se încălzi vremea deoarece în ultimele două seri au fost temperaturi de -6 grade Celsius. Cu toate acestea, culturile de toamnă se prezintă destul de bine la momentul de faţă.“

Fermierul mai adaugă că această campanie agricolă de însămânţare o să dureze undeva la 2-3 săptămâni, chiar şi o lună, cuprinzând şi erbicidarea preemergentă. „Totodată, dacă ne ajută vremea, o terminăm mai repede, dacă nu, ne lungim la aproximativ o lună, cu toată perioada de erbicidat şi semănat. Această pandemie nu prea ne-a afectat momentan, deoarece avem toate inputurile comandate şi livrate încă de la începutul primăverii“, încheie Andrei Ilie Andrei.

Legumicultorii vin cu soluţii pentru temperaturile scăzute

În sectorul legumicol, pentru temperaturile oscilante din luna martie, legumicultorii au găsit soluţii, respectiv au prevenit din timp situaţiile neplăcute cu ajutorul centralelor pe lemne cu ventiloconvectoare şi prin utilizarea foliei microporoase antiînghet, denumită şi agril, ne spune Anca Elena Ursu, legumicultoare în comuna Bogdăniţa, judeţul Vaslui, care împreună cu familia sa a dat naştere fermei Ursu, o fermă de familie cu de toate.

„De trei săptămâni casa noastră este solarul de 300 mp, care anul acesta va fi doar pentru răsaduri. Aici, pentru a nu risipi căldura, am făcut o folie dublă. Pentru primele două mese, unde era necesară o temperatură mai mare, am mai făcut un tunel. Aceasta este ultima masă unde vom aclimatiza înainte de plantare, iar aici este a treia masă, unde folosim doar agril (…), şi am doar trei ventiloconvectoare pentru temperaturi mai scăzute. De exemplu, pe 16 martie am avut -11 grade Celsius, iar primul ventiloconvector a cedat şi câţiva castraveţi i-am găsit «leşinaţi». Însă nu putem risca, trebuie să prevenim. Acestea merg pe curent electric şi menţin temperatura dorită, în funcţie de cultura aleasă. Când dorim o temperatură mai mare dăm drumul la rezistenţe şi acoperim cu agril, iar masa aceasta o lăsăm liberă pentru a menţine o temperatură de 18-20°C“, ne arată tânăra din Bogdăniţa.

Beatrice Alexandra MODIGA

Articole înrudite