Lumea satului 750x100

update 25 Nov 2020

Platforma europeană Agricultură și Progres despre strategia “De la fermă la furculiță”

Comunitatea agricolă din UE se confruntă cu numeroase provocări: să asigure necesarul de hrană pentru o populație în creștere, să producă în mod durabil pentru a găsi soluții la problemele legate de mediu și schimbările climatice, să asigure competitivitatea unui sector care este expus concurenței piețelor internaționale și să genereze venituri care să asigure viabilitatea firmelor care activează în domeniu.

Misiunea Platformei este de a echipa sectorul producției agricole și prelucrării primare cu argumente și soluții pe care să le pună la dispoziția societății și factorilor de decizie în contexul în care se discută depre nevoia și provocarea de a furniza hrană în mod durabil, evidențiind rolul important al inovației.

Membrii Platformei ar dori, prin urmare, să împărtășească viziunea lor comună în cadrul consultărilor lansate de Comisia Europeană cu privire la strategia De la fermă la furculiță:

-Agricultură și Progres salută obiectivele generale ale strategiei De la fermă la furculiță pentru crearea de sisteme alimentare durabile, care încurajează producerea și comercializarea produselor alimentare europene durabile.

-Recunoaște și salută faptul că strategia De la fermă la furculiță va juca un rol esențial în angajamentele Uniunii Europene față de Obiectivele de Dezvoltare Durabilă pentru 2030, axate pe agricultură, investiții și transformarea sectorului rural. Astfel, Rezoluția ONU, care declară 2020 ca Anul Internațional al Sănătății Plantelor, pentru a sensibiliza opinia publică la nivel mondial cu privire la modul în care asigurarea sănătății plantelor poate contribui la eliminarea foametei, la reducerea sărăciei, la protejarea mediului și la stimularea dezvoltării economice, poate fi văzută ca un obiectiv comun. Protejarea culturilor împotriva dăunătorilor și a bolilor într-un mod prietenos față de mediu a fost în centrul eforturilor fermierilor europeni, în special prin managementul integrat al dăunătorilor (prin diferite strategii și practici de gestionare a unor culturi sănătoase, reducând la minimum utilizarea pesticidelor).

-Pentru a merge mai departe și a atinge aceste obiective, Agricultură & Progres ar dori, totuși, să sublinieze că orice decizie viitoare trebuie să se bazeze pe dovezi solide din punct de vedere ecologic, social, dar și economic, înainte de a fi formalizată sub forma unui obiectiv. Evaluarea impactului nu este doar unul dintre principiile fundamentale ale unei bune administrații și în deplină concordanță cu Liniile directoare stabilite de Comisia Europeană; este, de asemenea, singura cale spre o abordare realistă, pragmatică și aplicabilă.

-Strategia De la fermă la furculiță ar trebui, prin urmare, să nu fie doar o sursă de constrângeri suplimentare în politicile viitoare elaborate de CE, ci să țină seama de ceea ce s-a realizat până la momentul actual, inclusiv legat de evaluarea obiectivă și bazată pe știință a inițiativelor și politicilor actuale.

În plus, ar trebui să măsoare transparent și adecvat cum vor crește competitivitatea agricolă, veniturile și remunerarea noilor servicii, precum și efectele indirecte generale ale acestor politici asupra mediului și securității alimentare.

-Având în vedere cele de mai sus, este clar că strategia De la fermă la furculiță privește toate verigile și antrenează toate nivelurile decizionale, de aceea ar trebui tratată în integralitatea sa, după cum urmează:

  • Prin asigurarea complementarității și coerenței durabile între strategia De la fermă la furculiță și diferitele politici ale UE care vizează creșterea nivelului de ambiție privind mediul și clima, precum PAC, prin finanțarea adecvată a implementării lor pentru a face față provocărilor.
  • Prin furnizarea mijloacelor și instrumentelor necesare:

ü  Orice obiectiv de reducere a utilizării și riscului produselor sintetice de protecție a plantelor trebuie să țină cont de eforturile deja depuse, având în vedere disponibilitatea alternativelor și a practicilor agricole (de pildă, managementul integrat al dăunătorilor). De asemenea, ar trebui propus un calendar realist.

ü  Prin tehnici inovatoare, cum ar fi noile tehnici de ameliorare (new breeding techniques, NBT), printre altele, mutageneza, care sunt esențiale în a răspunde cererii crescânde a societății de a mări sustenabilitatea și respectul pentru mediu. Cu toate acestea, inovația necesită timp și investiții în domeniul cercetării și dezvoltării pentru a depăși barierele tehnice. Incertitudinea legislativă generată în prezent la nivelul UE riscă să împiedice NBT să intre în aria de interes a amelioratorilor și să devină în mod real o componentă a setului de unelte pentru agricultură.

ü  Prin sprijin sporit acordat noilor tehnologii agricole (robotică și agricultură digitală) și o strânsă cooperare între cercetători, instituțiile publice și fermieri, pentru a un progres real în sectorul agricol în viitorul apropiat.

Fără tehnici inovatoare, comunitatea agricolă și operatorii din aval nu ar fi în măsură să asigure produse de înaltă calitate pentru populația mondială în creștere - și, în consecință, să atingă toate obiectivele ambițioase prevăzute în strategia Green Deal și De la fermă la furculiță.

-Efectele schimbărilor climatice, precum și eforturile de a le face față, afectează întreaga populație și toate sectoarele economice, dar în special comunitățile rurale și agricultura. Agricultura este extrem de dependentă de condițiile naturale, de aceea adaptarea la un mediu în schimbare presupune acțiuni fără precedent pentru fermieri.

Prin urmare, Platforma Agricultură și Progres, din care face parte și Asociația Producătorilor de Porumb din România, ar dori să solicite Comisiei Europene nu doar să integreze în politicile sale provocările cu care se confruntă la nivel global agricultura, ci, în plus, să considere acest sector ca pe un mijloc pentru a atinge țintele de sustenabilitate, ca pe un jucător cheie în realizarea acestora (fie că vorbim despre schimbări climatice sau despre tranziție energetică, bioeconomie, etc.)

APPR (Asociația Producătorilor de Porumb din România) este o asociație profesională formată din producători agricoli care dețin suprafețe de lucru cuprinse între 25 și 50.000 ha si reprezentanți ai lanțului profesional al porumbului din România. APPR face parte din Confederația Europeană a Producătorilor de porumb (CEPM), care reprezintă cele mai mari țări producătoare din Europa. Are ca obiectiv principal furnizarea de expertiză tehnică, economică și legislative membrilor săi și celorlalte organizații profesionale ale fermierilor din România.”

Pentru informații suplimentare:

Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.