Adama Sultan iulie 2020
update 10 Jul 2020

Achim Irimescu: „România nu trebuie să se laude cu producțiile agricole“

  • Publicat în Actualitate

În ultimii ani, agricultura României s-a dezvoltat inclusiv cu ajutorul fondurilor europene, însă statisticile arătă faptul că nu suntem nici pe departe printre țările fruntașe la acest capitol. În acest context am stat de vorbă cu domnul Achim Irimescu, ministrul plenipotențiar în cadrul Reprezentanței Permanente a României la UE, și am aflat ce fel de programe ar trebui să fie în atenția agricultorilor români.

Reporter: Domnule Achim Irimescu, reprezentați agricultura românească la nivel european de 20 de ani și știți care este evoluția absorbției fondurilor europene în rândul fermierilor. De ce credeți că nu reușesc fermierii români să acceseze mai multe proiecte? Nu cunosc toate programele sau care ar fi cauza?

Achim Irimescu: Atunci când vorbim despre fondurile europene destinate agriculturii discutăm de două fonduri – cele pentru plăți directe, adică bine-cunoscutele subvenții, și cele pentru dezvoltarea mediului rural, adică FEADR și FEGA. Uităm însă să spunem că în cadrul Fondului pentru Garantarea Agriculturii –  FEGA mai există două componente foarte importante: cea pentru promovare, care dispune de 191 milioane euro/an, din care România nu reușește să obțină nimic, și cea pentru măsuri de piață, care dispune la fel de multe milioane, dintre care nu ajunge nimic în România.

Rep.: Cum ar putea ajunge acești bani la fermierii români?

A.I.: Trebuie spus că proiectele nu sunt ale instituțiilor statului, nici ale fermierilor, ci ale organizațiilor de producători. Deci producătorii trebuie să se asocieze și să transmită proiecte viabile la Bruxelles. Aceste proiecte sunt pentru promovarea produselor de calitate pe piața europeană și pe piețele țărilor terțe. Noi nu reușim să ne organizăm și astfel acești bani ajung în Italia, Spania, Franța, Grecia, dar nu și în România. Deci, pe lângă acele programe unde absorbția este foarte bună, de exemplu pentru plăți directe absorbția este în jur de 98% de-a lungul anilor, iar la dezvoltare rurală avem peste 50% absorbție, există și măsuri care ne pot ajuta în promovarea produselor. Noi trebuie să îi încurajăm pe producătorii români să se asocieze pentru a se dezvolta. De exemplu, un producător de fructe și legume, dacă primește fonduri de la Uniunea Europeană, sigur că se poate dezvolta și poate face față pe piață, mai ales în contextul unei piețe europene care permite importurile, iar la noi pe piață știți foarte bine câte fructe ajung din alte state.

Rep.: Una dintre problemele agriculturii românești în 2019 a fost evoluția alarmantă a pestei porcine africane. Cum este privită la Bruxelles această problemă?

A.I.: Consider că pesta porcină africană reprezintă cea mai mare provocare a României și sunt presiuni foarte mari exercitate asupra Comisiei în ceea ce privește situația de la noi din țară. Chiar și Phil Hogan, comisarul european pentru Agricultură, i-a solicitat ministrului Agriculturii să facă toate eforturile pentru a reduce impactul acestei boli. Trebuie să nu uităm că, în condițiile în care China se confruntă cu pesta porcină africană, a devenit cel mai mare importator de carne de porc. Iar în vestul Europei sunt cei mai mari producători de carne de porc care au văzut prețurile dublându-se și sunt foarte temători cu ceea ce se întâmplă cu evoluția pestei porcine africane în estul Europei pentru că se gândesc că vor putea fi și ei afectați și astfel ar pierde o piață importantă. Mereu ni se dă ca exemplu Cehia unde au fost focare, dar care, prin măsuri foarte serioase și respectate de toată lumea, a reușit să țină sub control situația.

Rep.: Ce măsuri considerați că ar trebui să ia România?

A.I.: Trebuie pregătit un plan de acțiune, cu măsuri concrete, dar trebuie să înțeleagă și cetățeanul de rând că nu se mai poate duce carnea, împotriva interdicțiilor, dintr-o parte în alta a țării. Consider că aici s-au făcut cele mai mari greșeli și îmi amintesc de supărarea enormă a comisarului european atunci când pesta porcină a ajuns în Dobrogea și ne întreba cu disperare de ce am lăsat să depășească această regiune, în condițiile în care exista bariera naturală, adică Dunărea. E clar că nu mistrețul a dus boala dincolo de Dunăre, ci oamenii care nu au înțeles că trebuia respectată această interdicție. Astfel s-au creat pagube foarte mari, iar în continuare se reduce cantitatea de porc produsă în România, cresc importurile și deja avem balanță negativă.

Rep.: Dincolo de aceste aspecte, slaba absorbție a fondurilor europene, evoluția pestei porcine africane care a creat mari pagube, există și părți pozitive. De exemplu, ne situăm destul de bine în ceea ce privește producțiile agricole, iar la unele culturi suntem printre fruntașii Europei…

A.I.: Așa este! Este foarte bine că avem producții ridicate, este bine să le creștem, dar cred că ar trebui să le ținem pentru noi! Nu este bine să ieșim cu cifre în Europa pentru că în acel moment se va întâmpla exact ce s-a întâmplat nu cu mult timp în urmă, atunci când organizațiile producătorilor de fructe și legume au cerut ca în țările din estul Europei, deci și în România, să nu se mai ofere sprijin european pentru refacerea livezilor pentru că au ei suficiente fructe și legume să ne dea și nouă. Trebuie să înțelegem că este o luptă pentru piață, deci nu e bine să te lauzi cu producții record, care nu fac decât să atragă atenția că agricultura din România a crescut foarte mult, lucru perfect adevărat, și poate deveni o amenințare pentru alte piețe.

Rep.: Pentru următoarea perioadă, care considerați că ar trebui să fie principalele proiecte care să contribuie la dezvoltarea agriculturii din României?

A.I.: Consider că România trebuie să aibă ca prioritate utilizarea fondurilor europene. În ceea ce privește fondurile care țin de APIA, lucrurile merg foarte bine, este foarte important să reușim și pe partea de dezvoltare rurală să ne apropiem de alte state. În acest moment suntem undeva la mijloc, mi-aș dori să ne situăm în partea superioară a statelor care sunt primele la absorbția fondurilor europene. Nu trebuie să uităm că reducerea de buget, survenită în urma Brexitului, s-a produs exact pe componenta de dezvoltare rurală. Este vorba de o reducere de 15%, iar România, în loc de 8 miliarde, câte avea alocate, va avea 6.73 miliarde, o scădere care va afecta investițiile în mediul rural și astfel și decalajul între zonele rurale din România și cele din alte state europene.

Larissa SOFRON

MAI JOS MATERIALUL VIDEO

Media

Articole înrudite