reclama youtube lumeasatuluitv
update 11 Dec 2019

AIPROM - fascinanta călătorie a roșiei de la sămânță în farfurie

  • Publicat în Actualitate

La ora actuală, românii consumă aproximativ 700.000 de tone de tomate din producția internă, cărora li se mai adaugă încă aproximativ 80.000 – 90.000 de tone provenite din import. Un calcul simplu arată că fiecare dintre noi consumă, în medie, aproximativ 20 de kilograme de roșii pe an. Mult sub media UE, care este de 35 de kilograme...

Cultivarea tomatelor nu e simplă

În țara noastră tomatele se cultivă decât de aproximativ 150 de ani. Cu toate acestea, au intrat în cultura națională și sunt nelipsite de pe mesele noastre, fie că se regăsesc ca atare, în garnituri, salate sau ornamente, fie în compoziție, ca bulion sau sos. Ba chiar și în compoziția unor băuturi alcoolice sau a dulcețurilor ori pur și simplu ca băutură răcoritoare. Dar cultura tomatelor nu este deloc una simplă, ne spun specialiștii. 14 dăunători și 15 boli sunt specifice acestei plante. Ca atare, cultivarea lor cere, pe lângă multă muncă, și pricepere, dragoste, dar și mijloace tehnice și tehnologice. Dacă în ceea ce privește mecanizarea nu sunt necesare prea multe dotări, în schimb este necesară multă mână de lucru. Față de cultura mare, cultura tomatelor, ca și cele mai multe culturi legumicole, înseamnă răsădire, copilire, plivit și o sumedenie de alte operații. E drept că și beneficiile sunt mai mari, dar o parte dintre ele se duc pe cheltuielile de producție. Mai ales atunci când vine vorba despre a produce tomate în medii protejate, solarii sau sere. Cheltuielile pentru încălzire ajung adesea să crească atât de mult încât pun sub semnul îndoielii rentabilitatea culturii. Și aici intervine efectul produselor pentru protecția plantelor, care pot să facă diferența între o afacere bună și faliment.

Pe scurt, cam aceasta a fost lecția pe care AIPROM – Asociația Producătorilor de Produse pentru Protecția Plantelor din România a dorit să o predea fermierilor în cadrul evenimentului Fascinanta călătorie a roșiei de la sămânță în farfurie.

Doar 2% din populație produce hrana pentru restul!

Dincolo de pretextul invocat pentru a-și spune povestea, AIPROM, o organizație ambițioasă, cu țeluri precise, a prezentat o parte dintre realizările sale din acest an. Asociația, care îi reunește pe cei mai mari producători de substanțe pentru protecția plantelor, fie că este vorba despre erbicide, insecticide, fungicide sau alți compuși, este adânc implicată și în alte proiecte. Problemele cu care se confruntă agricultura românească, precum și cea a UE, sunt, de fapt, principalele direcții de lucru ale specialiștilor firmelor membre. „La ora actuală, aproximativ două procente din totalul populației sunt implicate în agricultură și trebuie să ofere hrană restului de 98%“, a evidențiat Vasile Iosif, președintele AIPROM. Pe de altă parte, domnia sa a subliniat și faptul că în ultimii zece ani peste jumătate din totalul substanțelor utilizate pentru protecția plantelor au fost restricționate în UE. „La ora actuală, un fermier turc poate folosi peste 1.000 de substanțe pentru protecția plantelor, față de unul din Uniunea Europeană, care are la dispoziție doar 456. Dintre acestea, 75 se află pe lista de înlocuire. UE elimină molecule, fără să pună nimic în loc. În același timp, factorii de presiune se înmulțesc și devin tot mai puternici. Așa se face că, uneori, și în unele locuri avem probleme foarte mari. De exemplu noi, în România, am putea să punem Tanimecus pe drapel“, a ilustrat în puține, dar semnificative cuvinte dl Iosif situația.

Dna Carmen Botez, directorul general al AIPROM, a accentuat, la rândul său, misiunea asociației: „Suntem aici să asigurăm nevoia de protecție a fiecărei plante, să-i oferim posibilitatea să se dezvolte astfel încât să ajungă la întregul ei potențial de producție!“.

Pe de altă parte, am aflat că în România se folosesc, în medie, doar 670 grame substanță activă pentru protecția plantelor/ha. În Ungaria se folosesc 1,25 kg, iar media europeană este de cca două kilograme. Așadar putem considera că avem o agricultură mult mai apropiată de cea bio față de majoritatea țărilor europene!

Am aflat și că o substanță nouă pentru protecția plantelor înseamnă, cu tot cu perioada de testare și aprobare, cam 11 ani de muncă. Costurile se ridică la peste 256 milioane de dolari. Auzind asemenea cifre, am regândit puțin poziția față de prețurile produselor de pe piață...

Responsabilitate socială, dincolo de profit

Pe lângă alte activități, AIPROM derulează și o serie de programe legate de responsabilitatea socială față de substanțele pe care membrii săi le produc. Unul dintre acestea, SCUT, este legat de combaterea utilizării produselor contrafăcute. Aceste produse s-au dovedit de-a lungul timpului a fi ineficiente în ceea ce privește destinația lor și, în schimb, mult mai nocive față de mediu și utilizatori.

Un alt program este TOPPS, care urmărește conștientizarea utilizatorilor de substanțe pentru protecția plantelor a efectelor acestora asupra mediului acvatic. În acest context, ei sunt instruiți asupra modului în care pot minimiza poluarea surselor de apă.

Un program de succes este SCAPA, în cadrul căruia se urmărește recuperarea ambalajelor în care sunt livrate produsele pentru protecția plantelor. Acestea sunt recuperate de la fermieri și transformate în saci pentru colectarea altor ambalaje. După cum ne-a spus Dorin Pop, unul dintre vicepreședinții asociației, anul acesta, până în luna octombrie, au fost recuperate 1.050 tone din cele aproximativ 2.000 de tone de ambalaje comercializate în 2019. Dintre ele, peste 65% au fost reciclate.

Revenind la aspectul general, putem trage concluzia că și acest eveniment organizat de AIPROM a fost la înălțimea seriozității și a prestigiului pe care, pe bună dreptate, atât organizația, cât și membrii săi, luați individual, și le-au dobândit.

Alexandru GRIGORIEV

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Media

Articole recente - Lumea Satului