Congresul producătorilor europeni de semințe: fără noile tehnologii nu se poate!

La mijlocul lunii trecute, în perioada 13-15 octombrie, la Stockholm, toată suflarea din industria producătoare de semințe, dar și din domenii conexe s-a întâlnit la congresul anual al Asociației Europene a Semințelor. În acest an evenimentul a fost organizat într-un mod mai puțin obișnuit. Pe de-o parte s-a derulat programul normal al unui congres, respectiv serii de conferințe și prezentări axate pe diferite teme, dar a existat, în paralel, și o componentă tip târg. Cei peste 1.000 de participanți, reprezentând companii producătoare de semințe, asociații naționale ale producătorilor, firme care produc sau comercializează utilaje destinate producției, condiționării și ambalării semințelor, precum și firme axate pe cercetare, au putut stabili contacte sau purta discuții pe timpul celor trei zile, cât a durat manifestarea.

În total, numărul companiilor și asociațiilor participante s-a ridicat la peste 500, marea majoritate provenind din Europa. Nu au lipsit însă nici firme din SUA și Uruguay.

Una dintre cele mai sonore, ca să spunem așa, hotărâri adoptate la congres a fost aceea de a schimba denumirea organizației din Asociația Europeană a Semințelor în Euroseeds. „Aceasta nu este doar o schimbare de nume, ci este expresia unei schimbări de atitudine, de strategie, de mod de acțiune“, a subliniat secretarul general al asociației, Garlich von Essen.

Unul dintre principalele domenii de acțiune în care Euroseeds a hotărât să se implice mai activ și cu mai multă forță în anul 2020 este acela al lobby-ului pentru acceptarea pe teritoriul Uniunii Europene a noilor tehnici de reproducere și selecție a plantelor, a produselor rezultate în urma editării genomului. Așa cum au subliniat mai mulți dintre participanții la congres, fără aceste instrumente fermierii europeni nu au nicio șansă să facă față concurenței producătorilor din America de Nord și de Sud sau din Asia.

În cadrul conferințelor desfășurate pe secțiuni au fost prezentate principalele evoluții ale piețelor de cereale, cartofi, plante ornamentale și legume.

De asemenea, de un mare interes s-a bucurat și secțiunea dedicată cercetării științifice. În cadrul acesteia au fost prezentate principalele direcții către care oamenii de știință din departamentele R&D din marile companii își îndreaptă eforturile. Dar, din nou, s-a ajuns în același punct: indiferent de cât de minunate ar fi rezultatele obținute de cercetători, actualele reglementări ale UE fac din acestea doar documente pentru sertar!

Ca o concluzie generală ar fi de subliniat că, deși participanții au venit din țări diferite, cu nevoi și elemente specifice radical diferite, poate uneori chiar aflate la extreme, nu au existat diferențe de opinii în ceea ce privește viitorul comun. Categoric, în opinia tuturor participanților, obiectivul principal al producătorilor europeni de semințe rămâne acela de a pune la îndemâna fermierilor acei hibrizi care să le permită obținerea unor producții mai mari în condițiile actualelor provocări, reprezentate de modificările climatice, de creșterea populației și de exigențele tot mai ridicate ale Comisiei Europene legate de limitarea utilizării îngrășămintelor și a pesticidelor.

Alexandru GRIGORIEV