Logo
Imprimă această pagină

Ziua Porumbului de la Orezu - dovada că sămânța face diferența

Ca în orice afacere, și în agricultură una dintre principalele chei ale succesului este de a obține maximum de rezultate cu minimum de cheltuieli sau, cel puțin, a realiza producții mai mari cu aceleași investiții. Sau, dacă ne rezumăm la cultura porumbului, pe același teren, cu aceleași lucrări și aceleași tratamente, să se obțină producții mai mari. Acesta este unul dintre obiectivele producătorilor de semințe. Dar rezultatele se văd abia pe câmp. Și cel mai bine se văd la evenimente precum cel care a devenit deja tradițional la Orezu (județul Ialomița), la ferma „Elsit“, casa lui Nicolae Sitaru, unul dintre cei mai cunoscuți fermieri ai Bărăganului.

1.500 de vizitatori la o ediție aniversară

La ediția din acest an a Zilei Porumbului de la Orezu, zece a fost cifra magică a evenimentului. A fost cea de-a zecea ediție, la care au fost prezentați cei mai performanți hibrizi a zece firme producătoare. Aproximativ 1.500 de persoane, fermieri, cercetători, traderi de cereale, utilaje agricole, distribuitori de inputuri sau pur și simplu agricultori dornici să se pună la curent cu noutățile din lumea porumbului au luat parte la eveniment. Pe un câmp imens au fost cultivate loturile demonstrative ale firmelor participante. În dreptul lotului său, fiecare producător și-a amenajat standul. Astfel, cei interesați puteau afla informații direct de la sursă, aplicat, la obiect.

Cu o săptămână înainte de ziua evenimentului, o porțiune de câte 2.245 m.p. din fiecare lot demonstrativ a fost recoltată, în prezența delegaților firmelor participante. Producția a fost cântărită chiar pe câmp, în fața lor, apoi s-au făcut și determinările de umiditate. Astfel, nimeni nu a mai putut avea niciun fel de dubii referitoare la corectitudinea rezultatelor.

Tehnologie la îndemână și ploaie în mai

Dar, până la a vorbi despre rezultate, vom prezenta mai întâi tehnologia folosită, aceeași pentru toți hibrizii. Planta premergătoare culturii a fost soia. În octombrie 2018 s-a făcut o scarificare, cu un utilaj Maschio-Gaspardo. Apoi s-a mai făcut o discuire, în două treceri. Pe 15 martie s-au aplicat 300 kg azotat de amoniu/ha, care a fost încorporat. După două săptămâni, cu ajutorul încorporatorului s-a pregătit patul germinativ și s-au încorporat îngrășămintele. Pe 4 aprilie s-a semănat, ocazie cu care s-a aplicat și îngrășământ DAP 18.46.0, 137 kg/ha.

Semănatul s-a făcut cu o densitate de 70.000 de boabe/ha. În ceea ce privește erbicidarea, s-au aplicat două tratamente: unul preemergent, pe 12 aprilie, și altul în faza de opt-zece frunze, pe 5 mai.

Cantitatea totală de precipitații căzută în perioada februarie-august a fost de 283 litri/m.p. Cea mai mare parte, aproape două treimi, a căzut în luna mai, 102 litri, și iunie, 75 de litri. Și, cumva, producțiile au arătat că străvechea zicală „plouă-n mai, avem mălai“ s-a adeverit. Cea mai mică producție fizică înregistrată a fost de 9.443 kg/ha (echivalent a 9.553 kg/ha porumb cu umiditate 14%), iar cea mai mare a fost de 16.392 kg/ha producție fizică (echivalent a 15.191 kg/ha porumb cu umiditate 14%).

Producții ce altădată nu erau nici de visat

Pentru că nu ne-am propus să facem clasamente, dar, în același timp, prezentăm o competiție, vom vorbi despre „vedeta“ fiecărui producător în parte. Iar ordinea este cea în care loturile demonstrative se aflau pe câmp.

Pentru Syngenta, campionul a fost SY CARIOCA, cu o producție de 14.766 kg/ha. Uscat la 14% conținut de apă, ar însemna 13.873. Pentru vecinii lor, Dekalb, cel mai productiv hibrid s-a dovedit a fi DKC5182, care „a dat“ 14.922 kg/ha, respectiv 14.332, kg/ha după scăderea umidității.

Produsul de la Maisadour și una dintre vedetele competiției, adică unul dintre cei doi hibrizi care au depășit pragul de producție de 15 tone/ha, se numește MAS 56.A, care a uimit cu cele 15.791 kg/ha. E drept că după uscare pierde destul de mult, dar nici 14.579 kg/ha, porumb cu umiditate 14%, nu este o cifră care să nu uimească.

Vârful de lance al celor de la Euralis a fost ES MESSIR, care n-a dezamăgit cu cele 13.898 (respectiv 13.138 kg/ha echivalent uscat) kg/ha.

Aproape de pragul de 15 tone/ha s-a ridicat și AKINOM, creat de către firma RWA. Producția fizică s-a cifrat la 14.900 kg, respectiv 14.155 kg/ha după scăderea greutății.

Nici GASTIH, al colegilor de la Caussade, n-a fost prea departe: 14.699 kg/ha recoltate, respectiv 14.135 kg/ha în echivalent uscat.

Semințe Fundulea, una dintre firmele mai noi participante la manifestare, cu un capital integral românesc, a avut ca vedetă hibridul EXP 3701, care, deși dintr-o grupă FAO ceva mai timpurie decât ceilalți campioni, 370, față de 470 – 490, a dat o producție de 12.962 kg/ha, echivalent a 12.374 kg/ha, după uscare.

Celălalt campion care a sărit de 15 tone/ha a fost P 0943, creat de Corteva, care a trecut chiar și de 16 tone/ha. Producția fizică a fost de 16.392 kg/ha și, chiar dacă după uscare rezultatul scade la 15.191 kg, rezultatul este oricum mai mult decât impresionant.

KWS, cu producția hibridului KASHMIR, a umplut remorca-cântar cu 13.296 kg/ha. După echivalarea la 14% umiditate, producția STAS a fost stabilită la 12.106 kg/ha. De menționat că și acest hibrid aparține unei grupe FAO mai timpurii decât majoritatea campionilor, respectiv 370.

În sfârșit, INCDA Fundulea a avut, aparent paradoxal, doi campioni. FELIX a produs 13.163 kg/ha producție fizică, dar cu o umiditate de 17%. În schimb, F734 s-a ridicat la 13.274 kg/ha, dar cu umiditate de 23,1%. Așa se face că, după calculul producției STAS, situația s-a inversat, cu 12.703 kg/ha pentru FELIX, față de „numai“ 11.869 kg/ha, F734.

Cifrele prezentate mai sus reprezintă valori absolut reale, obținute în condițiile pe care le-am prezentat. Condiții accesibile marii majorități a fermierilor. Chiar dacă, nu cu prea multă vreme în urmă, păreau imposibile. Ba chiar și astăzi sunt destui fermieri care sunt mulțumiți cu 4,5-5 tone/ha, iar dacă trec de șase se simt ca și cum l-ar fi prins pe Dumnezeu de picior.

Așadar, recoltele mari, rentabile sunt posibile, cu condiția ca lucrările să se facă bine și la timp, iar sămânța folosită să fie una de calitate. De fapt, acesta este și unul dintre mesajele pe care organizatorii, dar și participanții au dorit să îl transmită fermierilor vizitatori: atenția la sămânța folosită! O sămânță de calitate, un hibrid de calitate, reprezintă o garanție pentru o recoltă bună.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului