reclama youtube lumeasatuluitv
update 11 Dec 2019

Porumbul european, sub semnul incertitudinii

Recent a avut loc la Bruxelles Congresul Producătorilor Europeni de Porumb. Cu acest prilej, reprezentanții celor mai importanți producători din Uniunea Europeană au analizat situația actuală din domeniul producției celei mai cultivate plante din lume și au căzut de acord asupra unor viitoare domenii de acțiune, care să constituie obiect de negocieri cu viitoarele organisme ale UE.

Sub presiunea importurilor și a suprareglementării

Cu toate că UE produce anual peste 62 milioane tone de porumb, necesarul este cu mult mai mare. În jur de 27% din porumbul consumat în Europa provine din importuri. Țările de origine sunt Ucraina, Brazilia, SUA, Canada, Mexic și altele. „În ultimii doi ani, trendul de creștere a consumului a fost foarte clar. Importurile au crescut cu 30%“, a evidențiat Daniel Peyraube, președintele CEPM.

„Producția de porumb nu răspunde numai unor necesități de ordin alimentar“, a evidențiat Alina Crețu, director executiv al Asociației Producătorilor de Porumb din România. „Culturile de porumb acționează și ca fixator de carbon, dar și ca o alternativă regenerabilă pentru petrol. În ultimii ani s-a dezvoltat din ce în ce mai mult producția de energie din bioetanol pe bază de porumb sau prin mecanizare. De asemenea, porumbul reprezintă o materie primă și în alte industrii decât cea alimentară și un element al biodiversității“, a mai arătat Alina Crețu.

„Ne aflăm în situația în care, fără a crește suprafețele cultivate, trebuie să producem pentru o populație în creștere, să producem sustenabil pentru a ne adapta schimbărilor climatice și să asigurăm competitivitatea și venituri decente pentru fermieri într-un sector expus concurenței internaționale“, a enumerat Cellina Durac provocările cărora trebuie să le facă față producătorii.

„Pe de altă parte, comunitatea de fermieri din UE este confruntată cu reglementări din ce în ce mai stricte privind biocombustibilii, protecția solului și irigațiile, sechestrarea carbonului și biodiversitatea. În acest context, îi chemăm pe noii aleși din Parlamentul European, pe membrii viitoarei Comisii și pe noul președinte al Consiliului la discuții și negocieri îndreptate pe direcții foarte clare de acțiune, care să stabilească niște căi concrete de acțiune“, a mai arătat dna Durac.

Noile tehnologii de reproducție, cheia soluției

Împreună cu Asociația Europeană a Producătorilor de Sfeclă de Zahăr și cu cea a Producătorilor de Zahăr, CEPM a stabilit și trei direcții principale de dialog cu noile structuri comunitare, astfel încât să poată face pași importanți pe calea creșterii competitivității față de producătorii din alte state. Prima dintre aceste direcții este cea legată de noile tehnici de selecție și reproducție a plantelor. În martie 2019, raportul Rețelei Europene de Laboratoare pentru OMG (ENGL) a arătat că la ora actuală cele mai multe indicii privitoare la detecția, identificarea și cuantificarea produselor editate genetic sunt mai curând bazate pe considerații teoretice și nu sunt susținute de nicio dovadă experimentală. „Incertitudinea și lipsa de claritate a reglementărilor generează consecințe în detrimentul cultivatorilor de porumb și sfeclă și descreșteri în sectorul de procesare. Noile tehnici de reproducție, în special mutageneza, sunt cheia pentru a împăca nevoile unei populații în creștere cu eforturile de a crește sustenabilitatea și respectul pentru mediu“, se arată în acordul semnat de cele trei organizații. În același context, Luis Vasconcellos e Souza, membru al Consiliului Director al CEPM, a subliniat: „Într-un singur an, în Argentina s-a solicitat aprobarea pentru 12 OMG. În UE, în ultimii 12 ani s-au prezentat trei, dintre care a fost omologat unul!“

Fără protecția plantelor nu se poate!

O a doua direcție de negociere a reglementărilor este aceea a produselor pentru protecția plantelor (PPP). „Interzicerea folosirii tuturor substanțelor active (chimice sau non-chimice) nu este fezabilă și nici dezirabilă și ar genera consecințe catastrofale asupra producției agricole“, avertizează producătorii de porumb. „Îi chemăm pe cei care vor lua deciziile să se asigure că reglementarea deja prea strictă a PPP are la bază evaluarea riscurilor. Trebuie să fie bazată pe dezbateri științifice, pe date și cifre, în loc de afirmații alarmiste. Știința este singura fundație viabilă pe care putem construi pe termen lung politici sustenabile pentru generațiile viitoare“, se mai arată în documentul adoptat.

În fine, ceea de-a treia direcție este legată de riscurile legate de albine și polenizatori. Încă din 2013 EFSA a elaborat un document referitor la liniile ghid din acest domeniu, dar care nu a fost adoptat până acum de niciunul dintre Statele Membre. În schimb, în februarie 2018 a publicat trei rapoarte referitoare la trei neonicotinoide. Una dintre aceste substanțe, thiamethoxam, a fost interzisă – nejustificat, în optica CEPM – în urma acestui raport.

Ca o concluzie generală, la ora actuală producătorii europeni de porumb trăiesc sub semnul incertitudinii. Odată cu intrarea în funcțiune a noilor organisme comunitare și închegarea unui dialog constructiv, concretizat în programe bine țintite, lucrurile se vor așeza, au stabilit participanții la Congres.

Alexandru GRIGORIEV