reclama youtube lumeasatuluitv
update 15 Jul 2019

În unele zone, vremea schimbă obiceiurile. Cultivăm pământul ca în Amazonia

Ploaia este unul dintre cele mai mari ajutoare pe care Dumnezeu îl poate da unui fermier. Dar în unii ani, ploaia se poate transforma și într-o încercare grea cu care gospodarul trebuie să lupte din greu. Dacă în anii normali diferențele între cei pricepuți și cei mai puțini pricepuți se vădesc doar în mici amănunte, în schimb în anii prea ploioși se vede clar și stăpânirea meseriei. Despre un om care s-a luptat anul acesta cu ploile fără sfârșit din Câmpia Crișurilor vă povestim în continuare.

Într-o lună, ploaie cât pentru trei sezoane

Cosmin Stan conduce o fermă de aproape 2.000 de hectare pierdută undeva pe câmpurile dintre Crișana și Zarand. Sunt trei frați la părinți, toți trei agronomi. Numai că ceilalți doi frați lucrează în vânzări, la fel cum a lucrat și el. „Mie nu mi-a plăcut în vânzări. Mie îmi place câmpul, ferma. Îmi place să mă uit în fiecare dimineață pe câmp și să văd ce a mai apărut, ce s-a mai întâmplat“, spune el cu pasiune.

A lucrat timp de patru ani la Carani, la o fermă renumită. Acum, de un an, este șeful fermei Land Solutions de la Șepreuș. O fermă la care se ajunge după o jumătate de oră bună de mers cu mașina pe câmp și printre zăvoaie. „Ferma noastră se află într-o zonă brăzdată de canale de drenaj. Toate câmpurile noastre sunt înconjurate de astfel de canale. Acum 20 de ani ploile au inundat două sate. Atunci, oamenii au construit aceste canale. Între timp, au uitat de ele. Nu le-au mai întreținut și, mai ales, nu le-au mai curățat. Așa se face că, acum când au venit din nou ploile, mai mult îngreunează decât ajută. Mare parte dintre câmpuri sunt inundate“, povestește Cosmin Stan.

În zonă, timp de mai multe luni, de prin august 2018 și până de Paște n-a mai plouat aproape deloc. Nici zăpadă n-a fost cine știe ce. În schimb, după Paște, a început ploaia. Într-o lună au căzut 310 litri de apă, în condițiile în care media multianuală a zonei este de 420-430 litri/an. Și așa se face că a rămas cu parte din porumb nesemănat.

260 ha de rapiță întoarse

Planul inițial de culturi era limpede. 560 ha au fost semănate în toamnă, cu grâu. Alte 320 cu rapiță. Apoi a venit toamna secetoasă. Din rapiță, în primăvară au trebuit întoarse nu mai puțin de 260 de hectare, pentru că nu răsărise deloc. Grâul, a răsărit sub zăpadă. De înfrățit, nici vorbă. Dar inginerul Stan se aștepta la asta și a luat măsuri. „Când am văzut în toamnă, că înainte de semănat o lună n-a plouat deloc, am semănat mai des și, astfel, am compensat lipsa înfrățirii“, ne dezvăluie astfel, unul dintre secretele sale. La semănat a fertilizat terenul cu un complex 18:40, 300 kg/ha, și azot, 200 kg/ha. În primăvară a aplicat nitrocalcar, în două etape, 300kg/ha și, respectiv, 150 kg/ha. A folosit grâu din soiurile Ildiko și Jocker. „Acum, date fiind condițiile, mă aștept la o producție de cca. 5 t/ha“, spune el.

Cu culturile de primăvară lucrurile au stat ceva mai prost. A însămânțat 600 ha cu floarea soarelui. Apoi a trecut la semănat porumbul. Nu a apucat să puie sămânța pe mai mult de 400 ha. La fel s-a întâmplat și cu sorgul. A semănat în aproximativ zece ore 26 ha, apoi a început ploaia și nu s-a mai putut lucra. Cu toate acestea, este hotărât ca îndată ce va fi posibil să mai semene cel puțin 50 ha cu lucernă, dacă nu s-a putut pune altceva. În plus, nici măcar lucrările post-emergente nu au mai putut fi făcute la porumb...

Sol greu și acid

Caracteristic fermei Land Solutions este solul foarte greu și acid. „Genul acesta de sol trebuie lucrat ca la carte. Doar scarificarea, fără arătură, nu-i lucrare. Aici brazda trebuie întoarsă“, consideră inginerul. Ca să poată lucra cum se cuvine pământul fermei a fost nevoie să se doteze cu o freză forestieră și cu un screper. „Așa facem și drum, facem și șanț. Altcumva n-avem cum“, povestește Cosmin Stan. Practic, este un fel de agricultură asemănătoare celei din Amazonia: trebuie să te lupți și cu pământul și cu vegetația, și cu vremea. Ba pentru ca asemănarea să meargă și mai departe, în zonă se găsește și o faună bogată. Mistreții, căprioarele și cerbii lopătari sunt la ei acasă. „Până la urmă am înconjurat câmpurile cu garduri electrice și așa am rezolvat problema. Altfel, la o solă de 10 ha, cam 50 de arii erau distruse de cerbi și căprioare“, a mai povestit șeful fermei.

Sorg, în loc de porumb și floarea-soarelui

Anul trecut, care a fost unul relativ normal, producțiile au fost de aproximativ 6-7 t/ha la grâu și opt tone la porumb. Nici mazărea n-a fost rea. Toată producția se contractează încă din momentul răsăririi, în cea mai mare parte cu o fermă zootehnică din apropiere.

Anul acesta au fost cultivați nu mai puțin de opt hibrizi diferiți de porumb, în ideea de a le testa comportamentul în condițiile locale. De asemenea, așa cum am mai spus, s-a cultivat și sorg. „Este o cultură pe care eu am mai practicat-o la Carani. Acolo făceam câte 6 și chiar 7 tone boabe/ha. Este o cultură care mie îmi place, pentru că nu este prea pretențioasă și pe care m-am gândit să o introduc și aici. Avem cerere, iar prețul este aproximativ egal cu cel al porumbului“, ne-a mai explicat inginerul Stan. „Trebuie să ne adaptăm la condițiile zonei, astfel încât să avem o productivitate cât mai mare. Or, așa cum am văzut, solurile pe care lucrăm noi nu sunt chiar cele mai grozave pentru porumb și floarea-soarelui, așa că, în anii următori ne propunem să reducem suprafețele dedicate acestor culturi“, ne-a mai spus Cosmin Stan despre planurile sale.

Până la anul, însă, cu freza forestieră și cu screperul, încearcă să aducă porumbul de pe solele acoperite de ape în stadiul de a produce. Și e sigur că va reuși!

Alexandru GRIGORIEV

Articole recente - Lumea Satului