reclama youtube lumeasatuluitv
update 18 Sep 2019

Conferința Națională a Cartofului - amenințări, dar și soluții optimiste

  • Publicat în Actualitate

Cartoful reprezintă unul dintre alimentele de bază ale populației de pe mai mult de jumătate din suprafața Pământului. De producțiile de cartofi, bune ori compromise, se leagă numeroase evenimente din istorie. Spre exemplu, mare parte dintre strămoșii familiilor americane au ajuns în Lumea Nouă din cauza a ceea ce s-a numit Marea Foamete Irlandeză. Cauzată de apariția manei cartofului, aceasta a dus, între 1845 și 1849 – la scăderea producției de cartofi din Irlanda cu o proporție care a variat de la o treime la jumătate. A urmat o foamete cu efecte multiple. Printre altele, emigrația, care va deveni o dominantă a începuturilor anilor 1850, ea menținându-se mult timp. Principalele direcții de emigrare au fost către America, în zona statelor Boston, Massachusetts, New York, Philadelphia, către Canada, în zonele Toronto, Quebec, Ontario și către Australia.

Românii – un sfert de kilogram pe zi

În România cultura cartofului a fost introdusă la începutul secolului al XIX-lea, atât în Transilvania, cât și în Principate. Treptat, a ajuns să se impună ca o cultură de bază datorită calităților nutritive ale cartofului, precum și a faptului că producția poate fi depozitată în condiții relativ la îndemână.

Astăzi românii sunt unii dintre fruntașii Europei la consumul de cartofi. Conform statisticilor, fiecare dintre noi mănâncă aproape 95 kg de cartofi pe an. În medie, asta înseamnă aproximativ 250 g/zi. Adică un cartof mare sau doi mai mici...

Dacă am ține cont numai de faptele enumerate mai sus și tot am găsi un temei suficient pentru constituirea la nivel național a unei federații a cultivatorilor de cartofi. Un astfel de organism există deja de mai mulți ani, iar în ultimele zile ale lunii februarie, la Brașov, a avut loc și cea de-a cincea Conferință Națională a Cartofului. La eveniment au participat, deopotrivă, fermieri cultivatori de cartofi, distribuitori de îngrășăminte și pesticide pentru îngrijirea culturilor, oameni de știință cu activitate în domeniu și chiar instituții financiare. Discuțiile au fost consistente, iar nota generală a fost de îngrijorare, dar și de speranță.

2018, un an greu pentru producători

După cum ne-a spus dl Romulus Oprea, președintele Federației Naționale a Cartofului (FNCR), ultimul an a fost unul greu pentru cultivatorii de cartofi. „Nu e vorba numai despre noi, cei din România, ci despre toată Europa. Din cauza condițiilor climatice, producțiile obținute au fost cu mult sub cele obișnuite, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ. Germania a avut cea mai mică producție din 1990 încoace. În alte țări, precum Olanda, Belgia, Franța, producțiile au fost mai mici cu până la 40%“.

În România scăderea de producție a fost de 25-30%. Dar după ce în primăvară a fost secetă, iar apoi au urmat ploi abundente și inundații, în unele zone, în toamnă, când părea că lucrurile s-au așezat, a urmat o secetă prelungită. Consecința a fost că pământul s-a întărit foarte mult, astfel că recoltarea a fost mai scumpă. Între timp a avut loc și un atac masiv al manei, „aproape fără precedent în ultimii ani“, după cum spune Romulus Oprea, astfel încât au apărut probleme inclusiv la depozitare.

Toate acestea s-au tradus într-o creștere a prețului cartofilor. „Dacă anul trecut prețul la poarta fermei era de 40-60 bani/kg, în toamnă a fost de 80 – 90 de bani, iar acum este de 1,2-1,5 lei. Asta dacă mai găsiți cartofi la fermele din România, căci s-au vândut toți, încă din toamnă!“, mai spune președintele FNCR.

Unii fermieri capitulează...

Legat de modul în care s-au vândut cartofii din producția internă încep nemulțumirile producătorilor autohtoni: „În toamnă, cât se ofereau 80-90 bani/kg, supermarketurile i-au momit pe fermierii noștri cu tot felul de promoții, să-și vândă marfa. Acum, când oferă prețuri mai mari, cumpără de la fermierii străini, mărindu-le lor câștigurile și nu alor noștri!“, se plânge Romulus Oprea.

Nici perspectivele sectorului nu se arată prea luminoase, crede președintele federației. Deși precipitațiile căzute până acum indică o refacere a rezervei de apă din sol și, implicit, condiții bune pentru startul sezonului, totuși persistă o seamă de probleme. Cea mai stringentă este penuria de cartof de sămânță, atât românească, cât și din import. Criza a lovit nu numai producția de cartofi de consum, ci și pe cei de sămânță. Apoi mai sunt aspectele legate de lipsa unui sprijin serios pentru producători, astfel încât ei să își poată construi capacități de stocare și alte utilități. „E greu să rămâi într-un domeniu în care trei ani din cinci mergi pe pierdere. Deja o parte dintre fermierii cultivatori de cartofi pe care îi cunosc și-au vândut utilajele specifice, semn că nu mai vor să continue pe direcția aceasta și se vor axa pe celelalte culturi pe care le au în asolament în fermele lor“, a conchis Romulus Oprea.

Agricover este optimistă

Dintr-o perspectivă mult mai optimistă privesc lucrurile cei de la Agricover, concern care încearcă, atât cât o poate face o firmă specializată în inputuri, să vină în sprijinul fermierilor. „Încercăm să venim în fața lor cu tehnologii cât mai performante, adaptate nevoilor pe care le au. Spre exemplu, pentru anul acesta am venit cu o tehnologie care acoperă întreaga perioadă de cultură, de la semănat și până la recoltare. Astfel, oferim îngrășă­mintele foliare Ferticover Optil și Plonvit Active Cartof, cu perioadă de aplicare din aprilie și până în iulie inclusiv. Efectul acestora este potențat de biostimulatorii Amino 40 WSP, AminoBor și AminoZinc, care aduc un aport cu efecte benefice de aminoacizi și microelemente. Împotriva agenților patogeni luptăm cu fungicidele Fantic M, Valis M și Manzate, iar împotriva insectelor dăunătoare cu Minuet și Krima. Pentru a potența efectul tuturor acestora, recomandăm și utilizarea adjuvanților Proaqua și Silwet Star, care acționează pentru a face mai rapidă absorbția soluțiilor aplicate în corpul plantelor și a le prelungi și maximiza efectele“, a arătat dl Ghiță Pinca, directorul diviziei Agribusiness a Agricover.

La rândul său, dl Robert Rekkers, directorul Agricover Finance IFN, a vorbit despre un alt mijloc important pe care firma îl pune la îndemâna fermierilor, banii. „Noi le oferim fermierilor banii de care au nevoie ca să-și desfășoare activitatea. Față de bănci, noi avem o abordare mult mai apropiată ca viziune, de aceea a fermierilor. De aceea ne-am adaptat și structura, astfel încât să ne mișcăm repede. Fermierul ne sună și un reprezentant al nostru se duce la el. Vede despre ce este vorba și îi dăm creditul de care are nevoie, fie că îi trebuie pentru motorină, fie pentru utilaje, spații de depozitare sau ambalare etc. Important este ca lucrurile să se miște și să se realizeze producție. Asta este filozofia noastră“, a arătat finanțistul.

Alexandru GRIGORIEV

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Media