reclama youtube lumeasatuluitv
update 6 Dec 2019

Porumbul de Aur, la pachet cu îngrijorări legate de viitorul PAC

  • Publicat în Actualitate

La fiecare început de an, de patru ani încoace, lumea agricolă românească este frământată de o întrebare: „Cine ia Porumbul de Aur, de data asta?“. Întrebarea îi frământă, deopotrivă, pe fermieri, pe distribuitorii de inputuri agricole, pe oficialii din MADR și alte instituții implicate în viața agricolă, pe analiștii economici și, firește, pe jurnaliști. Și asta pentru că, așa cum ne-au obișnuit organizatorii, Asociația Producătorilor de Porumb din România, premiile vin împreună cu o lungă serie de noutăți interesante, prezentate de invitați de marcă.

Arvalis caută soluții noi pentru combaterea tanimecus

Nici anul acesta Congresul APPR, în cadrul căruia au fost decernate trofeele Porumbul de Aur, nu a făcut excepție de la regulă. Ba dimpotrivă, invitații au fost mai numeroși decât la cele trei ediții anterioare. La fel și temele abordate. După cuvenitele urări de bun venit și mesajele transmise din partea MADR, a reprezentanților Parlamentului și ai altor instituții, a urmat un adevărat regal de informații de primă importanță, legate atât de aspecte practice, cât și economico-politice.

Începutul a fost făcut (mai degrabă din considerente meteorologice și legate de programul traficului aerian decât din alte motive) de către dl Regis Doucet, specialist în cultura porumbului al celebrului institut francez Arvalis. Reamintim că Arvalis este unul dintre cele mai mari institute de cercetări agricole din Europa. Însă ceea ce îl individualizează este faptul că e independent, iar finanțarea sa este asigurată de către fermierii francezi care plătesc o contribuție anuală destinată acestui scop. Consiliul de administrație al institutului este alcătuit în majoritate din fermieri, aleși în mod democratic, și, între altele, stabilește temele de cercetare în funcție de cererile venite de la agricultori. Arvalis a devenit și unul dintre cei mai importanți parteneri ai APPR. În acest an, la București au fost prezentate cele mai noi direcții de cercetare ale institutului în domeniul cultivării porumbului. Aspecte precum combaterea dăunătorilor și a bolilor fără a folosi substanțe din grupa neonicotinoidelor se află în centrul atenției cercetătorilor francezi.

Viitorul PAC provoacă îngrijorări marilor fermieri

O altă problemă care nu-i lasă să doarmă pe fermierii români, la fel ca pe toți fermierii europeni, este viitoarea Politică Agricolă Comună. Aceasta a fost abordată din două perspective: cea a Comisiei Europene, a cărei poziție a fost expusă de către Pierre Bascou, director executiv al Direcției Generale de Agricultură a CE, și cea a fermierilor, prezentată de Max Schulman, președinte al grupului de lucru pentru culturi de câmp în cadrul federației Copa-Cogeca. Un lucru este cert: urmează schimbări majore și deloc avantajoase pentru fermierii mari. Sunt foarte probabile plafonarea subvențiilor și o mai mare libertate acordată, în ceea ce privește utilizarea sumelor.

Despre cadrul general economic, ca și despre presiunile ce se pun pe agricultori a vorbit reprezentanta Unicredit, partener oficial al evenimentului. Pentru a întregi imaginea cadrului în care fermierii își desfășoară activitatea, dna Elena Mateescu, manager al Administrației Naționale de Meteorologie, a prezentat date referitoare la evoluția climei în ultima perioadă, precum și o prognoză a vremii în luna februarie. Din date a rezultat, fără niciun fel de dubiu, că trăim epoca unor schimbări climatice. Temperaturile medii sunt în creștere, iar perioadele secetoase sunt tot mai lungi. Despre 2018 am aflat că a fost al treilea cel mai călduros an din ultimii 100 de ani.

Despre ceea ce pentru unii pare o poveste despre viitor, iar pentru alții reprezintă pur și simplu prezentul modern, a povestit dl Lucian Buzdugan, președintele Agricost, după denumirea oficială, dar mai cunoscut drept conducătorul celei mai mari exploatații din Uniunea europeană, Insula Mare a Brăilei. Domnia sa a prezentat, ajutat de un film, modul în care funcționează agricultura de precizie. Supraveghere din satelit a gradului de înverzire, cartare agrichimică realizată în laboratoare proprii și semănători sau distribuitoare de îngrășăminte ghidate prin GPS și care își modifică debitul în funcție de necesitățile fiecărei porțiuni din solă, toate acestea la un loc fac parte din „instrumentele“ cu care se lucrează în IMB.

Desigur că invitații au răspuns, atât cât le-a permis timpul, la întrebările participanților la congres. Iar răspunsul la întrebarea care i-a strâns pe toți participanții a venit abia la sfârșit.

Syngenta neirigat și Pioneer irigat, câștigătorii din 2019

Trofeul Porumbul de Aur la categoria neirigat i-a revenit lui Daniel Nica, fermier din județul Călărași. Acesta a obținut o producție de 13.927 kg/ha. „În ciuda aspectului ciudat al anului 2018, am avut condiții foarte bune. Când am semănat, m-am uitat la prognoza meteo. Am văzut că nu va ploua și atunci am semănat la o adâncime ceva mai mare, de 12 – 15 cm, astfel încât bobul a beneficiat mai mult de umiditatea din sol. Am avut un grad de răsărire de 90%. În perioada de înflorire au venit ploile, în jur de 200-230 l/m²“, a dezvăluit fermierul-campion câte ceva din secretele reușitei sale. Hibridul folosit a fost Dartona, un hibrid din grupa FAO 400, semitimpuriu, aflat în portofoliul Syngenta. Nu s-a făcut nicio erbicidare preemergentă; în schimb, în momentul prășitului a aplicat îngrășăminte precum azot în formă amoniacală, câte 25 kg de substanță activă/ha. Media producției obținute în fermă a fost de cca 12 tone/ha. „Am avut câteva zone unde am obținut doar 9 tone/ha pentru că am avut foarte multă samulastră“, a mai povestit fermierul. Potrivit declarațiilor sale, costul tehnologiei a fost de 2.700 RON/ha.

La categoria irigat, trofeul i-a fost acordat lui Mihai Solomei, șef de fermă în cadrul Agricost. Pe sola de 35 ha înscrisă în concurs s-a obținut o recoltă de 22.906 kg/ha. A fost folosit hibridul 32F73 din portofoliul Pioneer. Acest hibrid este unul târziu, din grupa FAO 600, care, dacă este cultivat în condiții bune (așa cum este cazul în IMB), permite obținerea unor producții mari și foarte mari. Cultura premergătoare a fost grâul. Imediat după recoltare, terenul a fost scarificat, iar două săptămâni mai târziu s-a făcut o trecere de nivelare. În primăvară s-a semănat direct, cu o densitate de 72.000 – 73.000 de plante/ha. Tot atunci a fost aplicat și un îngrășământ NPK, 12:24:12, în cantitatea de 300 kg/ha. Sămânța utilizată a fost tratată în prealabil cu fungicid. În stadiul de șase-șapte frunze a fost aplicată prima fertirigare, iar apoi, după polenizare, a doua. În total s-au folosit 190 litri/m². Nu s-a făcut nicio prașilă, dar în schimb au fost utilizate erbicide. Faptul că apa utilizată a fost dedurizată în prealabil a redus semnificativ cantitățile de substanțe utilizate. „Am fertilizat mai mult decât în mod normal. Am ajuns să aplicăm 30 kg de azot substanță activă/ha. În aceste condiții, costul tehnologiei a fost mai ridicat: 6.500 RON/ha“, a spus Mihai Solomei.

Alexandru GRIGORIEV

Articole înrudite