cemrom iulie 2018
update 17 Aug 2018

România pierde anual prin deșertificare 1.000 de hectare Poate opri biocharul acest fenomen?

La începutul acestui an a apărut pe piața din România o stație de piroliză care, spre deosebire de cele deja existente, poate transforma biomasa și deșeurile menajere în energie cu un nivel mult mai mic de poluare datorită faptului că temperatura de ardere a fost ridicată, spre 1.200°C, prag la care dioxinele și furanii, substanțe extrem de periculoase pentru sănătate, nu se mai formează. Stația de piroliză mai are un avantaj. Biomasa care intră în fluxul tehnologic iese sub forma unui îngrășământ despre care Ionel Hornet, inventatorul stației de piroliză, spune că este o comoară. De ce?

Ce au înțeles precolumbienii și noi nu

În discuția avută la Agriplanta am aflat că produsul rezultat în urma prelucrării biomasei se numește biochar și că este un îngrășământ pe care precolumbienii l-au folosit cu 500 de ani înainte de Hristos. Cu acest îngrășământ au creat zone fertile care s-au menținut până acum. În lipsa stațiilor de piroliză de acum, precolumbienii au obținut biocharul prin arderea deșeurilor agricole în gropi sau șanțuri și apoi acoperirea lor cu sol. Acest îngrășământ este și astăzi cunoscut, dar mai mult de cei care practică agricultura ecologică. Ionel Hornet spune că povestea biocharului este mult mai complexă și că rolul lui poate fi extrem de important.

„Biocharul are niște proprietăți extraordinare. Și autoritățile române știu asta. Delegații ale oficialităților române au vizitat regiunile unde precolumbienii au creat cu ajutorul biocharului un adevărat paradis. Cu toate acestea, la întoarcerea lor în țară nu s-a schimbat nimic. Nu s-a luat nicio măsură prin care să se oprească fenomenul de deșertificare. România pierde anual prin deșertificare 1.000 de hectare. Compania noastră promovează biocharul de un an și în tot acest timp am făcut analize care au confirmat proprietățile lui. Eu cred cu tărie că acest îngrășământ natural este singurul care mai poate opri deșertificarea, pentru că are o capacitate extraordinară de reținere a apei.“

Ce proprietăți are acest îngrășământ

Biocharul se obține în urma procesului de cracare a biomasei, la 700 de grade Celsius, prin piroliză și, spune Ionel Hornet, este un produs foarte valoros, dar neutilizat de agricultori. La finalul procesului de piroliză, biocharul apare ca un cărbune fin granulat, foarte poros. De ce consideră inventatorul că acest îngrășământ este o soluție împotriva deșertificării solului sau de refacere a acestuia?

biocharul IMG 20180518 125359

„Deșeurile agricole au un potențial important de ameliorare a solului și a biodiversității lui, a microorganismelor benefice din sol. Biocharul contribuie în mod esențial la îmbunătățirea calității și cantității de apă reținută în sol. Este suficient, spre exemplu, ca doar într-o anumită perioadă a anului să avem umiditate, pentru că biocharul administrat pe sol va reține apa, iar plantele vor avea resurse suficiente pentru dezvoltare. Prin folosirea acestui îngrășământ solul își sporește capacitate de reținere a carbonului (chiar și câteva sute de mii de ani) și a substanțelor nutritive. În plus, substanțele nutritive administrate rămân în sol în loc să ajungă în apele subterane și să provoace poluare.“

Ionel Hornet mai spune că biocharul poate fi folosit ca un instrument important de sporire a securității alimentare și a diversității culturilor agricole în zonele cu soluri foarte sărăcite, unde resursele organice sunt limitate și există o aprovizionarea inadecvată cu apă și îngrășăminte chimice.

Laura ZMARANDA