Târg de meșteri populari aleși pe sprânceană la Iași

Muzeul Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova“ Iași, în parteneriat cu Primăria Municipiului Iași și Asociația „ART- Meșteșugurile Prutului“, a organizat Târgul Meșterilor Populari ce s-a desfășurat în perioada 18-20 mai pe Esplanada Palatului Culturii din Iași.

Cea de-a XIX-a ediție a acestei manifestări a reunit la Iași circa 80 de meșteri populari din diferite zone etnografice ale României, precum și invitați din Republica Moldova. Prin intermediul lucrărilor lor, meșterii populari au susținut păstrarea și promovarea meșteșugurilor tradiționale și educarea publicului, în spiritul respectului pentru tradiție și bun gust autentic. „Suntem la a XIX- a ediție  și încercăm să promovăm cultura populară și meșteșugul tradițional, pe baza unei selecții extrem de riguroasă și pretențioasă, aș putea spune, fiind obligatoriu să facem acest lucru, deoarece în ultima vreme există o multitudine de manifestări de acest fel, selecția neexistând acolo. Când zic despre această selecție mă refer la meșteșugul tradițional așa cum trebuie el să fie, respectiv să provină din zonele, care au o tradiție în meșteșugul respectiv, meșteri care lucrează cu materiale tradiționale, așa cum se lucrau, acum 100 de ani, chiar și mai mult și păstrează acel decor specific zonei respective. Au fost în jur de 80 de meșteri populari, din zonele etnografice ale Moldovei și Transilvanei și nu numai.

Târgul de la Iași nu acoperă toate zonele etnografice ale țării, deoarece ne depășește și financiar. Ca noutate, anul acesta avem pentru prima dată meșteri din zona Gorjului, iar față de prima ediție, pot spune că din fericire o parte dintre bătrânii meșteri populari au putut să transmită meșteșugul mai departe tinerilor, care mai au până să ajungă la nivelul lor, de autenticitate, cu toate că obiectele sunt perfecte, prezența lor era ceva deosibit, prin acest lucru zicem noi că suferim. O altă problemă este spațiul, deoarece în fiecare an, ne mutăm de ici-colo, iar de la an la an, acesta este și mai restrâns, deoarece noi nu avem un spațiul al nostru, și atunci nu putem invita atâția meșteri câți ne-am dori, ca să putem reprezenta chiar tot. Trebuie să vedem și partea bună a lucrurilor pentru că există o nouă generație prosperă, care a învățat de la părinți și bunici, iar acest lucru nu face decât să ne bucure. Noi o să rămânem la fel de scorțoși, și nu o să primim pe oricine, tocmai acest lucru va face diferența, dintre târgul organizat de Muzeul Etnografic și târgurile comerciale, care se organizează peste tot’’, a precizat Victor Munteanu, muzeograf șef  al Muzeului Etnografic al Moldovei.

Evenimentul a inclus atât expoziție cu vânzare de obiecte tradiționale, cât și activități interactive de tip atelier de creație, în cadrul cărora au fost ilustrate meșteșuguri tradiționale, precum: olăritul, prelucrarea lemnului, confecționarea instrumentelor populare, industria casnică, încondeierea ouălor, și confecționarea măștilor populare.

La târg am întâlnit-o Maria Zoițanu, din satul Mihai Viteazul, comuna Ungureni, județul Botoșani. Aceasta ne mărturisește că timpul pentru a face o cămașă cu motive tradiționale depinde de model, astfel dacă modelul este complicat poate să dureze și o lună, sau o lună jumătate: „Am venit la târg cu țesături, broderii și cămăși naționale. Am învățat să fac țesături de la mama și de la femeile din sat, deoarece noi vecinele ne adunăm și fiecare lucrează câte ceva, iar ce nu știm, învățăm una de la cealaltă, cele cu mai multă experiență ne propovăduiesc, și așa  de mici am tot învățat, iar acum la bătrânețe învățăm pe alții, ducem tradiția mai departe. Cel mai mult a durat să fac o iei, respectiv două luni, pentru că nu pun mașina de cusut. Întâi  fac găurele pe marginea materialului, pun modelul, în funcție de cum doresc, iar în cele din urmă asamblarea o fac  fie cu croșeta, fie cu acul. De altfel, fiecare fir trebuie numărat pentru că este simetrie perfectă. Eu lucrez motive geometrice, iar la acestea orice greșeală făcută se observă imediat.“

Iulia Goran este un meșter popular care a venit din județul Prahova. Aceasta face totul cu dăruire de 45 de ani, și ajuns să fie cunoscută aproape în toată lumea: „Lucrez broderie de 45 de ani. Am venit la Iași cu Ia de Breaza. Cel mai mult timp mi-a luat să fac o rochie de mireasă, în jur de șapte luni, aceasta avea motive tradiționale din Prahova, fiind lucrată pe pânză de in topit, cu broderie masivă. O ie este gata între o lună și o lună jumătate, depinde de complexitatea broderiei. Am lucrat de mic copil în familie, la noi s-a tors, țesut, brodat și croșetat, iar copii mei duc meșteșugul mai departe.“

Vasile Dudanu, din comuna Grumăzești, județul Neamț a poposit la Iași cu blănuri naturale, din miel și nurcă, și consideră că meșteșugul său este în decădere: „M-am prezentat la târgul meșterilor populari cu produse tradiționale zămislite de la bunici și părinți, cu produse din blănuri, în special cu căciuli din blănuri naturale, din miel și nurcă. Astfel, de când mă știu, împreună cu soția prelucrăm și confecționăm. Meseria aceasta a fost cândva mai bine văzută, dar acum tineretul numai poartă, fiind o meserie în decădere. Este o muncă foarte grea, iar până a vedea o căciulă este multă trudă. Cel mai mult durează prelucrarea pielii, iar pentru a o aduce pe masă este muncă grea, durează câteva săptămâni bune, deoarece o piele o învârtim de cca. 60 de ori, ca să o aducem în faza finală.“

GALERIE FOTO

Beatrice Alexandra MODIGA