Comisia Europeană pune tunurile pe marile lanțuri alimentare

Comisia Europeană pare mai hotărâtă ca niciodată să rezolve problemele din lanțul alimentar, dar și a produselor neconforme din supermarketuri. Iar „fitilul“ a fost aprins în urmă cu un an de scandalul din estul Europei, când oficiali din mai multe țări au reclamat o reală discriminare în ceea ce privește plățile către fermieri a marilor retaileri, dar și calitatea mai slabă a produselor comparativ cu cele din vestul Europei. Drept urmare, anul trecut CE a comandat un studiu la care au luat parte peste 1.500 de fermieri, procesatori, distribuitori, angrosişti, consumatori, retaileri, dar şi membri ai guvernelor. Concluzia?

Greșeala recunoscută...

Din studiul european a reieșit fără putință de tăgadă că pe lanţul alimentar, de la producător la raft, au avut loc practici comerciale incorecte. Mai precis, potrivit studiului, 90% dintre respondenţi au fost total sau parţial total de acord cu existenţa practicilor comerciale neloiale, enumerând printre acestea plata la mai mult de 30 de zile sau schimbări ale contractelor unilaterale sau retroactive. Astfel, conform rezultatului studiului, practicile incorecte includ anulări ale comenzilor de produse perisabile în ultima oră, cereri de plată anticipată pentru a asigura sau păstra contractele sau plăți suplimentare pentru a avea produse afișate într-un loc preferenţial pe rafturi. Totodată, majoritatea respondenților au declarat că aceste practici au avut loc în mod regulat sau foarte regulat, iar majoritatea au fost de acord că agricultorii au fost cei mai afectați de acestea.

„Cele peste 1.500 de răspunsuri la consultare vor genera o evaluare a impactului practicilor comerciale neloiale şi vor ajuta la identificarea modalităților de îmbunătățire a fluidității și funcționării eficiente a lanțului de aprovizionare cu produse alimentare. Continuarea lucrărilor privind transparența pieței este așteptată mai târziu în 2018.

Pe baza rezultatelor evaluării actuale a impactului, Comisia Europeană dorește să facă propuneri legislative privind abordarea practicilor comerciale neloiale în prima jumătate a anului 2018“, a informat Comisia Europeană. La rândul său, Phil Hogan, comisarul pentru Agricultură al Comisiei Europene, a recunoscut că „agricultorii primesc o cotă din ce în ce mai scăzută din valoarea adăugată generată în lanțul alimentar al UE. De aceea, în 2018 Comisia va propune măsuri de îmbunătățire a funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente prin consolidarea poziției lor pe piață și prin sprijinirea protejării acestora de șocurile viitoare“.

Trebuie spus că, în ceea ce privește practicile comerciale neloiale, a mai existat un raport CE pentru piețele agricole din noiembrie 2016 care a semnalat, printre altele, întârzierea plăților pentru produse agricole, în special în cazul celor perisabile.

Statul român e obligat să apere fermierii

Autorităţile naţionale sunt obligate de Directiva 2011/7/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 2011 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale să intervină în conflictul dintre retaileri și producătorii români. Anunțul vine din partea europarlamentarului Daniel Buda, care a adresat Comisiei Europene o întrebare cu solicitare de răspuns scris, în baza procedurilor parlamentare de care dispune, pe tema conflictului dintre retaileri și producătorii români, informează eurostiri.eu. Astfel, potrivit presei din ultima perioadă, marile hypermarketuri au început un război împotriva companiilor românești care nu plătesc furnizorii nici la 90 de zile, în timp ce Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare impune maximum 30 de zile. Fermierii au anunțat că vor ieși în stradă, pentru că nu mai pot tolera această situație în care munca lor și a procesatorilor români nu este remunerată conform legii de către marile rețele de supermarketuri. Totodată, se pare că supermarketurile impun prețuri mai mici la produsele lactate și elimină procesatorii care nu vor să se conformeze. În același timp, cresc prețurile la raft pentru consumatori. „Am solicitat Comisiei Europene să îmi comunice care sunt instrumentele avute la îndemână în vederea eradicării acestui fenomen, astfel încât autoritățile din România să stabilească un echilibru corect și responsabil în ceea ce privește activitatea retailerilor din România și producătorii autohtoni“, a declarat Daniel Buda. La rândul său, Elżbieta Bienkowska, comisar european pentru piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri, a declarat că „directiva privind întârzierea efectuării plăților este menită să creeze un mediu juridic și de afaceri favorabil efectuării la timp a plăților în cadrul tranzacțiilor comerciale, pentru a facilita accesul la finanțare pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri). Aceasta prevede că, în cazul întârzierii plăților, creditorii au automat dreptul la dobândă pentru plăți efectuate cu întârziere și la o compensație de minimum 40 euro pentru costurile de recuperare“.

CE vizează și România

După ce s-a lămurit în privința viciilor lanțului alimentar, CE trece „la faza a doua“. Astfel, Comisia Europeană a anunțat că intenționează să desfășoare audituri în 2018 cu privire la sistemele de control legate de etichetarea produselor alimentare în patru state membre, printre care și România, potrivit eurostiri.eu. Celelalte state sunt Belgia, Franța și Italia.

Totul a plecat de la sesizarea Asociației Consumatorilor (Infocons) care a semnalat faptul că o cantitate semnificativă de produse semipreparate din carne care se comercializează sunt false. Astfel, 40% dintre aceste semipreparate din carne nu respectă standardele de calitate și de siguranță alimentară impuse atât de la nivel național, cât și de la nivel european. Mai mult, analizele realizate în cadrul laboratoarelor Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor au arătat că există o diferență semnificativă de compoziție față de cea indicată pe etichetă.

În aceste condiții, consumatorului nu i se respectă dreptul la o identificare corectă a conținutului produselor alimentare consumate, existând un risc la adresa sănătății sale. Astfel, pe lângă faptul că multe dintre semipreparatele din carne sunt nocive pentru sănătate, având un conținut ridicat de aditivi alimentari, rezultatele prezentei cercetări duc la concluzia că aceste alimente sunt mult mai toxice decât este specificat pe etichetă.

Problema e că nu doar produsele din carne ar avea eticheta viciată, ci și alte produse de la dulciuri la conserve, mezeluri sau chiar pâine.

Ce spune comisarul european

Comisarul european Vytenis Andriukaitis, responsabil pentru sănătate și siguranță alimentară, a recunoscut că, în acest moment, legislația UE nu este încă pusă la punct.

„Comisia ar dori să precizeze că produsele semipreparate din carne nu sunt definite în legislația UE. Ar trebui, de aceea, să se clarifice dacă se face referire la preparate din carne, produse din carne sau alte produse definite de origine animală pentru care au fost stabilite standarde armonizate de siguranță alimentară aplicabile direct. Condițiile de utilizare și nivelurile de utilizare menționate în legislația UE privind aditivii alimentari țin seama de avizele științifice ale Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară. Prin urmare, nivelurile de utilizare a aditivilor alimentari care sunt conforme cu legislația UE nu reprezintă niciun risc în ceea ce privește siguranța la adresa sănătății consumatorilor.

În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, informațiile referitoare la produsele alimentare nu trebuie să inducă cumpărătorul în eroare în ceea ce privește, printre altele, caracteristicile produsului alimentar și în special în ceea ce privește natura, identitatea, compoziția, metoda de fabricație sau producție și trebuie să fie precise, clare și ușor de înțeles de către consumator.

Deoarece sunt responsabile de punerea în aplicare a legislației UE, statele membre trebuie să se asigure că cerințele aplicabile sunt puse în aplicare corect de operatorii din sectorul alimentar care introduc produse alimentare pe piața UE“, conchide comisarul.

Bogdan Panțuru