Romania

reclama youtube lumeasatuluitv

600x250 v1

Meseria de tractorist agricol este tot mai căutată

Meseria de tractorist agricol este tot mai căutată

Tot mai mulţi tineri din mediul rural, majoritatea elevi în clasa a VIII-a sau absolvenţi de liceu, doresc să facă şcoala de tractorişti pentru a putea lucra pământul părinţilor cu ajutorul tehnologiei moderne sau pentru a putea lucra în străinătate pe utilaje agricole. Dacă în trecut aceste şcoli funcţionau pe lângă liceele cu profil agricol, odată cu desfiinţarea acestor meserii din programa şcolară, fermele au ajuns să ducă lipsă de mecanici pentru utilajele agricole, tractorişti agricoli şi conducători de utilaje autopropulsate agricole, forestiere sau pentru lucrări.

Şcoala de şoferi produce tractorişti rutierişti

Pentru a obţine permisul de tractorist rutierist este suficient să urmezi şcoala de şoferi pentru categoria Tr şi, în urma verificării cunoştinţelor teoretice şi practice pe care le acumulezi, să promovezi un examen şi să intri în posesia documentului care îţi permite să circuli cu tractorul pe drumurile publice. Conform Codului Rutier, se poate conduce un tractor sau utilaj agricol şi în cazul deţinerii altor categorii de permis auto, dar acest drept este restricţionat în funcţie de greutatea totală a vehiculului şi a remorcii. Un permis pentru categoria Tr oferă posibilitatea de a conduce vehicule din această categorie fără astfel de restricţii, inclusiv posibilitatea de a ataşa două remorci la un tractor/utilaj agricol. Dacă permisul se obţine relativ uşor şi repede, obţinerea certificatului de calificare pentru meseria de tractorist agricol nu este atât de simplă. 

Deşi obţinerea certificatului de competenţe profesionale pentru meseria de tractorist agricol nu oferă dreptul de a conduce tractoare/utilaje agricole pe drumuri publice, acest document îi ajută pe fermieri să obţină fonduri europene pentru cumpărarea de tractoare performante, iar pe tineri să aplice un plan de afaceri prin Programul Start-Up Nation prin care să obţină 200.000 lei, bani cu care pot cumpăra un tractor şi un minim de utilaje cu care să înceapă o afacere în agricultură. 

Meseria se învaţă pe câmp

Pentru că liceele agricole nu mai promovează meseriile de tractorist agricol şi conducători de utilaje autopropulsate agricole, forestiere sau pentru lucrări, mulţi dintre cei care doresc să le practice sunt nevoiţi să le înveţe pe câmp, direct de la tractoriştii cu experienţă, ca mai apoi să poată lucra cu tractorul.

Pentru că meseria de tractorist agricol „se fură“, mulţi dintre tractorişti, deşi au experienţă, nu pot lucra cu tractoare şi utilaje moderne. Pe Marius l-am întâlnit pe un ogor la Dumbrăveni, la arat. Are peste 30 de ani, din liceu a ieşit cu calificare de instalator sanitar, dar a învăţat să lucreze pe tractor de la tractoriştii care lucrau la SMA, a studiat în timpul liber mecanică din cărţile de specialitate şi din documentaţia tehnică a utilajelor, îşi repară singur cele trei tractoare şi utilajele agricole aferente, toate modele clasice, vechi, aduse din Olanda.

„La cele noi, cu senzori, cu computer de bord, cu tot felul de sisteme automate, îţi trebuie şcoală să le poţi folosi şi să le poţi întreţine. Avantajul oferit de noua gamă de tractoare şi utilaje agricole îl constituie oferta foarte bogată de echipamente de bază. Aceste tractoare pot fi dotate şi cu o mulţime de echipamente opţionale de la aer condiţionat şi încărcător frontal până la priză de putere mare, contragreutăţi, sisteme  de prindere frontale, cuple rapide etc. Cât despre service, trebuie să apelezi la repre­zentanţă pentru a le repara, ceea ce presu­pune costuri mari, deplasări etc., inaccesibile micului fermier cu o suprafaţă de câteva hectare, chiar dacă tractorul l-a cumpărat printr-un program care i-a asigurat o parte din finanţare“, susţine Marius.

Fermele mari caută tractorişti agricoli calificaţi

tractor scoala 6

Certificatul de calificare profesională este obţinut la sfârşitul unui program de studii teoretice şi practice, organizate pe parcursul câtorva luni, şi după susţinerea unei evaluări a competenţelor în domeniu la o instituţie de stat sau particulară, acreditată. Certificatul poartă girul Ministerului Muncii şi Ministerului Educaţiei, fiind recunoscut de către orice angajator din România şi din statele membre ale Uniunii Europene, iar posesorul lui trebuie să cunoască foarte bine modul de executare a lucrărilor de pregătire a solului, însămânţarea culturilor agricole, fertilizarea culturilor, recoltarea culturilor cu utilaje specializate şi întreţinerea agregatelor de lucru. În multe ţări din Uniunea Europeană documentul şi aptitudinile practice dovedite în faţa proprietarilor de utilaje agricole performante aduc venituri considerabile posesorului. La fel şi în fermele moderne din judeţ, cu suprafeţe mari, de peste 1.000 de hectare de teren, cum sunt cele din zona Siret, Bălcăuţi şi cea de la Fălticeni, condusă de doi nemţi, unde tractoriştii agricoli sunt plătiţi cu 2.000 de euro, dar sunt foarte greu de găsit cei care ştiu să lucreze pe utilaje moderne. Fermierii susţin că, pe lângă investi­ţii, este nevoie de oameni care să ştie exact cum se folosesc utilajele moderne, pentru că ceea ce știu să facă tractoriştii este mult mai complicat decât să conducă un tractor sau alt utilaj agricol.

Reînfiinţarea şcolilor profesionale presupune dotarea cu utilaje moderne a unităţilor de învăţământ

Direcţia de Agricultură Suceava derulează programe sezoniere pentru specializarea legumicultor, zootehnist şi apicultor, declară directorul executiv al instituţiei, ing. Haralampie Duţu, precizând că, dacă vor fi solicitări şi un număr suficient de doritori care să urmeze cursurile de tractorişti agricoli şi conducători de utilaje autopropulsate agricole, instituţia pe care o conduce se va acredita şi va organiza astfel de cursuri. Metodele folosite pentru predare şi tematica cursurilor va fi preluate din programa şcolilor profesionale, iar practica se va desfăşura la unităţi agricole din judeţ.

Cea mai veche şcoală din judeţul Suceava care pregătea tractoriştii s-a înfiinţat la Fălticeni. Şcoala profesională de mecanici agricoli a luat fiinţă în toamna anului 1961, fiind în subordinea Consiliului Superior al Agriculturii şi aflându-se sub patronajul Staţiunii de mecanizare a agriculturii Suceava. În 1972 s-a unificat cu Liceul agricol, în cadrul căruia a funcţionat până în anii 2000, când s-a transformat în şcoală de şoferi. Şcoala dispunea de un bogat inventar de tractoare şi maşini agricole, practica era făcută prin prelu­crarea mecanizată a unei suprafeţe de teren de 11,46 ha deţinută de şcoală şi a dat agriculturii, până în 1990, un număr de 1.595 de mecanici agricoli şi 914 tractorişti. În urmă cu câţiva ani fostul liceu agricol a devenit colegiu şi s-a adaptat cerinţelor elevilor, având clase de matematică-informatică, silvicultură, servicii în alimentaţie, turism, industrie alimentară. Din fosta şcoală profesională cu profil agricol nu a mai rămas decât specializarea de horticultor, la care s-au adăugat cele de mecanic auto şi lucrător în agroturism.

„Nu mai şcolarizăm tractorişti. Am fost contactaţi şi de Direcţia Agricolă, dar nu mai avem dotarea necesară, nu mai dispunem de suprafeţe de teren pe care să efectuăm lucrări agricole şi să învăţăm elevii această meserie. Specialişti avem, dar a şcolariza tractorişti şi mecanici agricoli în 2017 presupune o dotare cel puţin de nivelul fermelor mari, tractoare şi utilaje din generaţii noi, cu o gamă diversă de accesorii“, este de părere Florin Ciocârlan, director adjunct al Colegiului „Vasile Lovinescu“ din Fălticeni.

Reorganizarea liceelor cu profil agricol

Agricultorii consideră că Ministerul Educaţiei trebuie să reînfiinţeze şcolile profesionale, astfel încât tineretul să înveţe meserii pentru a putea duce mai departe economia ţării. Corelarea nevoilor agriculturii româneşti cu cifra de şcolarizare din unităţile de învăţământ agricol a ajuns şi în atenţia Parlamentului. Camera Deputaţilor a adoptat, în prima decadă a lunii noiembrie, proiectul de Lege nr. 181/2017 prin care se prevede reorganizarea liceelor cu profil agricol. Acestea vor funcţiona în subordinea Ministerului Agriculturii şi a Ministerului Educaţiei Naţionale. Astfel, creşte capacitatea Ministerului Agriculturii, prin intermediul instituţiilor descentralizate la nivel judeţean, de a se implica mai intens în asigurarea bazei materiale, a modului de desfăşurare a activităţilor practice, în identificarea necesităţilor pieţei de muncă locale, fapt ce va asigura un grad sporit de adaptare şi o încadrare mai facilă a absolvenţilor acestor licee pe piaţa muncii.

Silviu Buculei

meserii, tractoare, tractoristi, meseria de tractorist

Alte articole:

De la un tractor UTB 650, la zeci de vaci Red Aberdeen Angus

La Focuri, o comună care se află la aproximativ 40 de kilometric de Iași, un mare fermier împătimit a instaurat o adevărată „dinastie“, prin cei doi fii ai săi. Vorbim despre ferma familiei Ștogrincă care duce mai departe pasiunea de o viață pentru plante, animale, pentru agricultură în general. Cel mai tânăr membru al familiei este Constantin Petronel, care a decis să devină fermier cu acte în regulă la ferma care îi va fi lăsată moștenire de familie.

Un adevărat imperiu clădit în 20 de ani

Constantin Petronel Ștogrincă, tânărul de 20 ani din comuna Focuri, județul Iași, student la Facultatea de Agricultură din Iași, ne-a vorbit despre istoria îndelungată a fermei sale, care în prezent a ajuns să aibă 1.100 ha teren arabil, un efectiv de 250 de vaci Red Aberdeen Angus și 150 ha pășune și, bineînțeles, tractoare și utilaje agricole de ultimă generație.

cobnina tractor

„Povestea noastră a început în anii 2000, când tata făcea comerț cu floarea-soarelui. În anul 2003, a cumpărat primul tractor UTB 650, iar cu el a început prestarea serviciilor în localitate. Mergând bine această activitate pe atunci, în fiecare an își cumpăra câte un UTB 650, ajungând la patru tractoare de acest model. Oamenii din localitate, știindu-l om serios și muncitor, veneau la noi acasă să ne dea pământul în arendă; tatăl meu nici măcar nu știa cum să reacționeze, dacă e sau nu bine ceea ce face. În 2006, a înființat o firmă de agricultură și s-a decis să continue pe acest drum, neștiind absolut nimic despre ceea ce înseamnă agricultura. Dar cu multă muncă, seriozitate și un vis… a luat această muncă ca pe un mod de viață. Ah, am uitat să vă spun și de pasiunea tatălui meu pentru animale. El de la vârsta de 14 ani muncea la CAP (n.r. Cooperativa Agricolă de Producție, o formă de organizare a agriculturii apărută după 1960, care era controlată de stat și presupunea o colectivizare forțată), mulgând văcuțe și făcând tot ce este necesar într-o fermă de animale. Încă de atunci și-a propus ca toată viața lui să facă ce știe el mai bine, să muncească cu dragoste și determinare pentru că asta e fericirea lui. Iar astăzi munca sa a dat roade, ajungând la 1.100 ha teren arabil și un efectiv de 250 de vaci Red Aberdeen Angus, precum și 150 ha pășune, tractoare și utilaje de ultimă generație, având tractoare de la 130 CP până la cel mai mare de 400 CP. Lăsând toate acestea la o parte, vârsta tatălui meu își pune amprenta, după 30 de ani de muncă zilnică fără pauză e greu, dorindu-și, ușor, ușor, să se retragă și să-și pună încrederea în mine și în fratele meu mai mare“, ne spune Constantin Petronel Ștogrincă.

Red Aberdeen Angus este o rasă de taurine crescută pentru producția de carne, care în prezent are o mare răspândire în întreaga lume, fiind apreciată pentru carnea deosebit de gustoasă. Este de culoare roșie, fără coarne, cu greutate corporală a vacilor de 500-550 kg și randament la tăiere pentru animalele îngrășate de 65-70%. În timpul anotimpului călduros animalele se țin la pășunat cu gard electric, iar pe timpul iernii nu necesită adăposturi performante, putând fi ținute și în aer liber. Furajarea constă în amestecuri de lucernă și fân, suplimentate, dacă este cazul, cu porții de cereale (tain).

Conectat cu natura, în fiecare zi, de la răsărit până la apus

Deoarece s-au născut, au trăit și au rezonat cu acest domeniu cei doi frați nu se văd făcând altceva, iar pe lângă asta au o dorință aprigă și o ambiție puternică, să nu își dezamăgească familia și să ducă la apogeu acest business.

„Familia mea e îndrăgostită de tot ce înseamnă natură, de câmp, animale și culturi agricole. Mulți ne vor arăta cu degetul și vor zice «ce viață frumoasă duc». Da, într-adevăr, nu ne putem plânge de acest aspect, dar când suntem pe câmp 7 zile din 7, câte 12-14 ore pe zi, stând în soare, vânt, frig și ploaie, altfel stau lucrurile. Doar gândiți-vă la faptul cât de greu a fost să te apuci de agricultură fără nici măcar o bucată de sârmă în curte și fără să știi ce înseamnă agricultura, apoi să clădești un imperiu în 20 de ani, fără ajutorul nimănui. Ce poate fi mai frumos decât să lucrezi într-un așa domeniu? Să fii conectat la natură, să vezi în fiecare zi răsăritul și apusul soarelui, să te bucuri de momentele petrecute alături de familie și angajați. E minunat! Bineînțeles, este o afacere de viitor, care, zic eu, nu are sfârșit și nici nu ar trebui să aibă vreodată vreun sfârșit“, încheie tânărul fermier ieșean Constantin Petronel Ștogrincă.

Beatrice Alexandra MODIGA

A scos tractoarele din fermă și a deszăpezit ulițele satului

Câți ați face asta? Elvis Iulian Mocanu, un fermier din județul Iași, care cultivă o suprafață de aproximativ 1.000 de hectare pe raza mai multor comune din județ, a scos utilajele agricole pe ulițele comunei Rediu, pentru a ajuta zeci de persoane înzăpezite.

„Luăm pe rând străzile, aleile, fundacurile“

Mai mult, el a făcut și un anunț pe Facebook, îndemnându-i pe cetățeni să îi semnaleze situațiile urgente.

„Oameni buni, am scos utilajele de la fermă, încercând să-i ajut pe toți aceia care sunt blocați. Am primit zeci de solicitări, nu știu dacă le voi putea rezolva pe toate, deși voi lucra cât mai mult. Luăm pe rând străzile, aleile, fundacurile. Dacă sunt situații foarte urgente, scrieți-mi. Acestea vor fi prioritare“, este anunțul fermierului ieșean.

Stratul de zăpadă a ajuns la aproape 30 de centimetri în Iași

Ninsorile de la începutul lunii ianuarie au fost adevărat coșmar pentru o bună parte din zona Moldovei. Trafic blocat și școli închise în Iași, chiar după prima zi de viscol și ninsori. Stratul de zăpadă a ajuns la aproape 30 de centimetri în multe județe.

Traficul în Capitala Moldovei a fost perturbat, după ce stratul de zăpadă a ajuns la aproximativ 30 de centrimetri, iar în zonă a continuat să ningă. Patru drumuri județene şi un sector de drum naţional din Iași au fost închise. Şcolile, liceele şi grădiniţele din municipiul Iaşi şi din judeţ au fost de asemenea închise.

Și activitatea pe Aeroportul Internaţional Iaşi s-a desfăşurat în condiţii de iarnă din cauza ninsorii abundente.

Beatrice Alexandra MODIGA

Pasionat de tractoare din copilărie, vrea să ducă mai departe ferma familiei

Iubirea pentru pământ i-a fost insuflată de mic lui Costin-Robert Atănăsoaie, un tânăr de 19 ani din Mitoc, județul Botoșani, așa că nu se vede făcând altceva, pentru că întreaga copilărie și-a petrecut-o în fermă alături de sora sa, Mădălina, precum și de părinți. Așadar, putem spune că ferma de familie are viitor, deoarece tinerii lucrează cot la cot cu părinții pentru o recoltă bogată.

60% fonduri nerambursabile pentru tehnologizare

Pentru a avea randament în ferma de la Mitoc, structura culturilor este diversă, de aceea familia Atănăsoaie a achiziționat și o gamă variată de utilaje agricole cu care se mândresc, în special în ultimii ani de când au tehnologizat ferma și mai mult, prin intermediul fondurilor europene.

„Avem o fermă zootehnică de 65 de bovine și 130 ha, cultură mare. Ferma a fost înființată în anii ’90 de către tatăl meu, când a și achiziționat primul tractor, un U650, iar mai serios ne ocupăm din 2014, când ne-am achiziționat primul tractor nou accesând fonduri europene, un John Deere 6125M pentru lucrările grele, cu 60% fonduri nerambursabile. În viitorul apropiat, dacă vom avea ocazia, am vrea să construim un adăpost nou pentru bovine, tot prin intermediul fondurilor europene“, ne spune Costin-Robert Atănăsoaie, tânăr fermier din județul Botoșani.

Costin conduce tractorul ca un profesionist

Tânărul se perfecționează sub îndrumarea tatălui și a mamei, care sunt mulțumiți că au pe mâinile cui să lase ferma.

„Încă de când eram mic am avut această pasiune pentru tractoare, prima dată conducând un Fiat, în anul 2013. Deși alții trebuie să încerce mai multe domenii pentru a găsi ceea ce le place, eu consider că am avut norocul să cresc în locul potrivit. Este un domeniu foarte frumos, însă nu cred că poate fi practicat de cineva care nu are plăcere pentru așa ceva sau care o face doar pentru bani“, încheie tânărul fermier în județul Botoșani.

Beatrice Alexandra MODIGA

Doi frați și tractoarele lor autonome care lucrează 2.000 ha

E la mare modă printre tineri, mai ales, să apară la volanul unui bolid de lux. În schimb, pentru doi frați din Piscu, Samuel și Sacha Vlad, satisfacția e incomparabilă la volanul unui tractor de ultimă generație, dotat cu sistem GPS. Ambii ingineri agronomi administrează împreună cu tatăl lor o fermă de 2.000 ha în județul Galați. Astfel, o zi toridă de muncă în câmp poate deveni pentru cei doi tineri mult mai relaxantă în cabina cu aerul condiționat pornit, folosind agricultura de precizie sau chiar autoghidarea.

Flotă modernă cu ajutorul fondurilor europene

„Ferma pe care o administrăm este una vegetală și ne concentrăm pe cultura mare (grâu, orz, rapiță, porumb și soia). Am accesat fonduri europene în anul 2008, astfel am reușit să ne achiziționăm o flotă variată de utilaje. Eu și fratele meu am ales împreună acest domeniu din dorința de a duce mai departe afacerea de familie“, adaugă inginerul agronom Samuel Vlad.

Salvarea: sistemele de irigații

În ultimii ani, frații Vlad s-au concentrat pe tehnologizarea fermei. „Începând din anul 2015, ne-am axat foarte mult pe sisteme de irigații, fie prin pivoți, tamburi sau picurare. Totodată, am implementat în fermă GPS-ul cu autoghidare pe toate utilajele. Desigur, mai avem de lucrat la acest aspect și sperăm să implementăm cât mai multe tehnologii. Agricultura este un domeniu fascinant și foarte frumos, dar în același timp este foarte dificil și stresant, dar prin muncă, răbdare și ambiție se obțin rezultate formidabile“, încheie Samuel Vlad, masterand în cadrul Facultății de Agricultură USV Iași.

Ce doi au absolvit Facultatea de Agricultură Iași, specializarea Ingineria și managementul afacerilor agricole, în anul 2023, iar din toamnă au început studiile de masterat, tot în cadrul aceleiași facultății, specializarea Tehnologii agricole moderne.

Beatrice Alexandra MODIGA

România a avut o puternică industrie constructoare de tractoare

Dacă în 1938, anul de vârf al economiei interbelice, România avea 4.049 tractoare de diferite tipuri, în posesia marilor moșieri, provenite din import, din 1947 au început să se fabrice la Brașov tractoare românești. De fapt, primul tractor a apărut pe 16 decembrie 1946, tractorul IAR 22 de 38 CP (cai putere). Marii politicieni ai vremii, considerând că românii nu vor fi în stare să fabrice tractoare, afirmau că sunt gata să se arunce în fața primului tractor românesc. Bine că nu s-au ținut de cuvânt deoarece primele tractoare aveau roți de metal prevăzute cu pinteni.

Din 1950 au început să se fabrice tractoarele pe șenile KD-35 și KDP. Au urmat primele tractoare pe roți de cauciuc UTOS-22, 26 ș.a. În 1963 au apărut tractoarele de bază ale agriculturii românești: U-650, S-650, S-1300, iar din 1968 grupa tractoarelor 400 specializate pe diferite domenii: universale, legumicole, pomicole, viticole și pentru terenurile în pantă.

În 1970, agricultura românească dispunea de peste 100 mii tractoare, iar în 1985 avea 178 mii tractoare. În anul 1974 se construiseră la Brașov 400 mii tractoare.

Calitatea tractoarelor românești a fost evidențiată la diferitele confruntări internaționale, și anume:

– în 1965, tractorul U-650 la târgul internațional de la Leipzig a luat medalia de aur;

– în 1974, la același târg, a primit medalia de aur tractorul U-550;

– în 1976, la târgul internațional de la Brno și Zagreb, tractorul TIH-445 a primit medalia de aur;

– în 1982, la târgul internațional de la Leipzig a primit medalia de aur tractorul pe șenile pentru vie SV-445.

Ca urmare a acestor aprecieri, peste 80% din numărul de tractoare fabricate în România mergeau la export în peste 100 țări de pe toate continentele. Se ajunsese la fabricarea a 24 tipuri de tractoare în 100 variante. Majoritatea tractoarelor se fabricau la Brașov, dar se fabricau și la Craiova (A-1800 A și TIH-445), la Miercurea Ciuc tractoarele pe șenile, la Codlea tractorul HC-445 și la Timișoara tractoarele mici de 30 CP. Aprecierea tractoarelor românești se datora construcției lor simple dar robuste, ușor de exploatat și întreținut și aveau prețuri accesibile tuturor agricultorilor.

În prezent, se găsesc încă multe tractoare românești în bună stare de funcționare la agricultorii mici și mijlocii. Aceste tractoare trebuiau doar modernizate și puteau fi competitive pe piața internațională. Au fost mai multe încercări de preluare în fabricație a tractorului U 650, dar nereușite. Îmbucurător este faptul că a început fabricarea tractoarelor agricole românești la IRUM (Întreprinderea de Reparații Utilaje și Mecanisme) din Reghin, județul Mureș.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

John Deere a produs tractorul cu numărul 2 milioane

La sfârșitul lunii martie 2023, fabrica John Deere din Mannheim a sărbătorit producția tractorului cu numărul 2 milioane. Aproximativ 3.300 de angajați produc anual 40.000 de tractoare în această locație pentru a le exporta apoi în toată lumea. Orașul Mannheim este mândru cu celebrele invenții de aici: mașina, bicicleta și tractorul au fost toate inventate în Mannheim. Deși mașini și biciclete nu se mai produc în localitate în zilele noastre, tractoarele continuă să fie vedete pe liniile de producție din Mannheim. Compania Heinrich Lanz și-a pus bazele aici în urmă cu 102 ani, iar tractoarele John Deere sunt produse aici din 1956.

Fabrica John Deere din Mannheim

Datorită creșterii puternice a producției, fabrica este acum cea mai mare unitate de producție John Deere din afara Americii de Nord. Este, de asemenea, cea mai mare unitate de producție de tractoare din Germania deoarece două treimi din toate tractoarele fabricate în Germania sunt produse în Mannheim. Fabrica beneficiază de locația sa convenabilă pe Rin, prin intermediul căreia aproximativ 250 de tractoare sunt expediate de două ori pe săptămână către Rotterdam sau Anvers și apoi peste mări, inclusiv spre Marea Britanie și Irlanda.

Cu toate acestea, fabrica nu este doar un loc de producție. Este, de asemenea, un loc de dezvoltare pentru toate tractoarele medii de la John Deere. Peste 250 de ingineri lucrează la tractoarele de mâine. Accentul principal este pe performanță, confort și eficiență. Cabinele actuale ale tractorului oferă luxul unei mașini cu aer condiționat automat, AppleCar Play, scaune confortabile, direcție GPS și multe altele. Dezvoltatorii depun, de asemenea, mult efort în minimizarea emisiilor de combustibil ars. La tractoare se aplică aceleași standarde stricte privind emisiile de evacuare, ca și la alte vehicule. În același timp, inginerii lucrează la concepte alternative, cum ar fi utilizarea biocombustibililor. De asemenea, sunt dezvoltate acționări electrice, deși numai pentru tractoare mai mici, deoarece capacitatea bateriei pentru mașinile mai mari nu este încă suficientă. În 2026, va fi prezentat primul tractor complet autonom și propulsat de baterii, care va dispune de aproximativ 100 CP.

Tractoarele John Deere 6R și 6M

Departamentul de dezvoltare a deschis drumul cu introducerea designului cadrului pe tractoarele din Mannheim. Cadrul robust din oțel oferă o stabilitate uriașă atunci când se utilizează implemente grele. În plus, celelalte componente ale tractorului pot fi construite mai ușor. De exemplu, carcasele cutiei de viteze sunt realizate din aluminiu. După introducerea designului cadrului în anii 1990, cifrele de producție au crescut constant. De mai bine de 20 de ani, John Deere este lider de piață pentru tractoare în toate țările importante din Europa. Succesul actual se datorează, printre altele, vârfului de lance al producției de la Mannheim, tractorul 6R 250. Cu o putere maximă de 300 CP, este cel mai mare tractor construit vreodată la Mannheim. În general, tractoarele Mannheim acoperă o gamă de putere nominală de la 90 la 250 CP în clasa „de lux“.

Tractorul John Deere numărul 2 milioane din Mannheim

Tractorul 2 milioane va fi, de asemenea, un 6R 250. Ca o mulțumire echipei de producție, tractorul este acoperit cu fotografiile a peste 300 de angajați. Tractorul a fost dezvăluit la uzina din Mannheim pe 22 martie, în prezența CEO-ului John Deere, John C.May. În următoarele săptămâni, tractorul va fi expus la John Deere Forum. Pe termen lung, va primi un loc de cinste în muzeul fabricii, alături de fratele său mai mic, tractorul cu numărul 1 milion, un JD 6400. A durat 70 de ani de la începerea producției pentru ca un milion de tractoare John Deere să fie produse, dar al doilea milion de tractoare a ieșit de pe linia de producție în aproximativ 30 de ani după primul.

O privire în viitor

Odată cu predarea tractorului aniversar, compania nu privește doar înapoi, ci și înainte. Ceremonia a avut loc în clădirea noului atelier de vopsitorie. În prezent, se investesc peste 80 de milioane USD în viitorul fabricii și în asigurarea locației. Datorită tehnologiei de mediu de ultimă oră, consumul de energie este semnificativ mai mic, iar emisiile pot fi reduse la minimum. Apele uzate și deșeurile sunt evitate, iar nivelul de zgomot este mult mai scăzut decât în ​​fabricile anterioare. Atelierul de instruire de la uzina din Mannheim sărbătorește 100 de ani. În vremuri de deficit de muncitori calificați, devine din ce în ce mai important pentru companie să formeze tineri calificați atât în Mannheim, cât și în toate locațiile de service din lume. Din acest motiv, instruirea permanentă a angajatilor la toate nivelurile este o prioritate.

Povestea de succes a tractoarelor John Deere din Mannheim

1921: Lanz introduce primul tractor cu petrol brut din lume, Bulldog HL de 12 CP. Tractorul este propulsat de un motor orizontal cu un singur cilindru, așa-numitul motor cu cap incandescent. Forma particulară a chiulasei și capacul de protecție de deasupra acestuia dau tractorului numele Bulldog. Tractorul a fost proiectat de dr. Fritz Huber.

1936: Lanz vinde primii Bulldogs expres. Cu aceste mașini, problema transportului în agricultură poate fi îmbunătățită decisiv. Eilbulldogs sunt, de asemenea, din ce în ce mai folosiți de transportatorii de mărfuri pentru transportul rutier.

1942: Al 100.000-lea Bulldog părăsește fabrica din Mannheim.

1945: Un bombardament distruge 90% din toate clădirile de pe amplasamentul fabricii și mai mult de jumătate dintre mașini devin inutilizabile. Însă, în vara lui 1945, autoritățile americane de ocupație acordă permisiunea de producție. Reconstrucția continuă însă încet.

1953: Pe 9 februarie, al 150.000-lea Bulldog iese de pe linia de asamblare. Dintre tractoare, 30.000 pleacă în străinătate, în timp ce 120.000 rămân în Germania.

1956: Al 200.000-lea Bulldog este fabricat în acest an. În același timp, John Deere preia Heinrich Lanz AG cu fabricile sale din Germania și Spania.

1960: După aproape 40 de ani, producția Lanz Bulldog cu motorul orizontal în doi timpi cu un singur cilindru se încheie. Sunt lansate cele două modele succesoare, John Deere-Lanz 300 cu 28 CP și John Deere-Lanz 500 cu 36 CP. Sunt propulsate de motoare diesel moderne cu patru cilindri și patru timpi.

1962/63: Gama de tractoare este completată de cele trei modele 100, 700 și 3010.

1967: Numele companiei este schimbat din nou, iar capotele tractorului spun acum doar John Deere fără sufixul Lanz.

1974: Se introduce seria 30, cu modelele de la 830 la 1130. John Deere este primul producător german de tractoare care oferă o cabină integrată, confortabilă, testată de OECD, cu un nivel de zgomot de numai 86 dB(A).

1980: John Deere construiește fabrica de cabine în Bruchsal. Astăzi, întreaga fabrică se întinde pe 63 de hectare. Din 1981, primele cabine SG2 confort ies de pe linia de producție.

1986: Seria 50 este introdusă cu modele de la 38 la 114 CP.

1992: John Deere introduce tractoarele inovatoare din seria 6000 cu cadru de punte din oțel. Inițial sunt produse 4 modele cu patru cilindri de la 75 la 100 CP.

1993: La 72 de ani după introducerea primului tractor de petrol brut de la Lanz, tractorul cu numărul 1 milion iese de pe linia de producție la uzina din Mannheim.

1997/98: Uzina din Mannheim introduce seria 6010 cu axă față suspendată și noi motoare economice PowerTech.

2001/2002: Seria 6020 este introdusă pe piață și acoperă gama de la 80 la 160 CP.

2002: John Deere Tractors este primul producător care oferă un sistem de direcție GPS numit AutoTracTM. Tehnologia este intrarea în agricultura digitală de precizie.

2004: Pe 23 februarie, al 300.000-lea tractor construit cu cadru iese de pe linia finală de asamblare. În același an este deschis noul atelier de instruire.

2005/2006: Seria 6030 este lansată cu modele de la 115 la 203 CP.

2011: La AGRITECHNICA, John Deere prezintă noile tractoare premium din seria 6R Mannheim. Modelele mari 6170R, 6190R și 6210R sunt introduse primele. În 2021, vor fi adăugate încă șase modele cu 4 și 6 cilindri.

2017: Fabrica din Mannheim aduce în gama de putere maximă de 300 CP tractorul 6250R, cel mai puternic model de la Mannheim.

2023: Tractorul cu numărul două milioane, un 6R250, iese de pe linia de producție.

Liceul Tehnologic, cea mai prestigioasă instituție de învățământ din Măxineni

Liceul Tehnologic „Mihai Basarab“ din comuna Măxineni, județul Brăila, a fost înființat încă din 1878 și sunt organizate astăzi toate clasele, de la clasa pregătitoare până la clasa a XII-a. Profilurile de bază din cadrul liceului sunt industrie alimentară și pielărie/textilă, iar liceul reprezintă una dintre opțiunile preferate de elevi. Mirela Calu, directoarea liceului, se simte mândră de elevii pe care liceul îi are și consideră că dascălii de aici contribuie armonios la educarea copiilor.

Școală la cele mai moderne și înalte standarde

Liceul a fost reabilitat în septembrie 2021, de aceea astăzi există toate condițiile necesare pentru desfășurarea unui proces educativ la cele mai moderne și înalte standarde. Fiecare clasă este dotată cu table digitale, camere rotative și laptopuri noi. În cadrul liceului sunt laboratoare de chimie, informatică și de industrie alimentară, unde elevii își desfășoară activitatea practică.

„Sunt director la liceul «Matei Basarab» încă din 2017. Am debutat acest mandat cu 490 de elevi. În prezent sunt înscriși la liceu doar 425 de elevi, iar cauzele acestei diminuări sunt, în primul rând, scăderea natalității și faptul că mulți dintre locuitorii comunei lucrează în străinătate. Pe parcursul acestui mandat a avut loc o serie de evenimente. Activitatea didactică din cadrul comunei se desfășoară în 6 structuri: școala gimnazială – Latinu, școala primară – Corbu Vechi, școala gimnazială – Corbu Nou, grădinița – Măxineni și liceul tehnologic din comuna Măxineni. În anul 2018 au avut loc constrângeri masive din cauza faptului că activitatea se desfășura în clase simultane. De aceea, conform solicitărilor la minister, diminuarea și restrângerea structurilor au avut loc astfel încât am ajuns cu clase de efective de 25-28 de elevi, toate clasele fiind sub conducerea liceului, iar structurile arondate au rămas doar ca grădinițe. Toate clasele de gimnaziu și clasele primare, clasele de liceu își desfășoara activitatea în liceul tehnologic de la Măxineni“, a explicat Mirela Calu.

Profile care pun baza viitoarelor meserii

Directoarea liceului a precizat: „În cadrul liceului a funcționat inclusiv și anul acesta profilul Textile-pielărie, pe lângă profilul de Industrie alimentară. În anul 2020 ne-am autorizat și pe profilul de Tehnician în gastronomie, astfel încât să putem realiza ceea ce își doreau mulți dintre elevi, respectiv să activeze pe partea de gastronomie, alimentație și turism, iar acest profil le include pe toate. Avem absolvenți ai liceului cu profilul de industrie alimentară care și-au continuat studiile la Facultatea de Industrie Alimentară sau la Facultatea de Agricultură din Brăila. Unii și-au finalizat chiar și doctoratele în această direcție. Suntem mândri de absolvenții noștri.“

Pentru o însușire mai bună a domeniului selectat, elevii au oportunitatea de a face practică pe timp de vară. Liceul colaborează și cu alte instituții în care elevii reușesc să învețe îndeaproape această meserie. Mirela Calu a explicat: „Avem încheiate convenții de colaborare și cu lanțurile mari de magazine din țară, dar și cu alte  facultăți. Aceste parteneriate facilitează în primul rând consilierea elevilor de a-și finaliza studiile și a nu se mulțumi doar cu un liceu.“


Liceul Tehnologic „Matei Basarab“ oferă șanse egale de instruire pentru dezvoltarea carierei profesionale prin domeniile și calificările profesionale pe care le oferă. Pentru clasa a IX-a: filiera tehnologică, profil: Resurse naturale și protecția mediului, specializare – tehnician analize produse alimentare. Pentru clasa a X-a: filiera tehnologică, profil: Resurse naturale și protecția mediului, specializare – tehnician analize produse alimentare. Clasa a XI-a: filiera tehnologică, profil: Tehnic, specializare – tehnician în industria pielăriei.


Liliana POSTICA

„Academia tractoriștilor“, una dintre cele mai căutate școli profesionale din țară

În satul Vlăsineşti, din județul Botoșani, se află una dintre cele mai căutate școli profesionale din România. În zonă sunt foarte multe firme de profil care au nevoie de oameni calificați, iar salariile sunt bune. Școala îi sprijină și cu burse pe copiii din familii sărace. Cei 70 de elevi, câți sunt acum școlarizați, învață mecanică pentru că aceasta este șansa unui salariu de 1.000 de euro. Atelierul de aici se va moderniza cu ajutorul fondurilor europene.

O soluție adaptată la condițiile geografice și sociale ale zonei

Macsiniuc Lidia, directorul Școli Profesionale „Gheorghe Burac“ Vlăsinești, gazda noastră, ne-a vorbit despre profilul școlii profesionale, parteneriatele cu firmele de profil din zonă, importanța meseriei de mecanic, dar și despre facilitățile pe care le oferă tinerilor din zonă.

Începând cu anul școlar 2015 – 2016, Școala Gimnazială „Gheorghe Burac“ din Vlăsinești s-a transformat în Școala Profesională „Gheorghe Burac“ Vlăsinești, prin înființarea unei structuri școlare cu denumirea de Școala Profesională de mecanici agricoli, formă de învățământ  bazată strict pe domeniul laboral (piața muncii), orientată către o educație axată doar pe învățarea unei meserii, cu  o durată de 3 ani de studiu, în domeniul mecanică, calificarea mecanic agricol.

„Nu am schimbat profilul, doar l-am crescut puțin, începând din toamna anului 2015, când, colaborând cu domnul primar de atunci, Lucian Trufin, am hotărât că ar fi o soluție să ajutăm elevii să își continue studiile și, raportându-ne la condițiile geografice și sociale ale zonei, am zis că cel mai bine ar fi o clasă de învățământ profesională cu profil mecanic agricol, fiind o zonă preponderent agricolă, foarte mulți fermieri, mai mari sau mai mici în zonă, ducând lipsă de muncitori calificați. Atunci ne-am gândit că este o soluție bună și pentru școală și pentru agenții economici din zona noastră să înființăm această clasă pentru mecanici agricoli“, ne spune Macsiniuc Lidia, directorul școlii.

Elevii care urmează cursurile școlii profesionale de la Vlăsineşti primesc o bursă lunară de 200 de lei, beneficiază de școlarizare gratuită pentru obținerea permisului de conducere și au avantajul unei școli foarte aproape de casă.

„În acest moment sunt 71 de elevi, în trei clase, învățământul profesional este de trei ani, în momentul în care ajung în clasa a XI-a elevii încep și cursurile pentru obținerea permisului de conducere B și categoria Tr și la sfârșitul ciclului de învățământ susțin și examenul de calificare profesională. Primesc o bursă de 200 lei, cunoscută de toți elevii drept bursa profesională, condiționată de frecvența la ore. Pentru elevii din mediul rural chiar este un sprijin financiar, iar elevilor care vin din comune limitrofe li se decontează și transportul.“

elevi tractor

Certificat de calificare profesională recunoscut pe plan internațional

Pământ agricol cât vezi cu ochii în comuna Vlăsineşti, de lângă Botoșani. Hectare întregi care trebuie arate. Aici își fac practica și elevii școlii profesionale din localitate, în diverse ferme ale agenților economici. „Din punctul nostru de vedere și raportându-ne și la buna colaborare pe care o avem cu agenții economici din zonă, este o meserie de viitor, cel puțin pentru județul Botoșani, unde avem foarte mulți fermieri. Este o meserie căutată. Avem și elevi din zona Avrămeni, Drăgușeni care au acasă utilaje agricole și care sunt încurajați de părinți să facă școala la noi. Sunt atrași de acest domeniu, sunt și elevi care și în perioada de pregătire teoretică, după-amiaza, se duc în ferme și lucrează pentru că le place ceea ce fac. Agenții economici din zonă au utilaje performante pe care lucrează și elevii, dar sunt în permanență supravegheați de cineva din fermă.“

„Nu cred că există meserii grele atât timp cât faci ceva cu plăcere, nu are cum să fie greu. M-am întâlnit cu foști elevi, angajați la fermele din zonă, care în perioada de campanie, vara, ajungeau și la 1.000 de euro pe lună. Lucrau într-adevăr zi-lumină, dar erau mulțumiți. Mulți dintre ei știu că au plecat în alte zone ale țării, avem și elevi care au plecat în străinătate. Certificatul de calificare profesională este recunoscut pe plan internațional și îi ajută să-și găsească un loc de muncă bine plătit și în afară. Dacă ne raportăm la vremurile de demult, copiii visau toți să fie doctori și profesori, dar avem nevoie și de muncitori, de oameni în fiecare zonă de activitate. Fiecare elev pe care îl primim pe băncile școlii are talentele lui și este important să dezvoltăm aceste înclinații, trebuie să sprijinim elevii, să-i consiliem și încă de la început de clasa a VIII-a să discutăm cu ei și părinții lor despre drumul pe care vor să-l urmeze. Îi ajutăm, le arătăm avantajele fiecărei meserii. Nu este rușinos să ajungi să fii mecanic agricol. Dacă ne dorim să facem ceva bun și să nu mai mâncăm doar hrană adusă din export cred că este important să muncim pentru noi. E mai bună pâinea pe care o facem noi, la noi acasă.“

Ștefan Marian, din localitatea Aurel Vlaicul, este și el elev în clasa a XI-a la Școala Profesională „Gheorghe Burac“. „Am ales meseria aceasta deoarece sunt pasionat de mic de tractoare. Prima oară a fost ca un fel de joacă, dar am învățat să conduc un tractor de 100.000 de euro și am constatat că este o meserie frumoasă.“


Școala Profesională „Gheorghe Burac“ Vlăsinești este un proiect educațional susținut de Ministerul Învățământului și Cercetării Științifice, Inspectoratul Școlar al Municipiului Botoșani și de Primăria Vlăsinești.


Beatrice Alexandra MODIGA

Tractor în fermă și donație pentru comunitate

Compania NHR Agropartners a desfășurat, pe parcursul anului 2021, o campanie de vânzări cu puternic impact social, intitulată „Fii eroul comunității tale!“. Orice fermier care achiziționa tractorul Deutz Fahr 7250 TTV, în ediție limitată, avea posibilitatea de a dona 2.500 euro unei asociații din localitatea de proveniență.

Final de campanie

A fost o campanie ce s-a desfășurat la nivel european, iar seria 7 de tractoare Deutz-Fahr a cuprins doar 500 de unități în întreaga lume, iar la noi în țară au ajuns 10 astfel de tractoare, care s-au vândut imediat și au ajuns în diverse zone ale țării. Pentru a admira tractorul chiar în fermă, dar și pentru a vedea unde au ajuns banii din donație, reprezentantul zonal NHR Agropartners, Matei Lupșa, ne-a condus în județul Argeș, în localitatea Negrași, acolo unde își desfășoară activitatea fermierul George Stoian.

„Tractorul din această campanie are 237 CP, cu motor Deutz de 6.1 litri, GPS inclus, un aspect foarte important pentru fermieri deoarece reduce timpii morți, se mișcă mult mai repede, deci reduce și costurile. Fermierul a ales acest tractor în urma unui amplu proces de cercetare. Pentru că 2021 a fost un an dificil, pentru că după toate cele întâmplate în 2020 foarte puțini fermieri și-au permis să facă investiții. George mai întâi a văzut tractorul, l-a analizat și apoi a decis că este o bună variantă pentru ferma sa. Într-adevăr, și campania umanitară a avut un rol decisiv în alegerea lui, pentru că, în general, toți fermierii vor să ajute comunitatea din care fac parte. Fermierul a și utilizat tractorul și ne-a spus că a rămas impresionat de confortul pe care îl oferă“, a declarat Matei Lupșa.

Reprezentantul NHR Agropartners este și fermier în județul Călărași, iar în urmă cu ceva timp a achiziționat și el un tractor în ediție limitată dedicată Centenarului. Nu este singurul utilaj din fermă marca Deutz-Fahr, mai are încă 2 tractoare și o combină și se declară mulțumit de modul în care acestea funcționează, motiv pentru care poate recomanda altor fermieri utilajele și din propria experiență.

Tânăr fermier cu ambiții mărețe

George Stoian din localitatea Negrași, județul Argeș, este un tânăr fermier care împreună cu tatăl său lucrează 400 ha de teren și își dorește să facă agricultură performantă. Investește în utilaje pentru că, alături de o tehnologie bine pusă la punct, are nevoie de echipamente performante care să-i ușureze munca.

„Am ales acest tractor pentru că se impunea în ferma mea unul cu o capacitate mai mare. Am ales acest brand pentru că am fost mulțumit de colaborarea pe care am avut-o de-a lungul timpului cu NHR, inclusiv în partea de service. Mi-am dorit un tractor cu cât mai multe dotări și să aibă GPS, deci un tractor performant din toate punctele de vedere“, a declarat fermierul.

Mai mult decât atât, George a declarat faptul că alegerea sa a fost influențată și de campania socială desfășurată de companie, pentru că are doi copii care în viitorul apropiat vor merge la școală și știe că aceste echipamente reprezintă o nevoie a învățământului actual și ar aduce o multitudine de beneficii tuturor celor implicați.

Donație pentru școală

Școala Gimnazială „Petre Badea“ din Negrași, județul Argeș, este o unitate de învățământ cu 9 clase și 113 elevi. În funcție de incidența cazurilor de Covid-19 își desfășoară cursurile atât online, cât și fizic. La fel ca în multe alte școli din mediul rural, dar nu numai, și în cazul acesteia se impun investiții care să faciliteze procesul de învățare. Prima tablă interactivă din școală a fost achiziționată datorită fermierului George Stoian, care, în urma investiției în propria fermă, a reușit să doneze și o sumă importantă școlii din localitatea natală.

„Noi am achiziționat o tablă interactivă, cu echipament complet, cu softul necesar și videoproiector. Astfel de echipamente sunt extrem de costisitoare pentru bugetul nostru, tocmai de aceea donația a reprezentat un beneficiu și aduce plus valoare învățământului din comunitatea noastră. Am ales aceste echipamente pornind de la nevoile pe care le aveam din punct de vedere material, iar tabla aceasta ne este utilă indiferent cu ne desfășurăm activitatea. Bineînțeles că am ținut cont și de preț, dar și de calitate. Ne bucură această inițiativă, pentru că vine din partea unui fost elev pe care eu l-am apreciat chiar și în perioada școlarității, dar și mai apoi ca adult. Vreau să îl felicit pentru tot ceea ce face, dar și să îi mulțumesc pentru acest sprijin“, a declarat doamna Mihaela Ionescu, directorul unității de învățământ.

Doamna director a mai precizat că mai ales în perioada de studiu online au fost necesare astfel de dispozitive atât profesorilor, la școală, cât și acasă elevilor. Mai mult, întrebată dacă se observă schimbări în performanțele elevilor de când a fost impus acest tip de învățământ, dumneaei a răspuns afirmativ, însă a precizat și faptul că s-au observat schimbări și în bine, pentru că astfel atât profesorii, cât și elevii și-au îmbunătățit competențele digitale. Echipamentele achiziționate sunt amplasate în sala de curs unde își desfășoară simultan activitatea elevii din învățământul primar, însă, pe măsură ce activitățile didactice vor impune acest lucru, și elevii alor clase vor putea beneficia de avantajele acestora.

Așadar, o nouă campanie încheiată cu succes de compania NHR Agropartners care vine nu doar în sprijinul agriculturii, și implicit al fermierilor, ci și al comunităților rurale, unde orice sprijin financiar este important.

Larissa DINU

Morăritul, o meserie pe cale de dispariție

În anii 1990, membrii familiei unui electrician care nu s-au speriat să încerce ceva absolut nou pentru ei – morăritul, şi încurajați de câțiva localnici au pus cărămidă peste cărămidă și au construit prima moară de grâu și de porumb cu valțuri din localitatea Probota, județul Iași. Cu trecerea anilor, prin muncă și devotament, sprijinit de întreaga familie, morarul-electrician aduce comunității ieșene uleiului de floarea-soarelui presat la rece, ne spune Cecilia Țugulia, fiica morarului din comuna ieșenă, care a continuat tradiția și a dus business-ul la un alt nivel, investind într-o brutărie cu produse naturale.

Pe vremuri… curtea morii era plină!

morarit

„Aici am copilărit, aici am construit, aici am clădit, am pierdut, aici am câștigat, aici s-au întâmplat multe lucruri. Tatăl meu, aici de faţă, și mama au pornit această moară; este o afacere de familie pornită în anii ’90, după Revoluție. În momentul în care a venit această perioadă, lumea a înțeles libertatea cum a dorit, tatăl meu a înțeles libertatea în a-și schimba domeniul de activitate, el a fost electrician“, a precizat antreprenoarea ieșeană Cecilia Țugulia.

Morarul Mircea Păvăluță spune că a avut o cotitură în evoluția sa profesională. „Un gând divin m-a îndemnat să mă apuc de morărit. A fost o nevoie a comunei, a fost pur și simplu cheia pe care am împărtășit-o mai departe în familie. A fost greu, dar am izbutit, cu ajutorul Celui de Sus. Mă gândeam că fac ceva util oamenilor pentru că nu exista o moară de grâu aproape de localitatea Probota. Și atunci am plecat de la această idee: să vin în ajutorul oamenilor, sunt un fel de patriot“, adaugă morarul ieșean.

Era o nevoie locală, iar acest lucru i-a motivat spune Cecilia. „Putem spune că suntem niște oameni sensibili la nevoile celorlalți, am avut ocazia să facem ceva… și am făcut-o cu tot dragul pentru cei care aveau nevoie pentru că nu puteai să îți sacrifici o săptămână din viața ta ca să te duci până la moară și să vii cu câțiva saci înapoi. Pe vremuri, curtea morii era plină de căruțe, era neîncăpătoare, tata măcina zi și noapte în sezonul de vârf. După datele tehnice ale utilajelor, capacitatea morii este de 600 kg/oră, în funcţie de produs. Am și o presă de ulei de floarea-soarelui presat la rece, cu o capacitate de 120 kg/oră.“

„Hai să facem o brutărie!“

brutarie panificatie

A fost un parcurs firesc, spun aceștia. „De la moara de grâu și moara de porumb a apărut moara de furaje, din moara de furaje a apărut presa de ulei, ne-am îndreptat fix spre toate nevoile comunității din care facem parte. Am făcut acest lucru pentru că, la 30 de ani distanță de momentul în care tata a deschis această moară, meseria aceasta de morărit este pe cale de dispariție. Nu știu câți morari cunoașteți dumneavoastră. Eu îl știu doar pe tata! El este cel care a fost modelul meu de unicitate, de continuitate, modelul meu de dăruire și, atunci când am avut ocazia să am un timp de respiro și să mă uit mai atent către afacerea tatălui meu, am observat că este în declin. În acel moment am intervenit așa cum am considerat eu de cuviință, așa cum el i-a propus familiei acum 30 de ani, «Hai să facem o moară!», eu le-am propus acum «Hai să facem o brutărie!», dar hai să o facem într-un alt fel decât se face la ora actuală în Iași, și anume să facem o pâine cu maia fără drojdie, o pâine fără conservanți, aditivi, amelioratori și coaptă în mod tradițional, la cuptor cu lemne, așa cum coceau bunicii mei. Atunci tata a zis că nu o să fie ușor; recunosc, a și avut dreptate, dar ce mă motivează pe mine este ceea ce l-a motivat și pe el: dorința celor din jur de a consuma un produs cât mai bun, cât mai curat și de a oferi mai departe celorlalți din experiența noastră, din dăruirea noastră și din produsele noastre care sunt 100% curate și naturale. Și o să vă mai spun un lucru, tata nu ne-a spus lucrul acesta niciodată, că ar vrea să facă o brutărie; în momentul în care eu m-am apucat de această idee, prieteni de-ai lui mi-au mărturisit că acesta era de fapt visul lui“, adaugă Cecilia.

Era necesar să închidem lanțul, specifică morarul. „Una este să oferi un semiprodus și alta este să oferi un produs final; aceasta a fost ideea mea de la început, dar nu am avut curajul să o pun în aplicare.“

Beatrice Alexandra MODIGA