Fermierii vorbesc!

Marius Mătrăşoaie, zootehnist din comuna Dumbrăveni, județul Suceava

„Deţin o fermă zootehnică cu peste 100 de bovine, din care 78 adulte. Cu părere de rău intenţionez să înjumătăţesc efectivul din cauza lipsei forţei de muncă în zootehnie. Nu ai oameni cu care să munceşti în fermă. Din cauză că există tot felul de ajutoare sociale, oamenii apţi de muncă nu vin, chiar dacă îi plătesc cu 100 de lei zi, opt ore, şi muncesc cot la cot cu ei ca să facă ceva.

Un alt impediment ar fi valorificarea cărnii. Un kilogram de carcasă tineret bovin se plăteşte cu 12 lei, cu condiţia ca greutatea carcasei curate să fie de 300 kilograme. Laptele, după o vară secetoasă, în care pentru a avea o lactaţie bună la o vacă a fost necesară completarea furajării la iesle, a ajuns la 1,1 lei/litru lapte conform, în situaţia cea mai fericită.

Semnalul este acelaşi din partea tuturor colegilor fermieri: preţurile mici la achiziţie, lipsa forţei de muncă şi fiscalitatea destul de mare sunt trei elemente care te descurajează să mai continui munca în zootehnie.

Dacă nu ar fi rădăcina de stejar pe care mi-au format-o părinţii mei, agricultori de când se ştiu, aş vinde şi aş pleca din ţară. Străinii au nevoie de oameni muncitori, pe care îi plătesc după munca depusă. România nu are nevoie de aceștia, are nevoie de oameni care primesc ajutoare. Oamenii de valoare au plecat, iar ca să revenim la normal ne trebuie două-trei generaţii.“

Ing. Mihaela Sima, ferma Vicşani Farm

„Pe lângă munca specifică, un om al ogoarelor are nevoie şi de momente de relaxare. Lavanda este o cultură de suflet de care mă ocup în prezent în afara serviciului. Este o plantă care îţi dă multă energie, mult spor în a face lucrurile bine, este o plantă minunată pe care, dacă o îngrijim cu atenţie, putem avea şi profit. Suntem încă în perioada în care abia a fost înfiinţată cultura, anul II, în al treilea an va produce flori care vor putea fi valorificate, urmând să aducă poate şi profit. Am început cu o suprafaţă mică, 10 ari; a fost un pic mai greu pentru că în primul an o parte din plante au murit. Am revigorat cu butaşi proprii din plantaţia noastră, ne extindem ca suprafaţă de la an la an şi suntem siguri că în scurt timp va fi un business serios. Avem în plan să dezvoltăm 3 hectare cu lavandă şi să achiziţionăm un utilaj cu ajutorul căruia să extragem uleiurile volatile, atât de căutate în industria farmaceutică şi în industria cosmetică. Paralel încercăm să ne extindem cu o varietate mai largă de plante medicinale – gălbe­nele, salvie, plante adaptabile zonei noastre – şi să facem diverse preparate.

De la un hobby căruia i-am alocat câteva ore pe săptămână se poate ajunge la o mică afacere. Lavanda este o plantă nepretenţioasă, nu vrea terenuri foarte ude, trebuie prăşită la timp pentru a nu fi invadată de buruieni şi, în general, nu vrea foarte multe. Avantajul este că după plantare, dacă este îngrijită, un butaş rezistă şi produce 20 - 25 de ani.

Dacă am fost pionieri cu cânepa – după noi mai mulţi agricultori au semănat această plantă – poate vom reuşi să îi convingem să pună pe lângă casă şi câţiva ari de lavandă. Este o cultură care aduce mare satisfacţie.“

Ing. Mircea Costişevschi, preşedintele Asociaţiei Pomicultorilor din Bazinul Pomicol Fălticeni

„În pomicultură, marea majoritate a tratamentelor aplicate nu influenţează calitatea fructelor, dar preţul final va fi influenţat de aceste tratamente, din ce în ce mai costisitoare de la un an la altul. Mărul colorat va avea un preţ mai bun pentru că întâi ochiul cumpără şi după aceea gustul. Nu în mod decisiv, dar prima oară cumpărătorul alege merele colorate.

Producţia medie obţinută în acest an în asociaţie este de 20-30 de tone la hectar în funcţie de soi, acoperă cheltuielile şi unele investiţii în livadă. Sunt rezultate mulţumitoare, ţinând cont de „evenimentele“ din primăvară, zăpada din luna aprilie şi bruma din luna mai, aceasta din urmă făcând pagube mai mari decât zăpada. În final, pomul a supravieţuit, dar producţia de fructe din acest an s-a diminuat cu 5-10 tone la hectar şi s-a înjumătăţit în fermele de pe Valea Moldovei şi din zona Cornu Luncii – Dumbrava. Comparativ cu anul trecut, producţia este mai mică, chiar dacă 2016 a fost un an cu o perioadă de două luni fără ploaie. În anii când primăvara este ploioasă, vara nu este prea secetoasă, producţia în aceleaşi livezi fiind de 40-45 de tone de mere la hectar.

Soiurile care aduc mulţumire pentru munca depusă sunt şi în acest an Golden, Starkinson, Ionatan, Florina şi Idared, care se vând la en gros cu preţuri cuprinse între 1,7 şi 2.5 lei/kg şi 2,5-3 lei/kg en detail, în funcţie de soi.“

Dr. ing. Ciprian Palaghianu

„Pădurea de Mâine înseamnă nu mai puţin de 1 milion de puieţi plantaţi până în 2024, pe suprafeţe degradate, distruse de calamităţi naturale sau de tăierile abuzive, selectate de specialişti din rândul acelora pentru care diverşi proprietari au solicitat ajutor. Cred că, dacă dorim să schimbăm ceva şi stă în puterea noastră, nu doar ar trebui să o facem, ci suntem obligaţi să o facem. Asta înseamnă responsabilitate şi de undeva trebuie să pornim. Şi ce început poate fi mai bun decât plantarea unor puieţi, noi vieţi ce vor forma viitoarele păduri. Este datoria noastră faţă de pădurea de azi şi generaţia de mâine“ – şef lucrări dr. ing. Ciprian Palaghianu, prodecan cu activitatea didactică şi managementul calităţii, Facultatea de Silvicultură din cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare“ din Suceava.

Declaraţia a fost făcută la acţiunea de împădurire a unei suprafeţe de 4,7 ha teren degradat de pe raza localităţii Poieni Solca, județul Suceava, sâmbătă, 11 noiembrie.