An cu producţii bune în judeţul Suceava

Anul 2017 este unul foarte bun pentru agricultura din judeţul Suceava. Conform ing. Haralampie Duţu, directorul executiv al Direcţiei Agricole Suceava, producţiile la păioase sunt peste mediile din ultimii ani. La grâu producţia este de 3,9 tone de grâu la hectar, faţă de producţiile medii obţinute între anii 2009-2016 de 2,4 – 3,3 tone la hectar, în judeţul din nordul ţării majoritatea terenurilor fiind fărâmiţate, cu suprafeţe mici. În cazul fermierilor mari din zona Siret – Dorneşti s-a atins o producţie de peste 8 tone/hectar. Fermierii care au obţinut producţii peste medie spun că au semănat în noiembrie, mult mai târziu decât în perioada optimă, iar precipitaţiile de anul acesta i-au ajutat foarte mult. Datele centralizate de Direcţia Agricolă arată că şi micii fermieri au producţii bune, oficialul DAJ punând recolta superioară şi pe seama tendinţei cultivatorilor de a folosi sămânţă certificată din soiuri bune, de a aplica tehnologia specifică, dar şi tratamentele de rigoare, însă există şi agricultori care obţin doar 2.000 kg/ha.

Producţie record la porumb

În privinţa culturilor semănate în primăvară, precum porumbul, cultivat pe cea mai mare suprafaţă în judeţ, peste 37.000 ha, floarea-soarelui şi sfecla de zahăr, producţiile sunt mai bune ca în anii trecuţi. La porumb producţia medie obţinută este de 4,44 tone/hectar (faţă de 2,9 tone în 2016), la floarea-soarelui, cu o medie 2,24 tone/hectar, s-a înregistrat cea mai mare producţie din judeţ din ultimii cinci ani, iar producţia medie de orz este de 3,4 tone/hectar (faţă de o medie anul trecut de 2,6 tone/hectar), la o fermă din comuna Moara ajungându-se la o producţie de 7,8 tone la hectar. Calitatea seminţelor, solul corespunzător pregătit pentru fiecare tip de cultură, tehnologia şi precipitaţiile venite la timp şi în cantităţi suficiente au dus la producţii bune.

Tot producţii bune sunt şi la sfecla de zahăr, media de 42,1 tone la hectar depăşind recolta ultimilor cinci ani. Cartofii au fost cultivaţi pe aproximativ 20.000 ha (suprafaţă în continuă scădere în fiecare an deoarece agricultorii se orientează spre culturi cu valorificare sigură şi rapidă), în zonele Dorneşti, Bălcăuţi, Rădăuţi şi Siret producţiile obţinute fiind şi peste 25 de tone la hectar, iar în restul judeţului producţia medie fiind de 20 tone la hectar, cea mai mare din ultimii cinci ani. Sunt şi ferme unde a fost evidenţiată râia cartofului pe coajă la unele soiuri care au manifestat sensibilitate la secetă sau unde nu au fost eliminaţi de la plantare tuberculii cu pustule de râie comună sau nu au fost evitate monoculturile.

Producţiile medii realizate la măr în bazinul Rădăşeni – Fălticeni – Vultureşti sunt bune şi foarte bune, de 40-60 tone/hectar.

În zootehnie, efectivul de bovine este într-o scădere continuă de la un an la altul, la fel şi cantităţile de lapte colectate, în schimb s-a dublat numărul de porci şi de familii de albine.

„Am avut umiditatea necesară, ploaia a fost la timp, astfel încât acolo unde întreţinerea culturilor s-a făcut în mod corespunzător rezultatele sunt cele aşteptate. Condiţiile meteorologice ale anului agricol 2016-2017 au avut efecte negative asupra speciilor legumicole. Având în vedere că nu suntem un judeţ cu specific pentru legumicultură, producţiile medii înregistrate se constituie din realizări pe suprafeţe mici în gospodăriile populaţiei, excepţie făcând varza şi cartoful, care ocupă suprafeţe mai mari“, a precizat Haralampie Duţu.

Gerul şi grindina au produs pagube

Singura cultură cu probleme a fost rapiţa, după ce în toamna anului trecut a fost o perioadă de secetă, iar în ianuarie a fost o perioadă lungă de ger. Pe majoritatea terenurilor rapiţa nu a fost acoperită cu strat de zăpadă, cultura fiind compromisă, iar fermierii nevoiţi să reînsămânţeze terenul. Unde nu au fost probleme producţia a fost de 5,4 tone de rapiţă la hectar.

În acest an fenomenul de îngheţ de la sfârşitul lunii aprilie şi începutul lunii mai a diminuat producţia de fructe din acest an cu 5-10 tone la hectar şi au înjumătăţit-o în fermele de pe Valea Moldovei, iar fermierii de pe Valea Siretului, care au vrut să profite de umiditatea ridicată din sol şi au semănat porumbul mai repede, au fost nevoiţi să reînsămânţeze terenurile unde această cultură era răsărită. Şi grindina a făcut pagube mari la Forăşti, unde s-au raportat 1.116 hectare afectate grav sau compromise, şi la Boroaia, unde au fost afectate 338 de hectare.

Chiar şi micii producători folosesc sămânţă de calitate

„Cu satisfacţie se poate arăta că factorul genetic şi factorul tehnologic, ambii aflaţi sub controlul direct al producătorilor agricoli, sunt respectaţi în procent de 85-90%. Abateri apar, inclusiv la marii producători, în ceea ce priveşte încadrarea în epoca de semănat, rotaţia culturilor în funcţie de favorabilitate, efectuarea la timp şi în condiţii corespunzătoare a lucrărilor de întreţinere, şi altele. Ceea ce trebuie evidenţiat este faptul că şi micii producători acordă atenţia cuvenită celor doi factori, utilizând sămânţă de calitate şi respectând tehnologiile.

Pentru anul agricol 2016-2017 factorul independent – mediul, analizat prin prisma celor doi parametri de bază, temperatură şi precipitaţii, se caracterizează astfel: precipitaţiile au fost mai reduse cantitativ, neuniform repartizate, excepţia fiind înregistrată în luna octombrie 2016, când s-a acoperit deficitul şi s-a asigurat necesarul pentru perioada următoare. Temperaturile medii lunare au fost apropiate mediilor multianuale, exceptând lunile: septembrie, martie, iulie şi august. Efect negativ asupra creşterii şi dezvoltării plantelor au avut oscilaţiile înregistrate de la zi la zi şi cele noapte-zi.

Pe ansamblu s-ar putea arăta că iarna a fost mai săracă în precipitaţii şi cu temperaturi apropiate mediilor multianuale, primăvara a pornit promiţător, dar a avut oscilaţii mari ale temperaturilor, cu zăpadă şi îngheţuri târzii, care au afectat culturile legumicole şi pomicole, iar vara a fost cu precipitaţii puţine, neuniform repartizate pe fondul unor temperaturi mai ridicate, având ca rezultat perioade mai scurte sau mai lungi de arşiţă şi secetă. Toamna a fost cu umiditate în sol la nivel optim şi temperaturi normale“, ne-a declarat ing. Haralampie Duţu, directorul executiv al Direcţiei Agricole Suceava.

Silviu BUCULEI