„Săptămâna Științei“, un festival anual având ca obiectiv principal popularizarea științei, mai ales printre tineri, a avut un efect neașteptat asupra agricultorilor români.
Ediția de acest an a festivalului a inclus printre domeniile științifice popularizate, alături de astrofizică, fizica laserilor, psihologie și științele educației, și biotehnologiile. În acest context a avut loc prezentarea publică, în premieră în România, a documentarului „Food evolution“ („Evoluția hranei“).
Documentarul, lansat în această vară în SUA, a generat reacții vii încă de la prima sa prezentare. Subiectul filmului îl reprezintă disputa existentă în jurul utilizării organismelor modificate genetic în agricultură. Realizatorul filmului, Trace Sheehan, își axează scenariul pe două studii de caz. Unul dintre ele este încercarea de a interzice OMG-urile în Hawai, unde papaya autohtonă a fost distrusă de un virus fără antidot, iar micii cultivatori au fost salvați de introducerea unui hibrid nou, modificat genetic, rezistent la virus. A doua poveste este cea a cultivatorilor de banane din Uganda, care sunt amenințați de foamete, pe măsură ce plantațiile lor sunt distruse de o boală fără leac. Legislativul țării întârzie să permită cultivarea unui nou tip de bananier, rezistent la boală. Evident că apoi subiectul este extins la scară planetară.
Marele merit al realizatorilor este acela de a fi stat de vorbă cu toate părțile implicate în mecanismele de luare a deciziei: public, oameni de știință, activiști de mediu. Paradoxul evidențiat este că nu cercetarea științifică stă la elaborarea deciziei, ci reacțiile emoționale stârnite de pledoariile unor activiști care, de regulă, nu prea știu exact despre ce vorbesc...
Interesant este însă și efectul pe care filmul l-a avut printre agricultorii români. După vizionare, a avut loc o dezbatere la care, printre alții, au participat și Trace Sheehan, scenaristul și producătorul filmului, (via Skype) și dr. Frank Shotkoski, celebru cercetător american, profesor la Universitatea Cornell, cu o activitate de 25 de ani în domeniul geneticii medicale și apoi al biotehnologiilor vegetale.
În public s-a aflat și dl Emil Dumitru, liderul federației agricole Pro Agro. „România a cultivat ani de zile soia modificată genetic și a câștigat foarte mult. Acum nu o mai poate cultiva și este obligată să o importe, în cantități uriașe și la prețuri mari, ca să poată asigura hrana animalelor!“, a arătat domnia sa, exprimându-și totodată nemulțumirea față de o asemenea situație.
„Aceasta este o situație generală în Europa, dar vreau să vă încurajez“, a replicat dr. Frank Shotkoski. „Cu mai mulți ani înainte ați fost cei mai mari cultivatori de soia modificată genetic din Europa. Apoi ați fost opriți. Dar ați văzut cu ochii voștri care sunt avantajele, iar fermierii voștri știu acum pentru ce luptă cu politicienii. Acesta este un mare avantaj, pentru că în majoritatea celorlalte țări europene fermierii nu au văzut ce înseamnă biotehnologiile!“
La rândul său, dl Lucian Buzdugan, poate cel mai titrat dintre fermierii români, și cu certitudine conducătorul celei mai mari exploatații agricole din UE, aprecia într-o postare pe un site de socializare: „Acest film ar trebui vizionat în toate școlile, ba chiar și de către preșcolari!“
Reamintim că disputa în acest domeniu, deși încă nu a devenit foarte sonoră, este deja lansată și în România. Mare parte a fermierilor români sunt convinși de avantajele pe care biotehnologiile le oferă și ar dori să încerce aceste culturi.
Alexandru GRIGORIEV
