abonament lumea satului

update 20 Oct 2017

Fermierii vorbesc

  • Publicat în Actualitate

Daniel Florici, fermier județul Iași

„Una dintre problemele cu care ne confruntăm noi, fermierii din nord-estul țării, cei care avem ferme în preajma pădurilor, este apariția animalelor sălbatice pe câmp. Și mă refer la daunele provocate în special de porci mistreți și căprioare. Și în acest an au fost distruse culturi întregi, iar pe unele sole trebuie să reînsămânțăm, bineînțeles pe cheltuiala noastră. Am vrea să ne recuperăm investițiile, dar lupta cu birocrația ne termină. Trebuie să facem diferite demersuri, să mergem la Camerele Agricole, la APIA și să aducem inspectorii în ferme pentru a constata pagubele, dar totul rămâne la nivelul actelor și nimic mai mult. Cred că în primul rând ar trebui să ne unim, să fim o voce comună și să putem fi auziți de cine trebuie. Sper ca domnul ministru Daea să ia măsuri, să dea o dispoziție în teren, astfel încât să nu mai pierdem inputuri și semințe. Noi facem toate aceste lucrări cu proprii bani, nimeni nu ne-a despăgubit vreodată și nu cred că ne va despăgubi în viitorul apropiat.“

Marcel Costache, fermier județul Teleorman

„Una dintre marile probleme pe care le au fermierii care nu au foarte mult teren în exploatare este prețul primit imediat după recoltare. Spunem de foarte mult timp acest lucru, dar nu ne ascultă nimeni. Poate unii dintre noi am vrea să ne dezvoltăm, să ne facem magazii de depozitare și, de ce nu, silozuri, dar nu prea avem cum pentru că stăm la mâna celor care ne iau marfa, uneori chiar din câmp, și ne oferă niște prețuri care nu ne mulțumesc. Deci cred că ar trebui făcut ceva legat de acest aspect, să se impună un preț minim sau să se găsească o altă soluție care să fie și în beneficiul micilor fermieri.“

Ioan Drăghici, fermier județul Iași

„Noi nu mai avem cu cine munci. Căutăm oameni, le oferim toate condițiile, adică salariu bun, carte de muncă, masă, uneori chiar și țigări în fiecare zi, le mai dăm și zile libere când au nevoie, deci suntem înțelegători, dar românul tot preferă să nu muncească. Mă refer la cei care primesc acel ajutor social. Sunt niște bani veniți pe tavă, care deși nu ajung, dar nu îi determină să muncească. Sunt pline cârciumile; acolo pot sta, la muncă ba. Cred că acești bani, care sunt de fapt tot din buzunarul nostru, nu ar mai trebui acordați așa ușor, ci ar trebui făcută o evaluare mai strictă și să se determine cine poate să muncească. Cine este capabil, să muncească și cine chiar nu poate munci, să primească acel ajutor, nu sunt absurd să îi bag pe toți în aceeași oală. Chiar trebuie făcut ceva, pentru că ne putem găsi în situația în care trebuie să renunțăm la afaceri, la ferme, la animale etc. din cauza faptului că nu avem cu cine să facem treabă.

La capitolul nucifere e loc de mai bine

„În 2016 producţia de nuci din Ungaria a fost de peste 8.000 de tone, o cifră care reiese din statistica realizată doar pe nucii selecţionaţi. Cel mai productiv soi de nuc din ţara vecina este MILOTAI, care se vinde cu 3 euro/kg (nuca în coajă). La noi, în schimb, nucul abia a atins o producție de 3.000 tone anul trecut, însă vorbim de nuci din flora spontană, pentru a căror fructe se obţine un preţ de 1,5-1,8 euro/kg“, spune Jozsef Toth, de la NUCIFERE REGIA. Producătorul din Târgul-Mureş care dispune de o plantaţie de 60 ha (anul 2 și 3) speră ca la intrarea pe rod a nucilor să obţină 2.000-2.200 kg/ha, cantitate din care se va selecta categoria întâi. „După calculele noastre vom produce circa 1.800 kg/ha nuci categoria întâi şi preţul va fi apropiat celui din Ungaria şi Franța“, mai spune cel care vinde opt dintre cele mai bune soiuri de nucă românească.

O soluție de popularizare a ofertelor financiar-bancare

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat pe pagina oficială de Internet, www.afir.info, în cadrul secțiunii „Rapoarte și Liste“, subsecțiunea „Lista instituțiilor financiare“, o rubrică destinată produselor de finanțare adaptate nevoilor beneficiarilor proiectelor finanțate prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020.

„Din experiența programării anterioare a PNDR 2007 – 2013, problema cofinanțării investițiilor în agricultură și pentru dezvoltarea mediului rural a reprezentat unul dintre principalele motive pentru care s-au dezangajat fonduri. Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor noului Program am identificat o soluție de popularizare pe site-ul AFIR a ofertelor financiar-bancare, oferindu-le astfel oportunitatea de a alege un instrument financiar flexibil și potrivit investiției pe care doresc s-o dezvolte cu ajutorul fondurilor europene, disponibile țării noastre prin PNDR 2020. La nivelul AFIR, în baza unui protocol de colaborare, se poartă discuții lunare cu Asociația Română a Băncilor (ARB) pentru a analiza posibilitatea obținerii de condiții avantajoase pentru beneficiarii proiectelor finanțate prin PNDR 2020, astfel încât investițiile să fie finalizate la termen, fără probleme“, a declarat directorul general al AFIR, Adrian-Ionuț Chesnoiu.

Articole înrudite