abonament lumea satului

update 26 May 2017

Furiile naturii, spaimele agriculturii

E iarnă, zăpadă, furtună şi ger,
Stăm la gura sobei privind către cer,
E vară toridă, nu-i apă și frige…
E mare tristeţe… dar cine să strige?

Anii buni pentru agricultură în România s-au cam redus. Cei care urmăresc evoluţia climei şi sunt specializaţi ne previn că:

„Fenomenele meteorologice extreme vor fi din ce în ce mai multe. Schimbările climatice în România nu sunt o glumă. Fenomenul de adaptare devine o necesitate, pentru că altfel nu vom putea supravieţui“, – director INMH România.

Ne întâlnim tot mai des cu extreme date de schimbările climatice, cum ar fi:

• temperaturi extreme (fie prea frig, fie prea cald), într-o succesiune foarte rapidă, ceea ce duce la dereglarea majoră a metabolismului plantelor şi la apariţia unor fenomene multiple;

• temperaturi scăzute în perioada când pomii sunt în floare sau cu fructele abia formate, însoţite de ploi reci şi vânturi puternice care pot duce la distrugerea totală a recoltelor în pomicultură; acelaşi aspect afectează grav culturile viticole, legumele plantate/semănate deja în câmp şi altele;

• temperaturi foarte ridicate, asociate cu umiditate atmosferică scăzută şi vânt, care duc la uscarea polenului, pistilului şi reducerea polenizării şi fecundării până la compromiterea totală a culturii;

• apariţia grindinei încă din iarnă şi în zone în care acum 15-20 ani nu apărea nici în vară;

• descărcări ale norilor în cantităţi foarte mari pe o durată foarte scurtă, pe zone restrânse, generând eroziune de suprafaţă, formarea crustei, transferul rapid şi nedorit al unor produse către rădăcini (erbicide), băltiri ş.a., în timp ce în zone alăturate nu plouă deloc;

• radiaţiile sunt din ce în ce mai puternice (indice UV 9 în luna aprilie sau început de mai), generând arsuri majore ale ţesuturilor frunzelor, tulpinilor tinere şi mai ales fructelor pe care se instalează foarte multe boli, dar care generează imposibilitatea de a le controla.

O atenţionare specială trebuie făcută privind interpretarea temperaturilor, atât a celor scăzute cât şi a celor ridicate, astfel: temperaturile scăzute, chiar dacă au valori pozitive, dacă bate vântul şi este umiditate ridicată la suprafaţa solului valorile percepute sunt mult mai mici; de exemplu, la o temperatură de 1°C și vânt de 42 km/h şi umiditate atmosferică de 97%, temperatura percepută este de -9°C şi plantele se vor comporta în consecinţă (în acord cu temperatura percepută); şi mai edificator: la o temperatură de 5°C, cu vânt de 100 km/h şi umiditate atmosferică de 97%, temperatura percepută de organismele de la suprafaţa solului va fi de -17°C, cu toate consecinţele de rigoare.

Cum ne putem adapta?

Un rol important îl are alegerea speciilor şi apoi a soiurilor pretabile pentru un anumit areal.

În al doilea rând, va trebui să concepem tehnologii care să rezolve mai multe aspecte, câteva dintre ele fiind menţionate mai jos:

1. Nutriţie echilibrată, care să mărească rezistenţa plantelor la toate formele de stres, abiotic şi biotic.

O fertilizare de bază în care se va avea în vedere să se evite nutriţia excesivă cu azot, să se disponibilizeze suficient fosfor şi potasiu, dar şi oligoelemente precum calciul, magneziul, sulful, fără a neglija microelemente precum cupru, mangan, zinc, fier, bor, molibden va putea creşte rezistenţa naturală a plantelor la factori climatici neprielnici.

Spre exemplu: fosforul (asigură transferurile energetice), potasiul (măreşte concentraţia sucului vascular), borul (reduce numărul de nuclei de condensare), magneziul (măreşte numărul grăunciorilor de clorofilă şi diminuează oxidările), cuprul (reduce oxidările şi primele infecţii cu boli bacteriene sau criptogamice) sunt componenţi care măresc rezistenţa la temperaturi atât scăzute, cât și ridicate.

În fapt, fiecare element nutritiv, în dozele necesare specifice speciilor diferite, dar diferite şi în funcţie de soi, direcţie de producţie, poate să contribuie la creşterea rezistenţei la factorii de stres.

2. Alegerea şi aplicarea corectă a produselor de protecţia plantelor

Produsele de protecţia plantelor acţionează în marea lor majoritate preventiv şi asupra unui grup de agenţi de dăunare.

Uneori, efectele colaterale ale acestora pot duce la micşorarea rezistenţei la unii factori de stres abiotic. De exemplu: majoritatea triazolilor slăbesc rezistenţa plantelor la secetă sau temperaturi scăzute, putând avea efecte negative majore, mai ales dacă se corelează cu o nutriţie defectuoasă (malnutriţie şi subnutriţie).

Pentru remedierea unor asemenea aspecte, există soluţii prin care se pot adăuga la tratamente fie produse cu efect cumulativ direct asupra sănătăţii plantelor, fie produse foliare cu efect direct privind creşterea rezistenţei plantei, fie cu efect sinergic/complementar cu produsele specifice de protecţia plantelor.

3. Conceperea/alegerea unor soluţii pentru tratamente foliare cu fertilizanţii speciali şi bioregulatori

Fertilizanţii foliari trebuie să aibă conţinutul de macro, micro şi oligoelemente specifice speciei pentru care sunt folosite şi fazelor de vegetaţie. În acelaşi timp, trebuie evitate produsele cu un conţinut ridicat de clor, sodiu sau alte elemente dăunătoare plantelor. Aplicarea incorectă a acestor produse poate duce la rezultate contrare scopului, dacă nu se înţelege exact nevoia plantelor.

Produsele bioregulatoare sau bioactive au un rol din ce în ce mai important în noile tehnologii adaptate schimbărilor climatice.

Este foarte important ca plantele să-şi formeze rapid un aparat radicular puternic pentru a rezista mai bine şi la secetă, dar şi la băltiri sau pentru a reface aparatul aerian atunci când acesta este afectat.

Dezvoltarea unui aparat aerian capabil să înfrunte toate vicisitudinile date de schimbările climatice presupune şi existenţa unor substanţe bioactive care să protejeze ţesuturile împotriva temperaturilor extreme, radiaţiilor extreme, precum şi împotriva presiunii agenţilor de dăunare.

Pentru exemplificare privind produsele speciale Naturevo care susţin plantele în „lupta“ cu factorii de mediu nefavorabili, enumerăm câteva produse:

– pentru nutriţie echilibrată:

• îngrăşăminte de sol: NOVATEC® CLASSIC, EVO NGOOO diverse formule, AMOSULF NG, CALCIPRILL®, ş.a;

– pentru nutriţie foliară şi stimulare:

• CODICEVO, MATUREVO, ENERGEVO, FINALEVO, REZISTEVO, FIGHTER PHOS, EVOBOR, MICROFORT;

– stimulatori:

• ROOTIP, KERAFOL, KERAMIN K, ALGIFORTE;

– pentru prevenirea şi controlul agenţilor de dăunare:

• MATRINAL B, MATRIFRUIT, TUTAFORT, COPFORT, OVIPRON TOP, ALTOSAN, DEFFORT, GAREX B.

Soluţii pentru a preveni şi diminua efectele negative ale schimbărilor climatice există; trebuie doar ca fermierii să fie pregătiţi să introducă în tehnologii şi aceste soluţii. Altfel, precum a prevăzut directorul INMH, Ion Sandu, va fi dificil să supravieţuim.

În loc de concluzie:

„Vrei să faci agricultură,
Nu lăsa mama natură
Să te certe c-ai uitat
Să aplici ce-ai învăţat!
De nu ştii, nu-i o ruşine...
Înveţi sau... mă chemi pe mine!“

Despre Naturevo

Naturevo este o companie cu capital privat, integral românesc, înființată în anul 1999.

Distribuitor național al inputurilor pentru producția agricolă – îngrășăminte pentru sol, semințe, produse pentru protecția plantelor, fertilizanți foliari, bioregulatori etc. , asigură suportul tehnic pe tot parcursul vegetației.

Naturevo este primul distribuitor autorizat din România de produse pentru agricultura ecologică, certificat de Organismul de Certificare AustriaBioGarantie.

Naturevo identifică nevoile fermierilor din România și le oferă soluții de calitate prin programe integrate, rezultatul cercetării și inovării continue. Tehnologiile sunt adaptate condițiilor specifice din România și schimbărilor climatice din ultimii ani, pentru realizarea unei agriculturi durabile.

Naturevo sprijină fermierii pentru a obține producții mai mari, mai curate și produse de o calitate superioară, în condițiile menținerii și îmbunătățirii ecosistemelor.

Programele Naturevo asigură trasabilitatea produsului agricol și sunt adaptate standardelor Uniunii Europene.

Dr. Ing. Ioan Enoiu, Naturevo România

Revista Lumea Satului nr. 10, 16-31 mai 2017 – pag. 10-12