Adama 04 mai 2020
update 27 May 2020

Vremea stabilește noi tipare în agricultură

  • Publicat în Actualitate

În ultimii 30 de ani scenariul climatic a suferit o reconfigurare. Incidența fenomenelor extreme s-a triplat, valorile temperaturii au urcat, riscul de secetă a crescut. Iar vremea nu și-a dezvăluit încă toate metehnele, spune dna Elena Mateescu, directorul executiv al Administrației Naționale de Meteorologie.

Temperatura crește an de an

Pericolul schimbărilor climatice este deja o certitudine confirmată de măsurătorile meteorologice. Fenomenul încălzirii globale se manifestă în continuare, iar anul 2016 are, cel puțin în primele 9 luni, o abatere pozitivă de aproape un grad față de media secolului XX. Astfel, 2016 va fi cel mai călduros an din istoria măsurătorilor la nivel mondial și va doborî recordul anului 2015.

„Vorbim despre o creștere evidentă a temperaturii medii la nivel anual, dar și sezonier, și nu în ultimul rând de o alternanță a perioadelor secetoase, așa cum s-a întâmplat în verile anilor 2015, 2012, 2010 și 2007. Aceste perioade secetoase sunt întrerupte de precipitații abundente căzute pe secvențe foarte scurte de timp, de numai 24-48 sau 72 de ore, cu o distribuție neuniformă în teritoriu. Acest fenomen poate genera viituri de mare amploare la scară locală. Spre exemplu, în Moldova luna octombrie a fost cea mai ploioasă din istoria măsurătorilor la nivelul acestei regiuni. Practic, media precipitațiilor a fost de trei ori mai mare decât era normal. În județele Vrancea și Galați s-au înregistrat cantități de precipitații de 100-120 l/mp în numai 3-4 zile, când ar fi trebuit să fie o medie de 40-50 l/mp. Această fluctuație de la o regiune la alta sau în timp și spațiu este foarte evidentă. Proiecțiile pentru 2021-2050 confirmă că, în funcție de creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră, temperatura medie globală a aerului ar putea înregistra în continuare creșteri de peste 2,5-4,5 grade asociate cu un deficit de precipitații în special în lunile de vară.“

Viitorul este al hibrizilor rezistenți

În contextul schimbărilor climatice, fermierii trebuie să ia în considerare o varietate de hibrizi de grâu și porumb care să reziste la stresul termic și seceta pedologică. Pentru a avea un proces continuu al evoluției în câmp vor trebui cultivate soiuri extratimpurii şi soiuri tardive. Este posibil ca verile să devină tot mai lungi și mai călduroase, iar prin cultivarea unor varietăți cu o vegetație mai scurtă impactul asupra culturii și a producției să nu fie atât de mare. Spre exemplu, dacă avem un hibrid cu perioade de recoltare la începutul lunii iulie, pierderile nu vor fi atât de mari. În cazul hibrizilor tardivi de porumb, chiar dacă aceștia sunt mai productivi, există un risc mai mare de diminuare a producției în condiții de secetă. Șeful serviciului de agrometeorologie, dna Mateescu, recomandă ca, în condițiile unei insuficiente aprovizionări cu apă a solului, să se aplice un sistem minim de lucrări care să permită conservarea rezervei de apă. Astfel, semănatul se poate face într-un pat germinativ bine pregătit care asigură o răsărire a plantelor în cel mult 10-12 zile. Ulterior, dacă vin precipitații de peste 15-20 litri/mp beneficiul este maxim.

Data lucrărilor agricole se va schimba

Administrația Națională de Meteorologie dispune de cea mai performantă infrastructură din sud-estul Europei. Există 160 de stații meteorologice automate care transmit date în flux automat la minut, o rețea de opt radare care oferă informații estimative privind cantitățile de precipitații și o rețea care face măsurători privind rezerva de apă în sol și în baza căreia se obțin informații privind evoluția regimului de umiditate din sol pe toată durata anului. În funcție de aceste informații, fermierii își pot adapta lucrările în câmp.

De altfel, schimbarea datelor din calendarul agricol a fost un alt subiect al discuției avute cu dna Elena Mateescu. Potrivit proiecțiilor temperaturii aerului și a cantităților de precipitații, cel puțin pentru grâu, pe viitor înființarea culturilor se va face la o altă dată decât cea de acum. În prezent, în sudul României se însămânțează începând din 25 septembrie și până spre 15-20 octombrie. În contextul schimbărilor climatice previzibile, semănatul se va face mai târziu. Această creștere a temperaturii asociată cu precipitații ușor mai abundente în anumite secvențe în luna octombrie, reface rezerva de apă din sol după o vară secetoasă. Astfel este posibil ca pe viitor să vorbim despre o perioadă optimă de înființare a culturilor de toamnă începând din 5 octombrie până spre 5 noiembrie. Comparativ cu grâul, la porumb vom putea vorbi despre un semănat mai timpuriu, începând chiar de la jumătatea lunii martie până cel târziu 10 aprilie. Acum perioada optimă este cea cuprinsă între 1-20 aprilie.

Cum va fi iarna aceasta

Estimările ANM indică pentru ultima lună de toamnă temperaturi apropiate de normal, exceptând partea de sud-est, local în sud și vestul țării, unde este de așteptat ca valorile termice medii lunare să fie mai ridicate decât în mod obișnuit. Cantitățile de precipitații au în continuare caracter excedent – în toată luna noiembrie, spre exemplu, se înregistrează 40-45 l/mp. În decembrie, temperaturile vor evolua, în general, în limite normale, cu ușoare tendințe de valori peste ceea ce ar fi normal pentru prima lună de iarnă, mai ales în partea de sud-vest și local în sudul țării. Însă, pe măsură ce ne îndreptăm spre iarnă, temperatura va scădea, iar în ianuarie, cea mai rece lună din an, valorile termice vor fi mai scăzute în special în partea de centru, vest și nord a României și cu precipitații ceva mai multe în partea de vest. Deși se înregistrează o creștere a temperaturii medii lunare, chiar și iarna sunt perioade în care valorile temperaturilor sunt mai ridicate; nu este exclus ca acestea să fie întrerupte de valuri de frig care să aducă și strat de zăpadă abundent și viscol, cum ar fi normal. În luna decembrie trebuie să se înregistreze în mod normal un viscol, în ianuarie unul sau două viscole, la fel și în februarie. Statistica ultimilor ani a arătat însă că iarnă autentică cu strat de zăpadă foarte abundent se înregistrează abia în a doua jumătate a iernii. Nu este însă o regulă care trebuie să se aplice și în iarna 2016-2017.

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 22, 16-30 noiembrie 2016 – pag. 10-11