Piața laptelui, mult mai reglementată din 2017

Președintele Federației Naționale a Crescătorilor de Bovine, Claudiu Frânc, dă speranțe fermierilor spunând că se pregătesc noi măsuri și ajutoare financiare pentru îmbunătățirea, mai ales calitativă, a efectivelor de bovine.

Iată ce a declarat domnia sa pentru revista Lumea Satului:

„După 2 ani de criză în piața laptelui, aceasta a început să își revină. Sunt lucruri bune care se întâmplă în acest sector. Am obținut pe noua perioadă de finanțare un sprijin important pentru fermieri. Este vorba de sprijinul comunitar cuplat, care de această dată răsplătește performanța în fermă (de acești bani vor beneficia fermele comerciale). Am venit cu legislația pe sector (reprezentăm singurul sector care are legea etichetării laptelui și a produselor din lapte), urmează să avem și laboratoarele care să ateste proveniența laptelui și să le punem în aplicare. Conform acestei legi, spre exemplu, nu mai poți scrie pe produs brânză de capră, de vacă sau oaie decât dacă este într-adevăr acel lucru. Din fericire pentru noi, acea platformă de diagnostic care s-a finanțat acum pentru ANSVSA ne va permite prin amprenta genetică să spunem dacă acea brânză este cu adevărat din lapte de capră, vacă sau altceva. Falsificarea produselor lactate va însemna de acum pușcărie.

Am reușit să reglementăm atât de bine această piață încât putem oferi consumatorului garanția unui produs de calitate și conform cu ceea ce plătește. La ora actuală știm bine, că nu avem certitudinea că produsele sunt ceea ce este scris pe etichetă. Or, în momentul în care este infracțiune penală, eu cred că nimeni nu se va mai juca falsificând aceste produse. Toate acestea vin în contextul modificărilor Legii nr. 321, care este actuala Lege nr. 150. De la 1 februarie trebuie să asigurăm acel 51% produs românesc în raft. Suntem pregătiți noi, producătorii români, să facem acest lucru? Este un mare semn de întrebare pe care eu îl pun tuturor colegilor mei. Tot ca un ajutor al sectorului zootehnic, vom avea ajutorul de minimis. Acel ajutor de 5.000 lei pentru achiziția de juninci. Am reușit să facem o schemă în care, pe lângă cele 6.000 de capete pentru care avem finanțarea, să aducem cât mai multe din animalele care există și nu sunt în sprijin la ora actuală. Sperăm ca, pe lângă cele 6.000 de capete, să mai aducem cel puțin 7.000-8.000 de capete, astfel încât să creștem plaja fermierilor beneficiari de sprijin cuplat. Apoi, vin modificările pentru forma de acordare a sprijinului cuplat începând cu 2017, în care rămâne obligativitatea de «10 capete», dar îndreptăm eroarea făcută de funcționarii din MADR, care au strecurat după «10 capete» acea nenorocire de cuvânt «eligibil», ceea ce a făcut să iasă din schemă multe animale care ar fi putut intra în sprijin. Deci, menținem obligativitatea de 10 capete, dar creștem vârsta bovinelor, la Bălțată spre exemplu, de la 8 la 10 ani.

O altă noutate se referă la zonele defavorizate, pentru care se scade numărul exploatației la 5 capete. Sigur, aici vom avea o mare problemă pentru că, să faci controlul și registrul pentru aceste 5 capete, costurile sunt extraor­dinar de mari și va fi foarte greu pentru asociațiile de control care trebuie să facă acest lucru. De aceea noi, Federația Națională a Crescătorilor de Bovine, am cerut ca în aceste zone să fie eliminate controlul și registrul. Dar trebuie să avem și o consecvență în ceea ce discutăm cu Comisia Europeană, pentru că am spus că vrem să îmbunătățim prin acest sprijin calitatea genetică a efecti­velor din România. Noutatea mare este pentru fermele de carne, unde din 2017 vor fi două scheme: o schemă pentru efectivele matcă, care vor avea o anumită alocare financiară, și o a doua schemă care va fi pentru tineretul la îngrășat de carne. Lucrăm foarte mult la definiția clară a raselor de carne, pentru că ştim, au fost necazuri când am exclus Bălțata Românească de la rasa de carne, deși ea este o rasă mixtă, cu varietate lapte și varietate carne. Deci s-au reglementat multe aspecte în sectorul creșterii bovinelor“, spune Claudiu Frânc.