Adama Sultan iulie 2020
update 6 Aug 2020

Cele mai mari subvenții APIA din UE - 2 miliarde de euro pentru fermierii români

  • Publicat în Actualitate

Recent, Agenția pentru Intervenție în Agricultură (APIA), prin reprezentanții săi, a făcut o declarație în premieră: „Suntem țara cu cele mai mari subvenții la animale din Uniunea Europeană“, şi anume Agenția acordă ajutoare UE pentru 96,63% din cererile formulate de fermieri, asta însemnând peste 1,9 miliarde euro. De fapt, este cea mai mare sumă acordată prin fonduri europene din întreaga UE, majoritatea subvențiilor mergând spre sectorul zootehnic. Parcă prea frumos ca să fie adevărat...

Declarațiile oficiale...

Acordarea unor fonduri atât de mari parcă vrea să contrazică anii de austeritate de la aderarea la Uniunea Europeană, când aproape în permanență România și Bulgaria se aflau la coada listei atunci când venea vorba de subvențiile europene. Astfel, suma totală autorizată la plată în acest an este de 1.901,33 milioane euro, din care plătită efectiv în conturile fermierilor este suma de 1.877,60 milioane euro, pe toate tipurile de fonduri - Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) și Buget Naţional, cu următoarele sume: 1.393,18 milioane de euro din FEGA, 210,82 milioane de euro din FEADR, 273,60 milioane de euro de la buget. Potrivit APIA, cuantumurile pe cap de animal pentru sectoarele care primesc sprijin cuplat, pentru anul de cerere 2015, sunt pentru bivolițe de lapte – 209,8 euro, vaci de lapte – 826 euro, taurine de carne - 1.221 euro. „Suntem țara cu cele mai mari subvenții la animale din Europa și suntem doar una dintre cele 27 de state care înregistrează întârzieri la plată. Nu este o scuză, este o constatare sintetică, rece. Întârzieri la plată se înregistrează în toate statele Uniunii Europene din cauza complexității schemelor de plată implementate prin Noua Politică Agricolă Comună. Așa cum vă spuneam, unii dintre fermieri sunt nemulțumiți de întârzierea plăților, dar trebuie să avem în vedere faptul că la ora asta Sprijinul Cuplat la bovinele de lapte este de 826 euro, iar la bovinele de carne, de patru ori mai mare față de cel notificat, de 1.221 de euro. Fermierii primesc sume consistente“, a declarat Nicolae Horumbă, director general al APIA.

...și cele neoficiale

Așadar, ne putem întreba, cum de s-a întâmplat „minunea“? Ne lămurește președintele Federației Naționale Pro Agro, Emil Dumitru: „Nu, România nu este țara cu cele mai mari subvenții din UE, ci este țara cu intensitatea de sprijin cea mai mare acordată unui număr foarte mic de fermieri. Sunt ajutoare mari, dar sunt împărțite la foarte puțini.“ L-am întrebat pe liderul Pro Agro pentru câte capete de animale ar fi trebuit acordate ajutoarele UE? „Au fost eligibile ajutoare pentru circa 100.000 de capete, când în mod normal aceiași bani trebuiau împărțiți pentru 4-500.000 de capete. Numai în aceste condiții putem vorbi de o Românie agricolă cu o zootehnie reprezentativă“, ne-a explicat Dumitru. Acesta atrage tentația asupra faptului că „planul de subvenții a fost fundamentat prost de la bun început, iar sprijinul cuplat așa cum a fost scris cu niște condiții de eligibilitate foarte restrictive s-a dovedit a fi cu adevărat falimentar. Și asta în condițiile în care noi avem nevoie de un sector zootehnic cât mai competitiv și de sume de bani pe care să le acordăm tuturor crescătorilor de animale. Din păcate pentru zootehnie, cred că s-au instituit mult prea multe condiții de eligibilitate fără ca cineva să ne ceară acest lucru și de aceea am ajuns în situația asta. Practic, cele 100.000 de bovine de rasă sunt în acest moment cartea de vizită a României pentru că doar pentru acestea primim sprijin. Practic, la nivelul UE nu suntem recunoscuți decât cu aceste animale, lucru inacceptabil. În aceste condiții România nu poate să emită pretenții pe piața laptelui sau pe piața cărnii de bovină. Și mă refer la piața din România; despre alte piețe, de export, nici nu are rost să vorbim. Aceasta este o problemă de fond și, dacă nu vom regândi fișa Măsurii modificând-o la Comisia Europeană, cred că nu facem altceva decât să ne îndepărtăm de la obiectivul nostru major, acela de a consolida ferma de familie. Altfel, vom crea exploatații foarte mari, iar mediul rural va fi unul depopulat, iar zootehnia va dispărea. În aceste condiții sarcina statului va fi foarte mare, nu pe probleme de agricultură, ci pe plata ajutoarelor sociale. Nu cred că acesta este obiectivul unui stat care dorește să se bazeze pe principii de competitivitate și economie de piață. De aceea aceste ajutoare pentru sectorul zootehnic mă nemulțumesc. Pentru că și cel care are 10 capete de bovine și cel care are 5 vinde într-un sistem organizat laptele la un preț derizoriu; corect ar fi fost și ca cel cu bovine mai puține să primească bani dacă condițiile de eligibilitate erau unele mult mai normale“, a declarat Emil Dumitru pentru AgroBusiness.

Și alte explicații

Deja este cunoscut faptul că foarte multe nemulțumiri ale fermierilor au plecat de la numărul mare de dosare respinse ca neconforme. Mai mult decât atât, la mijlocul lunii august câțiva fermieri au intrat în greva foamei în fața clădirii Guvernului. „Noi înțelegem că fermierii care fac greva foamei sunt nemulțumiți de faptul că plățile – ca să zic așa – se mișcă încet. Dar se mișcă încet și din motive care țin de modul în care fermierii își completează cererile de plată, de greșelile care se fac. Și asta necesită clarificări cu fermierii“, a comentat situația șeful APIA. „Un mare număr de erori din cererile fermierilor necesită clarificări cu aceștia, adică funcționarul APIA trebuie să notifice fermierii care au erori în cererea de plată, erori care necesită clarificarea cu fermierul.(...) Toate aceste erori din cererile fermierilor – erau 10.049 de erori în prelucrarea datelor și1.288 de cereri depuse de fermieri incomplete sau completate greșit – prelungesc procesul de administrare a cererii, termenele la care acești fermieri și-ar putea primi banii. Așa cum vă spuneam, este nevoie de o clarificare față în față cu fermierul în baza unor documente“, a explicat directorul general al APIA. Întrebarea care se pune, cel puțin în cazul cererilor completate greșit de fermieri, este cine le oferă consultanță pentru completarea cererilor. Teoretic, firmele de consultanță. Dar nu puțini sunt fermierii care spun că un ajutor minim ar trebui acordat chiar de APIA, pentru că știe cel mai bine despre ce este vorba. Numai că șeful APIA, Nicolae Horumbă, spune că „APIA este o agenție de plăți, nu un organism de consultanță agricolă. Pentru consultanță există firme specializate“. Mai mult, Horumbă recunoaște că „APIA este pusă într-o situație foarte ingrată pentru că din punctul de vedere al regulamentelor europene APIA este o agenție de plăți, nu este un organism de consultanță agricolă. Consultanța agricolă conform regulamentelor europene trebuie să fie organizată de fiecare stat membru într-un sistem separat, în afara agenției. Multe state au organizată consultanța agricolă în acest fel. Franța și Italia sunt două state care au un astfel de sistem, au centre de consultanță care și preiau cererile de plată ale fermierilor“, conchide directorul general APIA, Horumbă.

Bogdan Panțuru

Revista Lumea Satului nr. 18, 16-30 septembrie 2016 – pag. 10-12