reclama youtube lumeasatuluitv
update 23 Aug 2019

Prețul grâului a făcut nerentabilă producția medie de 5 t/ha

  • Publicat în Actualitate

Fermierii presați de scadențe au vândut kilogramul la 50-55 de bani; ceilalți își pun recolta în hambare, pentru vremuri mai bune

La ora la care publicăm acest articol, probabil fermierii au încheiat balanța financiară după recoltarea cerealelor păioase sau a plantelor tehnice (rapița). Iar constatările nu sunt dintre cele mai optimiste, chiar dacă, în medie, vorbind strict despre grâu, recolta a fost mai bună decât anul trecut. Pe scurt, la prețurile practicate în luna iulie (0,50-0,55 lei/kg), cine n-a obținut 5.000 kg/ha nu și-a scos cheltuiala pe unitatea de suprafață. Ba ar trebui să mai aducă bani din subvenție ca să acopere deficitul financiar. În schimb, la 6.000 kg/ha și un pachet tehnologic modic, e posibil să rămână un mic profit + subvenția (între 600-850-900 lei/ha, în funcție de cuantumul plăților redistributive, de înverzire, pentru tinerii fermieri care se adaugă schemei de plată unică pe suprafață și ajutoarelor naționale tranzitorii pentru arabil. Ideea e ca banii să și vină la timp!). Soluția: să fie așteptat un preț mai bun. Practic: mulți fermierii au fost presați de scadențe să vândă la valori minimale.

Producții 2016

Nu vorbim despre recolta din micile gospodării; aceasta în rare cazuri a depășit 3.500-4.000 kg/ha, dar cultura nici nu a înglobat tehnologii complete, deci nici costurile nu au fost mari. În cazul fermierilor, se poate vorbi despre producții de 4.500 kg/ha în Bacău, 7.000 kg/ha în Insula Mare a Brăilei, dar în zona teraselor producția s-a dus și sub 4.000 kg/ha, o medie de 3.200 kg/ha, cu vârfuri de 5.000 kg/ha în Suceava, 4.500 kg/ha în Prahova, 6.000 kg/ha în Călărași și Ialomița etc. Sunt și exemplele obișnuite din Călărași, Ialomița, Timiș sau Arad, cu producții de 7.000-8.000 kg/ha, dar media pe ferme se plasează între 4.500-5.500 kg/ha.

Costuri de producție pentru 1 ha de grâu

Cheltuielile cu un hectar de grâu variază de la fermier la fermier, în funcție de tehnologia aplicată (minimală, medie sau maximală), de prețurile inputurilor, de dimensiunea fermei (aport variabil de cheltuieli indirecte) etc. De exemplu, în 2015, Valentin Dima, Head of CTS Key Accounts în cadrul UniCredit Țiriac Bank, citat de Agrointeligența, aprecia că cheltuielile cu un hectar de grâu se ridică la 3.450 lei (costuri directe: motorină, sămânță, îngrășăminte complexe, erbicide, fungicide, îngrășăminte cu azot, costurile cu recolta – 2.300 de lei; costuri indirecte: de regulă 50% din totalul costurilor directe – 1.150 lei). Mai pragmatici, fermierii au dus calculul la nivelul anului 2016, la 2.750 lei/ha, maximum 3.000 - 3.200 lei/ha, mai mare în cazurile în care se aplică lucrări peste norma tehnologică sau când inputurile sunt foarte scumpe, ținând pesemne și de calitate.

Prețuri grâu iulie 2016, raportate la media primelor 6 luni și la ultimii 10 ani

Vorbind despre prețuri, în timpul recoltării grâului acestea au scăzut brusc la 0,50-0,55 lei/kg, de la o medie de 0,635 lei/kg în prima săptămână din iulie și 0,683 lei/kg în luna iunie. Datele sunt rezultate din calculele prețurilor orientative puse la dispoziție de MADR (surse: Direcția Generală a Vămilor și direcțiile agricole județene, exclusiv TVA). O evoluție a prețurilor grâului în 2016 o prezentăm mai jos (tabelul nr. 1 - revista).

Față de anii anteriori, la prima vedere (nu avem încă o medie anuală 2016), prețul mediu de achiziție pe piața internă este al doilea cel mai scăzut din ultimii 10 ani (vezi tabelul nr. 2 revistă). E posibil totuși ca lucrurile să se redreseze până la sfârșitul anului.

Calcul economic estimativ

Prețul de livrare de 0,50-0,55 lei/kg i-a pus în mare dezavantaj pe fermieri. Practic, la o producție de 5.000 kg/ha, dacă s-ar fi livrat întreaga cantitate la recoltare, ar rezulta un venit de 2.500-2.750 lei/ha. Dacă cheltuiala cu un hectar de grâu s-a rezumat la această valoare, măcar fermierul ar putea rămâne cu o parte din subvenție. La o producție de 4.500 kg/ha pierderea e clară! În fine, sunt șanse minime ca agricultorul să recupereze măcar 15-20% din subvenție. Singura soluție ar fi fost să nu fie vândut grâul, cum se zice, de la capătul tarlalei. Pentru că, chiar și în condițiile recoltei de mai sus, lucrurile se schimbă substanțial la un preț mai mare de 0,63-0,65 lei/kg. Dar...

Ce fac fermierii?

Ing. Constantin Bazon, președintele Asociației cultivatorilor de cereale și plante tehnice Vrancea: „Fermierii care au capacități de depozitare păstrează recolta, pentru că acum sunt niște prețuri de mizerie (0,54-0,55 lei/kg). Asta în varianta în care nu sunt presați de scadențe, de plata pentru inputuri. Iar cei care nu au capacități – și peste 50% dintre ei nu au – de regulă duc grâul în custodie la depozitarii consacrați. Dat fiind faptul că mai sunt plăți APIA de făcut, că mulți fermieri sunt strâmtorați financiar, că au datorii, cei mai mulți sunt nevoiți să vândă la aceste prețuri mediocre. E îngrozitor să vezi că, la o producție de 5.300-5.400 kg/ha, nu-ți acoperi cheltuielile (costul inclusiv cu arendă și cheltuieli indirecte, la o tehnologie maximală, 3.200-3.300 lei/ha). Faceți un calcul: am avut prețuri de 0,9-1,00 lei/kg când motorina era 3 lei/litrul. Acum motorina s-a dus la 5 lei și grâul a coborât la 0,54 lei/kg. E misiune aproape imposibilă să fii profitabil cu grâul sau orzul! Singurul lucru care mai echilibrează lucrurile este subvenția (o medie de 600-850 lei/ha).“

Ing. Daniel Ciobanu, președintele Asociației produ­cătorilor agricoli Bacău: „Cei mai mulți vând imediat pentru că au de acoperit creditele (inputuri cu plata la recoltare sau chiar credite la furnizor). Prețurile sunt în jur de 0,50-0,54 lei/kg. Noi aici, în Moldova, nu mai spunem că suntem dezamăgiți, am intrat într-o altă stare, de abandon. Furnizorii ne presează să vindem, unii mai au datorii de anul trecut, după secetă, producția e mai bună ca în 2015, dar tot e mică (medie de 4.500 kg/ha, cu vârfuri de 5.500 kg/ha sau chiar mai mult la anumite soiuri); ca să acoperi cheltuieli de 2.500-2.700 lei, aproape 3.000 lei/ha, cu tot cu cheltuieli indirecte, la un preț așa de mic, este imposibil să te descurci.

Am ajuns să trăim doar din subvenții. Bine, anul trecut nu ne-au fost nici acestea de ajutor. Șansa noastră este producția, dar nu știu, ne scapă ceva: prețul grâului scade an de an, însă toate inputurile, inclusiv utilajele, cresc vertiginos, e ceva ce nu funcționează corect! O producție mai mică de 5 tone la grâu sau 3 tone la rapiță înseamnă pierdere. Bine, cine nu are datorii și deține depozite – cazuri rare – păstrează grâul; cine nu – nici nu vreau să mă gândesc ce ne așteaptă!“

Ing. Ilie Popescu, președintele Asociației pro­ducătorilor Olt: „Noi am încheiat recoltarea la grâu, media în nord este de 4.000-4.500 kg/ha, rar 5.000 kg/ha. La o asemenea producție, cu cheltuieli modice de 2.600-2.700 lei/ha și la prețurile care sunt acum (500-550 lei/tonă) faliment scrie pe noi! La 4 tone nu ai șanse să te acoperi nici cu subvenția. În sud, recolta a fost mai bună. Fermierii care nu au depozite vând la aceste prețuri, în dezavantaj, precum şi cei presați de furnizori să plătească datoriile la scadență (inputuri). Foarte puțini duc producția în siloz, în așteptarea unui preț mai bun.“

Am mai discutat și cu alți producători. Peste tot sunt aceleași probleme, aproape copie la indigo după relatările de mai sus.

Capacități de depozitare

Potrivit ultimelor raportări din teritoriu, centralizate la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, România are 4.691 de depozite autorizate pentru cereale, cu o capacitate totală de 22.299.096 tone. Din totalul spațiilor, 1.141 sunt silozuri, cu o capacitate de depozitare de 10.648.576 tone, diferența fiind reprezentată de magazii. Cele mai multe capacități de depozitare sunt, în ordine, în Timiș, Constanța, Călărași, Ialomița, Teleorman și Brăila. Altfel spus, dacă datele sunt veridice – și nu are de ce să nu fie – întreaga recoltă de cereale din România – 22,07 milioane de tone, în 2014 sau 19,04 milioane de tone, în 2015 (date INS) – ar putea fi pusă lejer în hambare. Ce nu se cunoaște ar fi câte depozite sunt în posesia fermierilor și câte în cea a dealerilor autorizați de cereale:

  • Alba: 55 depozite (12 silozuri) – 190.626 tone
  • Arad: 329 depozite (39 silozuri) – 990.623 tone
  • Argeș: 241 depozite (43 silozuri) – 440.337 tone
  • Bacău:76 depozite (21 silozuri) – 353.415 tone
  • Bihor: 192 depozite(28 silozuri) – 642.395 tone
  • Bistrița Năsăud: 4 depozite – 6.800 tone
  • Botoșani: 125 depozite (21 silozuri) – 403.625 tone
  • Brăila: 160 depozite (47 silozuri) – 1.073.313 tone
  • Brașov: 34 depozite (10 silozuri) – 114.175 tone
  • Buzău: 234 depozite (46 silozuri) – 854.418 tone
  • Călărași: 315 depozite (62 silozuri)-1.836.489 tone
  • Caraș-Severin: 18 depozite (7 silozuri) – 142.194 tone
  • Cluj: 41 depozite (6 silozuri) – 72.970 tone
  • Constanța: 260 depozite (72 silozuri) – 2.822.674 tone
  • Covasna: 22 depozite (14 silozuri) – 23.080 tone
  • Dâmbovița: 71 depozite (28 silozuri) – 249.125 tone
  • Dolj: 198 depozite (54 silozuri)-967.165 tone
  • Galați: 131 depozite (30 silozuri) – 575.274 tone
  • Giurgiu: 149 depozite (44 silozuri) – 447.597 tone
  • Gorj: 23 depozite (7 silozuri) – 34.540 tone
  • Harghita: 16 depozite (8 silozuri) – 45.940 tone
  • Hunedoara: 32 depozite (17 silozuri) – 105.480 tone
  • Ialomița: 174 depozite (62 silozuri) – 1.287.041 tone
  • Iași: 97 depozite (13 silozuri) – 382.359 tone
  • Ilfov: 46 depozite (11 silozuri) – 185.286 tone
  • Maramureș: 22 depozite (8 silozuri) – 38.607 tone
  • Mehedinți: 39 depozite (11 silozuri) – 111.518 tone
  • București: 4 depozite (3 silozuri) – 11.085 tone
  • Mureș: 75 depozite (13 silozuri) – 184.670 tone
  • Neamț: 75 depozite (23 silozuri) – 332.544 tone
  • Olt: 110 depozite (37 silozuri) – 672.076 tone
  • Prahova: 99 depozite (34 silozuri) – 326.942 tone
  • Sălaj: 4 depozite (3 silozuri) – 13.300 tone
  • Satu Mare: 129 depozite (39 silozuri) – 617.725 tone
  • Sibiu: 33 depozite (14 silozuri) – 75.350 tone
  • Suceava: 79 depozite (18 silozuri) – 49.438 tone
  • Teleorman: 203 depozite (70 silozuri) – 1.125.499 tone
  • Timiș: 414 depozite (88 silozuri) – 3.025.448 tone
  • Tulcea: 153 depozite (20 silozuri) – 652.312 tone
  • Vâlcea: 25 depozite (11 silozuri) – 71.890 tone
  • Vaslui: 146 depozite (26 silozuri) – 529.439 tone
  • Vrancea: 38 depozite (21 silozuri) – 214.312 tone

Maria BOGDAN

Revista Lumea Satului nr. 15, 1-15 august 2016 – pag. 10-12-14