Lumea Satului se îmbracă în IE!
Cu prilejul Zilei Universale a IEI, am lansat pe pagina oficială de Facebook a revistei campania „Lumea Satului se îmbracă în IE“. Intenția noastră a fost aceea de a primi fotografii de la persoane care poartă cămașa națională în lumea satului, locul de unde a pornit povestea portului popular, precum și locul unde aceasta nu va muri niciodată. Am primit numeroase fotografii, în special cu tineri care apreciază valoarea tradițiilor, iar impactul campaniei ne-a depăşit așteptările. Din acest motiv am ales câteva dintre cele mai apreciate fotografii pentru a le prezenta și în paginile revistei.
„Ia este diamantul românesc ce strălucește în toate colţurile lumii!“
Prima fotografie ilustrează 3 generații din Văleni-Stânișoara – Suceava, îmbrăcate în port popular, de la stânga la dreapta, Coca Cotoc, Denisa Aioanei și Petruța Cotoc. Se poate observa faptul că în fotografie sunt 3 ii diferite și ca model, și ca perioadă în care au fost cusute: prima este specific bucovineană, cu altiță, ce respectă motivele tradiționale ale zonei, în timp ce celelalte 2 sunt cusute după anii ’70, pe perdea, așa cum multe dintre femeile din sat procedau, atunci când nu se prea mai găsea pânză țesută în război. Cadrul în care a fost realizată fotografia redă autenticitatea vieții de la sat: grădina cu căpițe de fân, țolul de lână (preșul) și ștergarul, ţesute în război, sunt puse la sorit, așa cum se obișnuia cândva cu zestrea fetelor care urmau să se mărite.
Despre tradiții și portul popular, Coca vorbește mereu cu emoție, spunând chiar că niciodată nu a găsit cuvintele potrivite să redea exact ce simte atunci când poartă ie. „De mică m-au atras tradiția și mai ales folclorul. La noi în sat, femeile se adunau la șezătoare, mergeam și eu să le ascult poveștile, dar în același timp să învăț să țin acul în mână. Toate mi-au fost de folos mai târziu când, fiind plecată în străinătate, ia a devenit cartea mea de vizita. Am participat la toate evenimentele organizate de preotul paroh ortodox Nicolae Doboș din Palma de Mallorca, care susținea că doar oferindu-se ca exemplu vom transmite generațiilor viitoare importanța tradițiilor. De multe ori eram recunoscuți pe străzi ca fiind comunitate românească, asta și datorită aparițiilor noastre în cele mai citite ziare din Insulele Baleare. Maiorchinii mă opreau, îmi priveau costumul și mă întrebau: de unde ești? și le răspundeam cu mândrie: din România! Pentru mine IA este diamantul ce strălucește în toate colțurile lumii! Mai mult, înseamnă respect, mândrie, măiestrie, arta și istoria neamului nostru, admirație pentru mamele noastre care au mâini de aur, care deși sunt trudite de munca câmpului, încă scriu povești doar cu acul și ața. Duminică de duminică port cu multă dragoste la Sfânta Liturghie portul nostru românesc. De aceea lansez un îndemn către noi toți: să ducem împreună mai departe aceste comori și simboluri nealterate, pentru că doar așa vom reuși să nu ne pierdem identitatea.“
După o lungă perioadă în care a fost promotoarea tradițiilor românești și portului popular în Palma de Mallorca, Coca s-a întors în țară cu dorința de a reuși să îndrume cât mai mulți tineri către specificul poporului român, către tradiții și aprecierea satului.
„Port cu mândrie cămașa cusută de mama“
O altă fotografie care a stârnit aprecierea tuturor celor care au văzut albumul de pe pagina noastră de Facebook este cea a fraților Apetri din comuna bucovineană Iaslovăț. Alexandra ne-a trimis fotografia în care apare lângă fratele ei Sergiu, adăugând faptul că mama, Valentina, este cea care le-a cusut. De aici se resimte faptul că familia reprezintă cel dintâi promotor de transmitere a valorilor neamului românesc, iar Alexandra se poate considera norocoasă deoarece femeile din familia sa au moștenit din generație în generație arta de a coase. „Cred că ia este mai mult decât o simplă cămașă. O consider un etalon de frumusețe și de aceea cred că trebuie promovată și purtată cu mândrie atât pentru frumusețea și unicitatea ei, cât și pentru faptul că ne conferă originalitate în raport cu alte popoare. În fotografie port ia cusută de mama mea. La noi i se spune cămașă costişată. Este cusută cu mărgele, în partea de sus este altița, apoi urmează încrețeala și în josul mânecii apar cusute rândurile costișate. Cămașa este încheiată manual, cu iglița și ață mouline. Fratele meu, Sergiu, asemenea tuturor copiilor de vârsta lui, este atras mai ales de coloritul de pe cămăși. Și el poartă o cămașă cusută de mama noastră, modelul este realizat tot din mărgele și este cusută pe pânză de casă, țesută în stative (n.r. război de țesut).“
Chiar dacă este la vârsta adolescenței, când cei mai mulți dintre tineri sunt atrași mai ales de inovațiile prezentului, îi îndeamnă pe cei din generația sa să îmbrace portul popular pentru că nu este demodat; din contră, reprezintă „un certificat de înaltă iscusință și pricepere, un etalon de frumusețe care poartă un limbaj de comunicare a tradițiilor noastre străvechi.“
Am primit numeroase fotografii în care copiii de vârste fragede sunt îmbrăcați în costum popular. Acest lucru ne bucură și ne dă speranța că și ei vor duce mai departe tradiția și portul popular, iar identitatea poporul român se va transmite şi generațiilor viitoare. Pentru a vedea şi celelalte fotografii din album vă invităm să accesaţi pagina de Facebook Lumea Satului.
GALERIE FOTO
Loredana Larissa SOFRON
Revista Lumea Satului nr. 14,16-31 iulie 2016 – pag. 56-57
