reclama youtube lumeasatuluitv
update 23 Sep 2022

Ferma de capre, job full-time pentru două generaţii

În timp ce tinerii orăşeni îşi termină şcolile şi rămân în casa părintească aflată eventual la etajele superioare ale blocurilor comuniste, fără prea mari speranţe de angajare în lipsa unei experienţe practice, cei din mediul rural încă mai au o şansă. Traiul la curte alături de părinţi, cu abilităţi gospodăreşti dobândite din copilărie, un pic de iniţiativă, dragoste de animale, nişte subvenţii de la stat sunt ingredientele de bază cu care se poate porni o mică afacere în zootehnie.

Au dat oile pe capre

În felul acesta a pornit şi tânăra familie Budău din satul Valea Dâljii, comuna Râu de Mori din judeţul Hunedoara. Dintotdeauna oamenii din zonă au avut animale, câteva oi, capre, orătănii, cât să le asigure cele necesare, drumurile pe la magazine să fie mai rare şi să cheltuiască mai puţin. Cândva, seniorii familiei Budău, astăzi bunicii celor două fetiţe ale domnului Dinu Florentin şi ale soţiei acestuia, păstoreau 45-50 de oi. Aceasta până într-o zi când noua generaţie, mai tânără, a hotărât că altele sunt criteriile după care vor să-şi trăiască viaţa. Au căutat repede ceva care să le asigure confort, producţii mai mari şi profit mai rapid. Aşa au ajuns să dea nopţile dormite pe la stână alături de oi pe cearceafurile curate ale patului moale de acasă şi creşterea intensivă a caprelor pentru valorificarea laptelui şi brânzei de capră. „A durat 2-3 ani până am renunţat de tot la oi. Dar ne-am gândit că dau mai mult lapte caprele, că sunt mai uşor de întreţinut, vara nu trebuie duse pe munte, deci nici noi nu mai trebuie să dormim la stână. De când avem caprele stăm acasă, dormim în patul nostru“, a declarat Dinu Florentin Budău. Afacerea a pornit cu 6-7 capre, ca după un an să se strângă 30 de capete. Apoi dezvoltarea s-a produs în timp. Pe măsură ce se vindeau oile, familia Budău cumpăra capre, până când acestea au fost înlocuite în totalitate. „Mult timp ne-am menţinut la 60-70 de capre din cauza spaţiului, pentru că nu aveam unde să le iernăm. Când am intrat în iarnă aveam 90 de capete, dar am mai vândut din cele bătrâne, iar astăzi avem 86, cu tot cu masculi“, spune proprietarul.

Afacerile merg şi cu animale fără origine

Deşi îşi dorea animale productive, familia Budău a achiziţionat numai animale fără certificat de origine, metişi de capră, dar un amestec de rase în care predomină Alba de Banat. „Caprele sunt bine adaptate la zonă şi clima noastră, dau o producţie bună. În stabulaţie liberă, doar cu ce mănâncă ele, fără să fie ajutate de noi cu alte adaosuri, producţia de lapte este în medie de 2 litri/zi“, susţine Dinu Florentin Budău. Având în vedere că vara caprele sunt lăsate pe izlazul comunal şi se descurcă singure în privinţa hranei, costurile de întreţinere sunt destul de reduse. Iarna se descurcă cu furajele obţinute pe terenurile avute în proprietate. „Grâul, porumbul pentru animale îl producem noi. În fiecare an, prin rotaţia culturilor, punem 1 până la 2 ha cu porumb, 1 ha cu grâu sau cartofi. Tot pentru a asigura furaje animalelor cosim mai multe loturi, în total circa 5 ha. Avem noroc că vara putem lăsa animalele pe păşunea comunală, unde merg toate animalele din sat, iar pentru treaba asta nu am plătit până acum. Ne costă în schimb terenul arendat, iar noi avem 15 ha de păşune luate de la Consiliul Local şi 3 ha de la particulari“, a precizat fermierul.

Valorificarea se face direct la uşa clientului

Fătările care au avut loc în primăvara acestui an au triplat efectivul de animale. Cele 86 de capre au dat naştere la 180 de iezi, un motiv bun de bucurie pentru familia Bodea, care şi-a propus să păstreze 23 de ieduţe şi 2 iezi de prăsilă, iar restul să-i valorifice prin sacrificare de Paşti. Pe lângă carne, ferma de capre vinde clienţilor lapte, dar şi brânză, caş sau urdă. În plus, soţia se ocupă de cultivarea legumelor tot pentru a întregi coşul cu produse al consumatorului. „În timp, ne-am creat un sistem de livrări la domiciliu. Avantajul nostru este că vindem marfa foarte repede, nu mai stăm în piaţă, nu mai pierdem timp, plec dimineaţa la 8 cu un transport şi la ora 14.00 am terminat livrările. Ducem produsele până la uşa clienţilor noştri. Ţinem legătura permanent cu aceştia şi o dată pe săptămână, vinerea, mergem în Valea Jiului, mai precis în Petroşani, Vulcani, Aninoasa. A fost mai greu la început, până ne-a cunoscut lumea. Dar acum avem clienţi fideli, care cumpără de la noi de 5 ani, practic am ajuns să avem cerere mai mult decât putem noi oferi“, spune fermierul.

După sărbătoarea Paştelui, când începe producţia de lapte încep şi drumurile la cei 50-60 de clienţi câştigaţi de-a lungul timpului, pentru a le oferi lapte, caş, urdă, verdeţuri – ceapă verde, salată, spanac sau roşii, castraveţi, ardei şi cartofi timpurii, în funcţie de sezon.

Diviziunea muncii şi program cu normă întreagă

Văzând cum şi-au rostuit afacerea, am putea spune că totul merge ca pe roate. Chiar dacă „angrenajul“ este mic şi la el trag doar membrii familiei, diviziunea muncii funcţionează, fără a fi impusă de vreun şef, iar sarcinile „de serviciu“ le ocupă toată ziua, mai mult decât o normă întreagă. „Niciunul nu avem serviciu, ne ocupăm numai de creşterea animalelor. Ne mai ajută şi părinţii mei. Tata mai merge pe la animale, mama se ocupă cu închegatul, cu brânza, cu laptele, soţia de legume, iar eu de transportul şi livrarea acestora către clienţi“, spune capul familiei Budău. Cele două fete de 8 şi 11 ani deja îşi ajută părinţii cum pot, deşi speră la un viitor mai bun. „Noi nu ne-am dori ca ele să fie în viitor tot la coada vacii, dar dacă o să le placă creşterea animalelor poate o vor face la alt nivel, mai profesionist, mai modern“, speră tatăl fetelor.

Dorinţa de dezvoltare există, însă birocraţia îi sperie atât de tare încât nu îndrăznesc să se orienteze spre programe de finanţare europeană. „Facem grădinărit pe o suprafaţă de 10-15 ari. Am vrea să ne extindem, dar aici în curtea casei nu mai avem unde. Ne-am dori să mărim şi ferma de capre, ne-am gândit la fonduri europene, dar ne cam sperie birocraţia. Numai pentru subvenţii câte acte trebuie să depunem…

„Până acum ne-am dezvoltat doar din ceea ce am produs noi şi din subvenţia primită pe suprafaţă şi pe animale“, declară Dinu Florentin Budău. Anul trecut ieduţii au fost vânduţi cu 30 lei/kg, nu şi-au acoperit în totalitate cheltuielile făcute pe seminţe, erbicide sau motorină, dar „una peste alta, cu ce investeşti, cu ce obţii din vânzări poţi întreţine o familie, cu copii şi bunici. Caprele ne ajută să trăim decent“, a mai spus Budău.

Celor care ar vrea să crească capre proprietarul fermei le spune că „afacerea merită, însă trebuie să îţi placă să te ocupi de animale. E ca în orice domeniu, decât să o faci forţat sau obligat, mai bine deloc. Cei care au dragoste de animale să înceapă cu 40 de capre fătătoare şi e un început bun“.
Patricia Alexandra POP
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.12, 16-30 IUNIE 2013