reclama youtube lumeasatuluitv
update 21 Feb 2020

Bilanţ Romsilva, după un an de mandat al actualei conduceri

În ultima perioadă, au fost gândite schimbări majore în activitatea Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva (RNP), inclusiv implementarea unui nou concept, de cultură forestieră.

Valorificarea superioară a lemnului a început să respecte cerinţele europene, pentru urmărirea trasabilităţii. De asemenea, Regia şi-a adus un aport substanţial la elaborarea noului Cod Silvic.

Din păcate, în lipsa unui cadastru forestier, retrocedările de păduri au fost făcute, în multe situaţii, în funcţie de documente vechi, fără să se ţină cont de legile şi tranzacţiile ulterioare. Din acest motiv, de exemplu, au apărut mai multe persoane care au revendicat aceeaşi pădure. Astfel statul a pierdut suprafeţe importante din fondul forestier.

Aceste preocupări şi problemele prioritare ale RNP au fost prezentate recent în cadrul unei conferinţe de presă, desfăşurate la sediul instituţiei.

„Acum un an, când am revenit în sistem, la Romsilva, a trebuit să identific problemele existente, ce s-a făcut în ultimii ani şi să demarez acţiunile prioritare pentru perioada actuală. În primul rând, am constatat că RNP nu mai administrează decât puţin peste 3,2 milioane de hectare de pădure a statului, faţă de vreo 4,7 mil ha, câte erau în urmă cu câţiva ani. De asemenea, Regia mai administrează 23 de parcuri naţionale şi naturale. Totodată, gestionează 16 unităţi cu cai de rasă, dintre care patru depozite de armăsari şi 12 herghelii, cu 12 rase. Este vorba despre un patrimoniu genetic, important pentru România, dar şi pentru Europa“ – a declarat Adam Crăciunescu (foto), directorul general al Romsilva.

Cheltuielile anuale pentru administrarea parcurilor se ridică la vreo 12 mil. lei, iar pentru caii de rasă, la 27 mil. lei.

Cum îşi fură statul căciula

Pentru a putea susţine administraţia parcurilor, caii de rasă şi activitatea în silvicultură, RNP foloseşte, în principal, veniturile provenite din exploatarea masei lemnoase.

„Problema este să reuşim ca aceeaşi cantitate recoltată de masă lemnoasă, de aproximativ 9,7 milioane de metri cubi pe an, să o valorificăm cât mai bine pe piaţă. Printr-un management corespunzător, sper să reuşim să trecem peste momentele dificile“, a afirmat Crăciunescu.

În conformitate cu legislaţia în vigoare, a menţionat directorul general, virările RNP la bugetul statului, aferente anului 2012, reprezintă 85% din profitul net, aproximativ 56 de milioane de lei. Mai rămân 10% pentru dezvoltare şi 5% pentru susţinerea managementului.

Pe lângă taxele şi impozitele obişnuite, tot către stat, din valoarea masei lemnoase, Romsilva plăteşte 2% pentru fondul de mediu şi o redevenţă de 0,5% pentru resurse naturale, conform Codului Fiscal.

„Pentru a obţine rezultate foarte bune, suntem preocupaţi, în primul rând, să punem pe piaţă lemn certificat, din punctul de vedere al provenienţei, potrivit cerinţelor europene. Adică orice lemn plecat din pădure trebuie să fie însoţit de un document emis de administratorul fondului forestier“, a spus Crăciunescu.

Trasabilitatea reduce tăierile ilegale

Trasabilitatea lemnului este prevăzută în noul Cod Silvic. Acest lucru implică eliminarea lemnului pe picior, adică aproximarea cantităţii de masă lemnoasă înainte de tăiere. Se consideră că o astfel de măsură va reduce foarte mult tăierile ilegale.

Directorul general a afirmat că valorificarea numai a lemnului certificat, pentru a fi urmărită clar trasabilitatea, a început deja. Numai că procesul este de durată şi va putea ajunge la 2-3 ani de zile.

„Un sistem funcţional şi controlat s-ar putea introduce progresiv în 2-3 ani de zile, la nivelul întregii ţări. Aici există o contradicţie cu propunerea ministerului, care vrea să aplice această măsură începând cu 1 ianuarie 2014. Este foarte greu şi vor fi presiuni şi din partea agenţilor economici, pentru că nu ne putem organiza să-l punem în funcţiune cu această dată, deşi este necesar şi oportun. La ora actuală, din volumul total de masă lemnoasă pe care RNP îl pune pe piaţă, 33% este fasonat în regie proprie sau cu agenţi economici prestatori de servicii. Noi am făcut un prim pas şi vrem să introducem acest sistem. În 2013, ne-am propus să ajungem la peste 40% lemn fasonat din totalul masei lemnoase, iar, în funcţie de ce va prevedea noul Cod Silvic, să ne organizăm şi să punem pe piaţă întreaga cantitate de masă lemnoasă fasonată şi măsurată“, a menţionat Crăciunescu.

Modificări ale Codului Silvic

Specialiştii Romsilva au rescris o bună parte din noul Cod Silvic, având modificări care se întind pe mai mult de zece pagini.

„Sunt multe articole în contradicţie cu principiile noastre de gospodărire a pădurilor, dar sunt convins că, odată ajuns Codul Silvic în Parlamentul Românei, toate aceste lucruri se vor clarifica, pentru că majoritatea deputaţilor au contactat şi partea tehnică din minister şi pe cea din RNP şi cred că putem rezolva toate aceste probleme“, a adăugat directorul general.

Conform opiniei sale, printre noile prevederi ale Codului silvic se află şi măsurile de încurajare a prelucrării lemnului în România, pentru că se doreşte să se aducă plusvaloare acestei resurse, creându-se, astfel, şi venit la bugetul statului, dar mai ales locuri de muncă pentru cetăţeni.

Domnia sa consideră că modificarea radicală a Codului silvic era necesară, mai ales că, din nefericire, sunt foarte multe judeţe din ţară unde se taie necontrolat pădurile.

Peste 3.100 de litigii

Crăciunescu a informat presa că, la nivelul RNP, există peste 3.100 de litigii, cu prezumtivi sau urmaşi de drept ai proprietarilor de păduri. Aceştia au prezentat în instanţă tot felul de documente, pe baza cărora s-au dat sentinţe judecătoreşti de punere în posesie, astfel încât suprafaţa pădurilor statului s-a înjumătăţit.

„Dacă se punea în aplicare studiul de fezabilitate realizat cu Banca Mondială în 2005, practic înainte de a apărea Legea nr. 247/2005 (privind reforma în domeniul proprietăţii – n.n.), evitam toate litigiile şi problemele RNP. Practic, Legea nr. 247 a creat multe probleme, pentru că a obligat Romsilva să pună la dispoziţia proprietarilor 998.000 ha de pădure, fără să aibă, în toate situaţiile, delimitată suprafaţa unde trebuia să fie pusă în posesie această pădure. Şi aşa au apărut o serie de litigii, avem peste 3.100, cu tot felul de adevăraţi sau prezumtivi urmaşi ai foştilor proprietari care ne creează probleme. S-a venit în instanţă cu tot felul de documente scrise şi dinainte de Primul Război Mondial, şi din 1912, documente pe baza cărora s-au dat sentinţe în favoarea foştilor proprietari, astfel încât suprafaţa fondului forestier de stat a scăzut foarte mult“, a declarat Crăciunescu.

Traian Dobre
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.12, 16-30 IUNIE 2013

Articole recente - Lumea Satului