Adama 04 mai 2020
update 27 May 2020

Leşu, satul dintre munţi

La poalele Heniului, în judeţul Bistriţa-Năsăud, este aşezat satul Leşu, singura cale de acces spre satul dintre munţi fiind Drumul Judeţean 172C, destul de neprietenos cu cei care vor să ajungă într-un loc de-a dreptul mirific, unde întâlneşti persoane de o omenie rară, oameni de la munte în adevăratul sens al cuvântului.

Până să ajungi în sat sunt câţiva kilometri de parcurs de la Valea Ilvelor, însă, odată cuprins de peisajele ce îţi ies în cale, ai vrea parcă să nu te mai opreşti şi să-ţi laşi paşii să te poarte pentru a vedea tot. Satul este împrejmuit de vârfurile Heniu, Muncelul, Arandaşul, Măgura Neagră unde, datorită existenţei din plin a pădurilor de foioase şi conifere, găsesc condiţii favorabile de habitat ursul, lupul, cerbul, căprioara, vulpea, jderul, viezurele şi cocoşul de munte.

Exploatarea lemnului – singura sursă de trai

Pentru că satul este înconjurat de păduri, pe lângă principala activitate a sătenilor, aceea de creştere a animalelor, oamenii îşi asigură existenţa din exploatarea masei lemnoase. În mod legal desigur, de la Leşu pleacă în ţară săptămânal sute de metri cubi de material lemnos folosit pentru construcţii. E adevărat, acum nu mai funcţionează la fel de multe gatere precum în anii trecuţi, însă, totuşi, sunt familii care trăiesc şi de pe urma muncii depuse de capul familiei la utilajele pentru debitarea lemnului.

Banii europeni au schimbat radical imaginea comunei

Pe Ionel Pop, primarul comunei Leşu, îl găseşti la primărie doar cu o singură condiţie: să îl anunţi cu o zi înainte, pentru că altfel vei da de el doar prin cine ştie ce colţ al satului de la poalele vârfului Heniu. „Am încă multe de rezolvat, mai ales că proiectul pe Măsura 322, început în urmă cu câţiva ani, a ajuns anul acesta la final. Avem acum 4,6 km de asfalt prin comună, 3,6 km de reţele de canalizare şi 3,8 km de conducte cu apă potabilă. Avem, de asemenea, construită din temelii, o grădiniţă nou-nouţă pentru cei mai tineri locuitori ai Leşului şi am achiziţionat un rând de costume populare noi pentru formaţia de trişcaşi, dar şi pentru un grup de copii care duc mai departe tradiţiile şi moştenirea rurală a satului,“ după cum spune primarul.

Nici drumurile de hotar nu sunt neglijate. 7,3 km de astfel de drumuri au fost reabilitate tot printr-un proiect european pe Măsura 125b.

Avem şi echipă de fotbal la Leşu!

Poate pare greu de crezut, dar într-un sat de munte unde tinerii au cam luat calea străinătăţii în număr mare, mai sunt rămaşi totuşi câţiva care joacă fotbal. Şi o fac într-un mod profesionist, deoarece echipa Heniu Leşu evoluează în seria a doua a ligii cu numărul cinci. În prezent se află pe locul secund, cu şanse mari de a juca din toamnă în liga a patra. În acest context terenul de fotbal va fi reabilitat din surse locale, deja gazonul şi aspersoarele fiind aduse de o firmă specializată.

Asfalt pe DJ172 C, obiectiv 0

Peste 20 de ani au aşteptat leşenii ca drumul ce face legătura de pe Valea Ilvelor cu satul Leşu să fie asfaltat. Deocamdată, vorbim doar despre 2 km în acest an. E un pas înainte, însă Ionel Pop, primarul comunei, spune că nu se va lăsa până când acest drum strâmt de munte nu va fi asfaltat până în centrul localităţii. „E nevoie de bani, de lucrări serioase, fiindcă nu vrem ca după ce vom turna asfaltul, într-un an, doi, să ne plângem că scurgerile de apă de pe dealuri ne-au distrus asfaltul. Avem în plan şi consolidarea malurilor apei ce ne străbate localitatea, deja prin comună am făcut acest lucru, am pus vagoane de piatră pe malurile Văii Leşului, dar astfel avem siguranţa că apele nu se vor mai revărsa pe drumuri şi pe terenurile oamenilor.“

Trişcaşii din Leşu, un brand al comunei

Trişcaşii de la Leşu există din cele mai vechi timpuri. De altfel, aproape fiecare copil care paşte mieii, oile ori caprele ştie încă de mic să cânte la trişcă. Din trişcă îşi cântau leşenii mai mult durerea şi dorul, cu trişca şi cavalul imaginau ei curgerea tumultoasă a izvoarelor de munte şi tot cu trişca era pornit şi ţinut jocul feciorilor şi fetelor în serile lungi de iarnă la şezători.

Din dorinţa de a completa sonorităţile Corului Căminului Cultural, Tudor Jarda a introdus cu ani în urmă şi instrumentele populare, folosind acompaniamentul de trişcă, pentru îmbogăţirea coloritului sonor al pieselor corale, în mintea coriştilor şi a dirijorului născându-se ideea înfiinţării unei formaţii de trişcaşi.

Pe parcursul anilor, triştilor le-au mai fost adăugate fluierele cu trestie, tulnicul, cobza, buhaiul, tamburina, steagul şi solzul de mesteacăn. Acestor instrumente li s-au mai adăugat încă din anul 1969 grupul de chiuitoare care fie cântau melodia cu trişcaşii, fie strigau pe melodia acestora. Ca o recunoaştere a valorii tradiţiei ce s-a acumulat la Leşu, s-a hotărât ca din anul 1968 să se organizeze în satul de la Poalele Heniului un Festival de muzică populară instrumentală denumit „Rapsodia trişcaşilor“. Evenimentul se organizează de atunci an de an în miez de vară, moment în care toţi fiii satului se întorc pe meleagurile natale.

Viorel GROSU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.12, 16-30 IUNIE 2013