Dacă cetăţile şi castelele din judeţul Braşov, bisericile fortificate din Ţara Barsei şi zona Rupea impresionează pe călătorii ce le trec pragul, sau le zăresc, comorile artei populare, ale folclorului fără egal din inima ţării se cer cunoscute „la ele acasă“. Aşadar o invitaţie pe care ne-o adresează Agenţia de Dezvoltare Durabilă şi Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Braşov prin caseta intitulată Experienţe culturale de neuitat din inima Transilvaniei.

Apărută în condiţii grafice de excepţie în cadrul proiectului Investiţii în viitorul tău selectat prin programul operaţional regional şi cofinanţat de Uniunea Europeană prin fondul european pentru dezvoltare regională, caseta cuprinde patru fascicole şi un CD care prezintă mănăstirile din zona Făgăraşului, bisericile fortificate, cetăţile şi castelele din judeţul Braşov. Alte trei asemenea tipărituri oferă cititorului şi viitorului turist, prin cuvinte şi imagini, moştenirea pe care şi-o transmit de la o generaţie la alta, oamenii satelor din această parte de ţară. Aici tradiţiile încep cu munca care e trudă şi belşug, iar sărbătorile sunt lumină şi bogăţie. Şi dacă în multe din satele ţării costumul naţional a devenit o amintire, aici oamenii locului sunt mândri de portul şi obiceiurile lor.

În imagini de mare frumuseţe este prezentată nunta ţărănească de la Rupea, un adevărat basm ce vine din vechime cu nuntaşi împărţiţi în oastea mirelui şi oastea miresei şi cu personaje ce vorbesc numai în rime. Pregătind tânăra pentru marele eveniment, neveste pricepute îmbracă mireasa cu un costum de mare frumuseţe, iar pieptănătura împletită cu panglici şi „bortele de păun“, prinse în păr cer un străvechi meşteşug.

Nu puteau lipsi obiceiurile de Crăciun şi de Paşte de o mare originalitate şi frumuseţe sau târgul de Sântilie din Săcele când, cei ce păzeau turmele în munţi coborau pe 20 iulie în sat la târg şi la joc. Aceştia aduceau furci de tors, migălite în ceasurile lungi petrecute la stână pentru fetele şi nevestele care-i aşteptau în sat. Şi dacă mocanii şi turmele lor au devenit o amintire, târgul de la Sântilie are loc în fiecare an. Între obiceiurile tradiţionale ilustrate în acest adevărat album sunt prezentate şi Sărbătoarea narciselor la Şercaia, Sânzienele de la Şimea sau Plugarul la Vad, obicei întâlnit în satele din jurul Făgăraşului unde cel mai harnic gospodar, împodobit cu spice din recolta veche trage în ziua sfinţilor mucenici prima brazdă din an.

Sunt ilustrate, de asemenea şi alte ocupaţii tradiţionale: păstoritul practicat în întreaga Transilvanie sau cojocarii, tăbăcarii şi pielarii din Lisa, Mândra, Beclean. Din Lisa este prezentat un adevărat muzeu al industriei textile populare, cum ar fi daracul, războiul de ţesut şi vâltorile, o minune a creaţiei populare unde apa adusă prin jgheaburi e lăsată să cadă de la înălţime peste ţesăturile de lână care sunt astfel spălate şi îndesite.

Fără îndoială, apariţia acestei casete care se adresează turiştilor români, dar şi străini – CD-ul este titrat în limba engleză – reprezintă o iniţiativă salutară care s-ar cuveni preluată de organismele de profil şi din alte judeţe unde monumentele istorice, arta populară, obiceiurile moştenite din vechime merită să fie cunoscute şi apreciate la adevărata lor valoare de către turişti.

Se impune însă un amendament: prezentând zestrea istorică şi culturală de o mare bogăţie a judeţului Braşov, realizatorii acestei ediţii – sperăm că vor urma şi altele – au omis să arate cititorului şi adevărata industrie turistică modernă care s-a dezvoltat în sudul judeţului la Moeciu, Bran şi alte localităţi unde fiinţează de ani buni, spre satisfacţia turiştilor, dar şi a proprietarilor de pensiuni o înfloritoare industrie.

Stelian Ciocoiu
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.12, 16-30 IUNIE 2013