reclama youtube lumeasatuluitv
update 23 Aug 2019

Oameni importanţi şi probleme pe măsură la Conferinţa Naţională LAPAR

Repunerea în funcţiune a sistemului de irigaţii, achiziţia terenurilor de către străini sau lipsa cadastrului agricol sunt doar câteva dintre problemele agriculturii autohtone care au fost discutate pe data de 16 mai la Conferinţa Naţională a Agricultorilor. La eveniment au fost prezenţi preşedintele României Traian Băsescu, ministrul Agriculturii Daniel Constantin, precum şi comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Dacian Cioloş. De asemenea, au participat circa 700 de agricultori din întreaga ţară membri LAPAR, dar şi fermieri din mai multe ţări europene.

Dacă pentru mulţi prezenţa ministrului Daniel Constantin la conferinţă a fost ceva neaşteptat, dată fiind relaţia încordată din ultima vreme dintre acesta şi Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR, modul în care au decurs discuţiile a constituit o altă surpriză. Mai rămâne însă ca şi promisiunile ministrului să fie puse în practică. Dincolo de atmosfera relaxată, declaraţiile celor trei oficiali nu s-au încadrat întotdeauna pe aceeaşi lungime de undă, un semn că problemele agriculturii româneşti nu se vor rezolva chiar atât de uşor.

Ce solicită fermierii?

Modernizarea agriculturii, repunerea în funcţiune a sistemului de irigaţii şi realizarea cadastrului agricol se numără pe lista problemelor ridicate de Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, în cadrul Conferinţei Naţionale a Agricultorilor.

„Reformele în agricultură trebuie să înceapă cu organizarea teritoriului şi constituirea exploataţiilor agricole (...) Au fost unele promisiuni, câteva timide iniţiative de a rezolva aceste aspecte, dar nimic nu s-a concretizat, ceea ce face să avem încă milioane de parcele, în situaţii imposibil de a putea fi comasate. Putem vorbi de performanţă într-o agricultură cu circa 4 milioane de fermieri, cu ghilimelele de rigoare, şi tot atâtea ferme cu suprafeţe cuprinse între câteva mii de metri pătraţi şi 1-2 ha? Iată unul dintre motivele pentru care pământul nu este suficient şi eficient exploatat, producţiile obţinute ducându-ne în coada Europei, deşi ne lăudăm cu cel mai bun pământ“, a spus Baciu.

Membrii LAPAR susţin că pentru modernizarea agriculturii locale este nevoie de programe sectoriale, pe lângă fondurile europene pe care oricum „nu suntem capabili să le accesăm“. O altă prioritate ar trebui să fie şi punerea în funcţiune a sistemului de irigaţii, mai ales că infrastructura există, nu trebuie decât să fie modernizată. Reprezentanţii LAPAR au mai cerut Ministerului Agriculturii să ia măsuri pentru încurajarea achiziţiei de terenuri de către români, precum şi să urgenteze înfiinţarea Camerelor Agricole. Pe de altă parte, ei s-au arătat nemulţumiţi de viitoarea PAC în materie de înverzire.

Băsescu: „România are nevoie de o strategie pe termen lung“

Preşedintele Traian Băsescu este de părere că România are urgentă nevoie de o strategie pe agricultură pe termen lung şi de un program de dezvoltare rurală. Băsescu spune că sarcina elaborării acesteia îi revine comisiei prezidenţiale condusă de deputatul PSD Valeriu Steriu, care va finaliza până pe 30 iunie o strategie naţională pentru agricultură, cu scopul de a se ajunge la un consens al tuturor partidelor parlamentare pentru adoptarea unor măsuri în domeniu.

Daniel Constantin spune, în schimb, că nu strategia ne lipseşte, ci un acord politic pe o strategie, astfel încât cine vine la putere să implementeze principiile generale pe care le-ar putea cuprinde acest document.

„Sectorul agricol se bucură că există intenţii bune din toate zonele, mai bine mai târziu decât niciodată, însă nu avem nevoie de o strategie, ci de principii generale pe care le-ar cuprinde o strategie, astfel încât toate partidele care sunt la putere să implementeze aceste principii. Noi avem o strategie pe irigaţii şi pe termen scurt, pentru anul acesta, şi pe termen mediu, dar şi pe termen lung în vederea reabilitării infrastructurii principale, însă totul depinde de finanţare. Aici sunt două elemente importante: acordul politic şi finanţarea“, a precizat Constantin.

Canalul Siret –Bărăgan, obsesia tuturor politicienilor

Pe lista priorităţilor pentru perioada următoare ar trebui să se afle şi relansarea construcţiei canalelor Siret – Bărăgan şi Bucureşti – Dunăre, chiar cu fonduri europene destinate dezvoltării rurale şi de coeziune.

„Un răspuns al nostru la realităţile climatice ale României din ultimii ani ar fi punerea rapidă în valoare a unui sistem de irigaţii eficient. Dincolo de cele uzual discutate legate de irigaţii, cred că, privind resursele financiare pe care le avem pentru perioada 2014-20202 de la UE, este esenţial să găsim formula ca, utilizând fonduri destinate dezvoltării rurale şi fonduri de coeziune, să relansăm construcţia canalului Siret-Bărăgan şi a canalului Bucureşti-Dunăre ca surse de apă pentru zone agricole extrem de importante“, a spus Băsescu.

Şi Constantin a precizat că proiectul privind canalul Siret – Bărăgan face parte din strategia Ministerului Agriculturii, mai ales că un astfel de canal deserveşte 425.000 ha. În opi­nia lui, soluţia ar fi însă un parteneriat public-privat. 

„Beneficiile Canalului Siret – Bărăgan sunt enorme. Avem deja studiile de prefezabilitate pe zona de îmbunătăţiri funciare finalizate şi aici am vorbit de o creştere a producţiei cu 120 milioane de euro pe an, însă necesarul de fonduri este foarte mare. Acest proiect este în sarcina a trei ministere, respectiv MADR, Ministerul Mediului şi Ministerul Transporturilor şi, având o nevoie mare de finanţare, cred că soluţia ar fi un parteneriat public privat“, a spus şeful MADR. În prezent însă, „priorităţile mai apropiate, dincolo de Canalul Siret-Bărăgan, sunt reabilitarea infrastructurii secundare, dar şi reabilitarea infrastructurii principale, unde avem nevoie de fonduri europene ca să ajutăm o suprafaţă de 820.000 ha“, a adăugat ministrul Agriculturii.

Cioloş: „Se poate face un fond mutual prin PNDR“

Comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, spune că, din 2014, agricultorii români vor avea la dispoziţie un nou instrument pentru gestiunea riscului în agricultură, care va fi susţinut financiar prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR).

„Să zicem, de exemplu, că LAPAR îşi constituie un fond mutual pentru situaţii în care veniturile sunt reduse substanţial, fie din cauza unor calamităţi naturale fie ca urmare a variaţilor de preţuri pe piaţă şi constituie acest fond mutual. În momentul în care utilizaţi fondul mutual ca să compensaţi pierderile, la un euro din fondul mutual constituit de dumneavoastră puteţi lua 65 de eurocenţi din PNDR. Fondul plăteşte un euro pentru agricultor şi agricultorul primeşte un euro şi 65 de cenţi. Nu cred că există în lume bancă care poate să dea o dobândă de genul acesta, de 65%, bani puşi deoparte pentru situaţii dificile. Gândiţi-vă cum se pot face unul sau mai multe fonduri mutuale la nivel naţional“, a declarat comisarul.

Primul fond mutual din România destinat acoperirii pierderilor din agricultură ar putea fi înfiinţat chiar în iunie, după cum a anunţat ministrul Daniel Constantin.

Funcţionarea fondurilor mutuale pentru agricultură va fi sprijinită financiar, timp de trei ani, din fonduri europene şi naţionale, potrivit oficialilor de la Agricultură. Un astfel de fond ar trebui să deţină cel puţin 50 milioane de euro, cotizaţia fermierilor fiind anual capitalizată dacă nu vor fi evenimente climatice care necesită acordarea de despăgubiri.

Ioana GUŢE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.11, 1-15 IUNIE 2013