Articole revista 02 Iunie 2013, 22:05

Lucrări de întreţinere a culturilor prăşitoare pe timp de secetă

Scris de

Rolul praşilelor mecanice

Porumbul şi floarea-soarelui fac parte din grupa plantelor mezofite, cu o rezistenţă mijlocie la secetă. După răsărire, nevoia de apă creşte progresiv, cu un maxim de consum la înflorire şi fructificare. Este bine să reţinem câteva aspecte, proprii acestui an care deocamdată se conturează a fi arid. Pierderile prin evaporare sunt ajutate de un sol tasat, de crustă şi denivelări. Atenţie însă, răscolirea excesivă a pământului trebuie evitată. De preferat este să fie antrenat doar stratul superficial, care devine, astfel, un fel de mulci izolator, cu rol de împiedicare a evaporării apei. Cu alte cuvinte, prin cele 1-3 praşile mecanice (lucrarea manuală nu se mai efectuează, decât poate în vetrele de buruieni şi numai în fermele mici) se realizează o afânare a solului la suprafaţă şi se astupă capilarele ori crăpăturile prin care se pierde apa, venită inclusiv din straturile mai profunde. Teoretic se recomandă, la floarea-soarelui,  trei praşile mecanice, prima executată foarte devreme, când se disting foarte bine rândurile, a doua - la 10-12 zile de prima, iar a treia, la 15 zile de la a doua, după care plantele îmbracă foarte bine terenul, împiedicând dezvoltarea buruienilor. Adâncimea nu va depăşi 6 cm iar în ani secetoşi se recomandă să se execute la 3-4 cm. Zona de protecţie a plantelor este de 8-10 cm, la prima praşilă şi de 14-15 cm, la următoarea intervenţie mecanică. În cazul porumbului, recomandarea vizează două praşile mecanice, cu o adâncime de lucru de minimum 4 cm şi o zonă de protecţie de 7-14 cm. Practic, nimeni nu face mai mult de două praşile mecanice, existând şi cazuri fericite, dar rare, în care, acolo unde nu există crustă sau buruieni, lucrarea să fie exclusă din tehnologie. În ambele variante, adică la porumb şi floarea-soarelui, se recomandă folosirea utilajelor cu organe active (cuţite) plate, care nu răscolesc solul, taie buruienile pe dedesubt, la mică adâncime, şi le lasă la suprafaţa solului, constituind un strat izolator, cu rol în limitarea evaporării apei din sol.

Sfaturi practice

Să expunem însă experienţa la cerealele prăşitoare, în condiţiile acestui an, a unui fermier cu peste 30 de ani de practică în agricultură, Marian Popa, de la Polirom Prod, comuna Scurtu Mare, judeţul Teleorman: „După ridicarea rapiţei, trebuie să se treacă imediat la pregătirea solului, pentru cultura următoare. Lucrările trebuie urgentate cam de felul următor: combinele de recoltat în faţă, iar utilajele de pregătit teren, în spate. La porumb şi floarea-soarelui nu mai avem mare lucru de făcut de aici înainte. Deja, din cauza condiţiilor din primăvară, cum spuneam, atipice, cine a mers cu erbicidare preemergentă, aplicată pe temperaturi nerecomandate, a eşuat, în sensul că nu a avut efect. Mai multe buruieni nu au putut fi distruse. Evident că se găsesc alte soluţii, erbicidarea în vegetaţie pentru dicotiledonate, dar atenţia trebuie sporită: fără apă şi cu temperaturi ridicate, planta de cultură poate fi afectată. Momentul optim de aplicare este seara sau dimineaţa. Numărul de erbicidări este condiţionat de spectrul buruienilor şi cel de acţiune a produsului. Acolo unde este costrei se fac două intervenţii, fiindcă asupra buruienilor acţionează substanţe diferite, care sunt şi incompatibile, pentru a fi aplicate simultan. Cât despre praşilă – iar acum vă dau exemplul meu, la floarea-soarelui, dar şi la porumb, pentru că erbicidatul a fost de succes – fac o praşilă concomitent cu administrarea îngrăşămintelor chimice. Va fi o praşilă superficială, la 2-3 cm, adică la nivelul optim pentru a distruge crusta şi a tăia buruienile. Eu merg doar cu o singură lucrare mecanică, în acest an, ca de altfel mereu, pentru că nu am buruieni şi nici nu cred să se mai formeze crustă.“

Cât despre afirmaţia manualului de agrotehnică, potrivit căruia îngrăşămintele ar contribui la menţinerea apei în sol, Marian Popa ne-a spus: „Este adevărat, planta va consuma, pentru un timp foarte scurt, mai puţină apă, dar probabil referirea vizează îngrăşămintele foliare sau azotul lichid, dar eu nu le utilizez dintr-un simplu motiv: nu am încredere ce este înăuntru. În îndelungata mea experienţă nu m-am condus după acest detaliu.“ 

În ceea ce priveşte combaterea bolilor şi dăunătorilor (îmbolnăvirile plantei ori atacul dăunătorilor provoacă plantelor răni care conduc la pierderea apei printr-o transpiraţie accelerată), se face opţional, în funcţie de atac, nefiind o reţetă general valabilă.

Un lucru care nu trebuia făcut

„Aş vrea să spun care este situaţia la mine în fermă. Grâul suferă din cauza lipsei de apă, dar eu tot contez, în scenariul cel mai pesimist, pe 4.000 kg/ha, iar porumbul şi floarea-soarelui au răsărit neuniform, să zic într-un procent de 10% din suprafaţă, din cauza trecerii bruşte de la temperaturi scăzute la un regim termic caracteristic lunilor de vară, nu pentru sfârşit de aprilie, început de mai. Şocul acesta termic a afectat răsărirea. În al doilea rând, cred că este greşit să se arunce cu prorociri nefaste, de la cel mai înalt nivel, cum ar fi oficialii Ministerului Agriculturii, despre tragedia ce-o să fie la vară, cu o secetă cum n-am mai trăit. Ce-o să spună fermierii creduli? O să fie demotivaţi: «Nu mai fac nimic, nici praşilă, nici erbicidare, că şi aşa o să fie dezastru»! Or, prognoza meteo pe termen scurt are gradul ei de nesiguranţă, darămite una pe termen lung. Nimeni nu mi-a spus, anul trecut, că o să plouă atât de mult încât se făcuse Dunăre la mine pe câmp, iar apoi o să vină caniculă două luni. Nici în acest an prognoza n-a reuşit. De exemplu, luna mai s-a anunţat iniţial ploioasă şi nu a fost, iar la precedentul anunţ (n.n. - 15 mai), de precipitaţii în toată ţara, la mine nu a căzut un strop de apă. În fine, dar nu în ultimul rând, într-o practică agricolă de 32 de ani, am mai văzut astfel de ani, cel mai recent, în 2011, iar situaţia nu a fost catastrofală.“

Maria BOGDAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.11, 1-15 IUNIE 2013


Vizualizari 8943
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti